Crişanii, condamnaţi la puşcărie
pentru ţepele din Gorj

Chiar dacă ieri nu a fost în 13 şi nici marţi, ziua care tocmai a trecut a fost una extrem de ghinionistă pentru faimoşii Crişani care conduceau până acum doi ani UREX Rovinari. Chiar dacă grosul anchetelor deschise pe numele celor doi nu s-au finalizat încă, de parcă ar fi vorba aici de politicieni, nu de nişte ţepari, Alexandru Crişan - fiul şi tatăl - şi-au primit ieri pedeapsa pentru dosarul instrumentat în 2004 de prim-procurorul Emil Moţa, unul dintre puţinele dosare grele în care şeful anchetatorilor din Gorj a avut şi câştig de cauză. Astfel, Alexandru Crişan senior şi Alexandru Crişan junior au fost condamnaţi la trei şi cinci ani închisoare pentru înşelăciune.

Cei doi au fost arestaţi la vremea respectivă pentru cecurile false, ţepele date, altfel zis, firmei Tech Safety din Târgu Jiu. Cecurile fără acoperire ajungeau la peste 6 miliarde de lei vechi şi reprezentau „plata” pentru echipamentele electrice şi de protecţie procurate de la patronii gorjeni. Crişan Jr., cunoscut şi ca maestrul combinaţiilor pentru că a fost preşedinte al Federaţiei Române de Şah, se combinase şi cu o firmă din Bucureşti, pe care o păgubise cu vreo 4 miliarde. Alţi bani erau datoraţi la Constanţa, ultima dată Juniorul având de-a face cu procurorii anticorupţie care l-au prins în flagrant pentru o şpagă promisă şi neonorată cuiva.
Dosarul deschis de Moţa la Târgu Jiu a luat în cele din urmă drumul Tribunalului din Bistriţa, procesul fiind strămutat de la Târgu Jiu de teama judecătorilor de aici, care nu i-au prea făcut pe plac prim-procurorului în ultima vreme. Crişanii au avut însă motive de bucurie la Bistriţa pentru că magistraţii de aici le-au schimbat şi încadrarea şi le-au dat şi nişte pedepse echivalente cu lunile în care stătuseră după gratii. Alexandru Crişan junior a fost condamnat la opt luni şi trei zile, iar tatăl său la şase luni şi 14 zile de închisoare. Procurorii au făcut apel la Curtea de Apel Cluj, iar contestaţia lor a fost admisă. Cei doi au cerut şi ei achitarea pe motiv de nevinovăţie.
Pe lângă pedepsele cu închisoare aplicate celor doi, magistraţii au dispus şi interzicerea unor drepturi pentru o perioadă de doi ani după ispăşirea pedepsei.
Magistraţii bistriţeni au schimbat încadrarea juridică a celor doi inculpaţi, astfel că au fost condamnaţi pentru infracţiuni la legea CEC-ului, nereţinându-se în sarcina lor intenţia de a înşela. Adică, în condiţiile în care firmele de prin ţară primeau cecuri fără acoperire de la firmele lui Crişan ce aveau conturi goale, magistraţii bistriţeni au considerat de cuviinţă că marele şahist nu a dorit să dea ţepe. Dacă ar fi trăit în Gorj poate ar fi cunoscut realitatea de aici şi ar fi trecut peste pledoariile avocaţilor.
Recursurile care au urmat au făcut ca procesul să ajungă la Curtea de Apel Cluj, care a hotărât, anul trecut, să-i judece pe cei doi afacerişti braşoveni în stare de libertate. Aşa s-a ajuns ieri la pronunţarea pedepselor pentru cei doi, de cinci şi, respectiv, trei ani. Magistraţii clujeni au amânat de două ori pronunţarea sentinţei, o dată săptămâna trecută şi o dată la începutul acestei săptămâni.

Crişan jr. a dat ţepe şi pe litoral
Crisan jr. si tatăl sau sunt cercetaţi pentru înşelăciuni de milioane de euro in mai multe dosare penale, printre care cele referitoare la Hidromecanica Braşov si Urex Rovinari. Crisan jr. este cercetat şi într-un dosar la Constanţa, fiind acuzat de poliţişti că ar fi indus în eroare o firmă, de la care a încasat 14 miliarde de lei. Potrivit poliţiştilor Serviciului de Investigare a Fraudelor Constanţa, în perioada decembrie 2003 - februarie 2004, Alexandru Crişan junior, în calitate de administrator şi comisionar al SC Urex Rovinari SA, ar fi înşelat o firmă constănţeană, SC Pann Eurodentis SRL, cu ocazia încheierii şi derulării a două contracte de vânzare - cumpărare de deşeuri metalice. Pentru această tranzacţie, Crişan a încasat în avans suma de 14 miliarde de lei, fără a vira banii în contul societăţii Urex Rovinari şi fără a efectua plăţi în favoarea acesteia.  Conform poliţiştilor, el a folosit avansul primit pentru a favoriza alte firme, la care avea interese directe.
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a anunţat, în luna octombrie 2004, că afaceristul braşovean a înfiinţat în ultimii 13 ani, direct sau prin intermediul familiei sale, zece societăţi comerciale. ANAF a stabilit că cele zece societăţi în care au fost implicaţi cei doi miliardari au acumulat, în urma unor operaţiuni ilegale, obligaţii fiscale în cuantum de 841 miliarde lei vechi.
Şi ar mai fi multe de spus dacă dosarul de la Craiova ar fi şi el gata pentru că acolo valoarea ţepelor date în perioada de „glorie” de la UREX se măsoară tot în sute de miliarde de lei. Şi, pe lângă firmele private, statul a pierdut şi el la fel de mult, dacă nu şi mai mult, fiind mulţumit cu banii încasaţi prin revânzarea UREX-ului cu 125 de miliarde în acest an.

