Din cauza condiţiilor existente în colonia ACH-ului,

Serviciul Public Peştişani şi SC Hidroconstrucţia, amendate

Inspectorii din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Gorj au amendat cu suma de 20 milioane de lei Serviciul Public de Gospodărire Comunală aflat în subordinea Consiliului Local Peştişani şi cu 50 milioane de lei SC Hidroconstrucţia SA Târgu-Jiu. Motivele pentru care a fost dispusă sancţionarea, potrivit directorului DSP Gorj, Aristică Moroşanu, se referă la condiţiile necorespunzătoare găsite în colonia ACH Gureni. „În urma controlului igienico-sanitar s-a constatat că exteriorul barăcilor de locuit cât şi acoperişurile sunt complet degradate, apa pentru consum este netratată iar în aceeaşi colonie există acumulată o mare cantitate de reziduri solide, neîndepărtate de circa doi, trei ani”, susţine şeful Direcţiei Sanitare Publice. În aceste condiţii, li s-a pus în vedere celor care au preluat colonia ACH-ului Gureni, în speţă Primăria comunei Peştişani, ca într-un termen foarte scurt să remedieze toate deficienţele constatate mai sus.

Primăria Peştişani renunţă la colonia ACH-ului
Administraţia locală a comunei Peştişani va renunţa la barăcile pe care le preluase în urma unui proces-verbal încheiat cu SC Hidroconstrucţia SA Târgu-Jiu. Aceasta este soluţia la care s-a ajuns potrivit afirmaţiilor inspectorului pe probleme de integrare europeană din cadrul Primăriei Peştişani, Nicolae Nicolcioiu. Inspectorul susţine că „intenţia administraţiei locale a fost una de bună credinţă prin care s-a încercat să se rezolve o problemă socială iar de la preluarea barăcilor a trecut o perioadă foarte scurtă, timp insuficient pentru a se face modificări esenţiale în privinţa condiţiilor de trai”. În privinţa amenzii, Nicolcioiu afirmă că „o plătim, dar vom renunţa la colonia ACH-ului Gureni”.

IRINEL CEURANU

Mai cu pliante, mai cu ajutorul frumuseţilor naturale

Începe să se dezvolte şi turismul

Şase programe turistice din Gorj au fost prezentate la ultima ediţie a Târgului Naţional de Turism de la Bucureşti. Acestea au fost promovate exclusiv de Consiliul Judeţean Gorj prin Serviciul Public Salvamont Gorj în cadrul proiectului Romania Gorj Adventure. Proiectul respectiv a fost lansat în 2004 şi a fost considerat atunci cel mai atractiv program turistic de pe piaţa românească.
Şeful Salvamont Gorj, Sabin Cornoiu, afirmă că, la Târgul Naţional de Turism, Gorjul a prezentat programele „Acasă la Brâncuşi”, Mănăstirile Gorjului”, „Gorj Ecoturism”, „Rânca Superschi”, „Gorj Speleoturism” şi „Gorj Adventure”. Cu această ocazie a fost prezentat pliantul „Turism în Gorj” şi brendul „Discover Gorj, Discover Romania”. Standul judeţului nostru a fost vizitat de premierul Călin Popescu Tăriceanu şi de şeful Autorităţii Naţionale de Turism Ovidiu Marian, care s-au declarat încântaţi de cele văzute. Vizitatorii standului au primit în afară de pliante brânză de Tismana, palincă de Novaci şi vin alb de Runcu.
Sabin Cornoiu declară că nu la acelaşi nivel s-au situat firmele private de turism din judeţ, care în loc de pliante colorate şi-au prezentat puţinele oferte despre Gorj pe foi obişnuite. Şeful Salvamont Gorj explică acest lucru prin faptul că firmelor private le vine mult mai uşor să vândă bilete la mare sau în străinătate, decât să dezvolte programe în judeţ întrucât acestea presupun investiţii.
La toamnă va mai avea loc o ediţie a unui târg de turism, cea pentru ofertele de iarnă, iar Cornoiu spune că pregăteşte deja un pliant pentru posibilităţile de turism ecologic în Gorj, ceea ce este bine. Iniţial acesta punea sub semnul întrebării participarea la târgul respectiv, dar preşedintele Consiliului Judeţean Ion Călinoiu a spus că nici nu se pune problema ca Gorjul să nu aibă reprezentare acolo, pentru că turismul este una dintre şansele noastre de redresare economică.
Şi, surprinzător, Călinoiu chiar recunoaşte minusurile care nu ne ajută, printre acestea fiind infrastructura destul de proastă din judeţ. „Noi de regulă facem o mare greşeală şi punem carul înaintea boilor. Trebuie să facem o promovare puternică a turismului, mai ales cu programele deschise. Numai astfel putem intra în circuitul agenţiilor şi putem fi cunoscuţi de turişti. Nu trebuie să devenim agresivi neapărat, dar trebuie să le arătăm şi operatorilor din judeţ care este calea de urmat. Avem potenţial, nu prea avem infrastructură, dar o să atragem fonduri şi rezolvăm şi problema asta” afirmă Călinoiu.

GIGI CIUNCANU

Problemă complicată

Barbulea le explică primarilor cum se plăteşte renta viageră

Primarii din Gorj se plâng de faptul că sunt obligaţi să le plătească ţăranilor renta viageră din bugetele locale, deşi informaţia respectivă nu este reală. Şeful Biroului judeţean de Rentă Viageră, Valerică Barbulea, spune că lucrurile stau cu totul altfel şi că bugetele locale nu suportă nici un leu pentru plata rentei. Acesta susţine că primarii declară degeaba că sunt obligaţi să achite renta din taxele locale, pentru că banii provin doar din impozitele încasate pe terenurile extravilane, aceste impozite neajungând la bugetele locale.
„Impozitul pe extravilan nu merge la primărie, ci la bugetul de stat. Guvernul a stabilit clar, din bugetul local nu se plăteşte renta viageră. S-a decis să se ia banii de acolo ca să nu mai vină oamenii la oraş. Ei doar adună banii şi achită renta, nu îi afectează în nici un fel şi degeaba se plâng la oameni că plătesc renta din taxele lor. Sumele alea nu intra în bugetele lor”, spune liberalul de la biroul de rente.
Statul oferă până la 100 de euro pe hectar celor care îşi arendează pământul şi îl dau cuiva pentru a-l munci. În unele judeţe din ţară plata rentei viagere a început deja să fie făcută, dar în Gorj plăţile încă nu au început pentru că ţăranii nu s-au grăbit să îşi arendeze pământurile.
„Se face dosarul, omul devine rentier si primeşte banii, în lei, de la bugetul statului. Cine a făcut dosarul până pe 28 februarie anul ăsta primeşte acum banii, cine a făcut după primeşte banii în primul trimestru al anului următor”! Simplu, dacă v-aţi grăbit!

GIGI CIUNCANU

UR Târgu Jiu a dat SIF
Oltenia în judecată

Uzina de Reparaţii Târgu Jiu a dat în judecată SIF Oltenia pentru că şi-a vândut pachetul de acţiuni deţinut la societate. Directorul economic Constantin Fâcea, care este şi reprezentantul acţionarilor, afirmă că uzina este în reorganizare şi conform prevederilor legale acţiunile nu pot fi vândute în această perioadă.
Pachetul de acţiuni al SIF Oltenia a fost cumpărat de fostul jurnalist Costin Creţu, care a anunţat că, la rândul său, le-a vândut omului de afaceri de etnie rromă Constantin Filip, aflat în relaţii contractuale cu uzina. Creţu a cumpărat acţiunile cu un miliard de lei vechi şi le-a vândut cu 200 de milioane de lei în câştig. Fostul jurnalist a precizat că a renunţat la acţiuni pentru că a fost primit cu ostilitate la uzină şi pentru că fiscul avea pus sechestru pe unele bunuri ale societăţii.
Constantin Fâcea afirmă că uzina nu are nici un sechestru pus pe nici un bun al său pentru că se află în reorganizare judiciară. Directorul economic declară că Uzina de reparaţii aşteaptă cu interes procesul deschis SIF Oltenia, pentru că societatea de investiţii financiare a mai vândut acţiuni şi la alte societăţi aflate în reorganizare judiciară, deşi legea interzice acest lucru.

GIGI CIUNCANU

Încă un grup modernizat la
Termocentrala Turceni

Grupul energetic nr. 5 de la Electrocentrala Turceni a fost pus ieri în funcţiune în paralel cu Sistemul Energetic Naţional. În urmă cu 17 ani, grupul nr. 5 al termocentralei a fost oprit pentru un program de retehnologizare, în colaborare cu concernul DBE-ABB Germania. Contractul avea termen de finalizare luna noiembrie a anului 1996 (valoarea devizului general fiind de 160 milioane USD). Din cauza lipsei fondurilor băneşti necesare, lucrările au suferit întârzieri ce au dus la nerespectarea termenelor iniţiale de punere în funcţiune.
Din 1999, fabricarea de echipamente româneşti şi lucrările de construcţie-montaj au fost sistate. Cheltuielile pentru blocul nr.5 au fost limitate numai pentru conservarea şi păstrarea echipamentelor deja livrate şi a lucrărilor realizate până atunci. Lucrările de conservare au fost realizate cu forţe proprii. Din 2002, s-a reluat contractarea de echipamente şi lucrări de construcţie-montaj pentru blocul nr.5. În data de 17.02.2006, odată cu aprinderea arzătoarelor de gaze, s-a făcut primul pas în demararea acţiunilor pentru repunerea în funcţiune a grupului nr.5. Blocul a fost pus ieri în funcţiune, în paralel cu Sistemul Energetic Naţional , la orele 07.40 şi va putea fi exploatat începând din trimestrul al doilea al acestui an.
„Ca rezultat al aplicării tehnologiilor de vârf în producerea energiei electrice, Complexul Energetic Turceni va realiza noi performanţe: reducerea consumurilor, a costurilor de producţie şi a impactului asupra mediului”, se arată într-un comunicat de presă emis de biroul de presă al CE Turceni.
Exploatarea grupului nr.4, la care s-au efectuat lucrări de aceeaşi anvergură (acest grup fiind parte integrantă al aceluiaşi contract), s-a făcut fără intervenţii majore, cheltuielile de mentenanţă au fost foarte reduse şi au fost respectate normele de protecţia mediului. Ca şi grupul nr.4, grupul nr.5 va funcţiona automatizat, la parametrii normali.
Conducerea CE Turceni are în vedere continuarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare pentru încă două grupuri: 6 şi 3. Reabilitarea centralelor termoelectrice care au echipamente şi tehnologii depăşite este un obiectiv asumat de România în vederea integrării în Uniunea Europeană.

IZABELA PĂSĂRIN

Reveria cooperatistului

Un versat din vechea gardă, un nostalgic comunist,
Traseist prin excelenţă, mahăr cooperatist,
În urma unor sondaje, a căzut în somn greoi,
Nu l-a putut trezi nimeni, ca pe-un lemn, ca pe-un pietroi…
Dormea cooperatistul şi sforăia în reprize,
De intraseră vecinii în disperări şi în crize!
Văzând că nu-şi mai revine şeful vechilor plocoane,
A făcut pe dracu-n patru şi şi-au montat termopane…
Când s-a trezit bulibaşul magazinelor apuse,
S-a dus glonţ la conferinţă şi la ziarişti le spuse:
-Bă, voi mă vedeţi pe mine? Exemplar de modic preţ,
Ajunsei ca prin miracol, cel mai mare „sondat” din judeţ!
Un „specialist de treflă” s-a chitit pe „sondăreală”
Şi vă spun, pe „legea mea”, că nu-i naşpa sau vrăjeală!
S-a sondat prin ger, prin ploaie, prin noroi, apă şi foc,
Aşa-deci şi prin urmare, am ieşit pe primul loc!
-Nea' Ilie (zise-o tipă), dar liota ce-o conduci?
-S-ar părea, bre gagicuţo, c-ai să mă scoţi din papuci;
Păi dacă eu traseistul m-am autococoţat
Nu e clar că şi părtaşii mă urmează obligat?
-Nea Ilie, dar „sondorul” este cumva penelist?
-Nu e bre, e vechi tovarăş, supercooperatist!
-Despre chix-ul Alianţei, când veţi face un sondaj?
-S-a terminat conferinţa, luaţi-vă demaraj!

NELU POCHEA