GIGI CIUNCANU
GABRIELA MLADIN

Caralicea, acuzat şi de plagiat

Încercările fostului director al Colegiului Universitar, Gheorghe Caralicea Mărculescu, de a obţine titulatura de doctor şi, automat, cea de conferenţiar, au făcut ca acesta să depună mari eforturi în ultimii de ani. De altfel, din cele patru încercări doar în ultima a reuşit să obţină calitatea de conferenţiar.
Tocmai când se văzuse conferenţiar doctor, Caralicea a fost prins cu mâţa în sac, unul din răspunsurile comisiei de examinare a sa precizând clar că „lucrarea se respinge pentru că este plagiată după lucrarea…”. Datorită acestei sesizări a ministerului, în aceste zile urmează ca ministrul Educaţiei şi Cercetării să numească o altă comisie care să verifice plagiatul şi să se asigure că vinovaţii vor răspunde pentru faptele lor.
O altă acuzaţie cu care s-a procopsit Gheorghe Caralicea Mărculescu îl face să se împrietenească cu Nicolae Mischie, şi acesta fiind cercetat pentru fals şi uz de fals, atribuindu-şi titlul de conferenţiar cu mult înainte de a-l dobândi. Caralicea a semnat documentele din cadrul Colegiului Universitar cu titlul de conferenţiar încă din anul 2001, deşi doar în a doua jumătate a anului 2004 a reuşit să obţină titlul.
O problemă mare cu care se confruntă conducerea Universităţii „Constantin Brâncuşi” este lipsa de variante pentru studenţii jefuiţi pur şi simplu de Caralicea şi acoliţi săi. Aceştia au achitat taxe, dar nu se regăsesc înmatriculaţi sau în baza de date a Universităţii ca platnici, chitanţele emise fiind distribuite doar pe barba lui Caralicea. Studenţii au primit diplome, s-au folosit de ele, dar, din momentul descoperirii ilegalităţilor fostului director de colegiu, diplomele au devenit efectiv nule.

Caralicea continuă falsurile în spital

„Gogoşile” lui Gheorghe Caralicea Mărculescu au fost gustate de opinia publică după ce a fost pus în libertate. Spunând că dă în judecată procurorii sau pe rectorul Universităţii „Constantin Brâncuşi”, Caralicea şi-a făcut numărul pe la televiziuni şi radiouri în perioada în care era internat în spital. Acuzat că a falsificat zeci de diplome la universitate, Caralicea ţine să demonstreze cu tot dinadinsul că din falsuri trăieşte. De această dată, totul se întâmplă cu complicitatea reprezentanţilor din spital.

Gheorghe Caralicea Mărculescu a fost internat în Spitalul Judeţean Târgu-Jiu, conform documentelor medicale, din 9 aprilie 2006 şi tot conform situaţiei din spital se află internat. Registrele medicale arată că liderul PNG Gorj suferă de diabet şi se află sub tratament. În realitate, Caralicea îşi plimbă documentele de la universitate pe la televiziuni, posturi de radio şi ziare, se plimbă pe stradă şi a mers, ieri, chiar la universitate.
Ieri, jurnaliştii l-au vizitat pe Caralicea în spital, acolo unde ştia toată lumea că se află. Au găsit, însă, o situaţie incertă. Iulia Lunceanu, şefa secţiei Medicală II, unde este internat liderul PNG Gorj, a fost pusă într-o mare încurcătură. Ea le-a spus reporterilor că din data de 9 aprilie Caralicea este internat pe secţie şi că nu i s-a făcut externarea. „Nici nu poate fi externat pentru că a venit cu o glicemie mare, este diabetic de mult şi trebuie să stea sub observaţie medicală”, a declarat aceasta. Dar, unde-i pacientul?
Cadrele medicale au început să se bâlbâie atunci când au fost întrebate la ce salon este Caralicea. „Păi, a fost aici în rezerva doi sau patru, dar acum nu ştim unde este”, a mai spus şefa secţiei, Iulia Lunceanu. Bolnavii de pe secţie, unii internaţi mai demult decât liderul PNG Gorj, spun că nu l-au văzut prin spital, doar prin ziare. Jurnaliştii au vrut să vadă măcar patul unde doarme Caralicea sau lucrurile cu care a venit de acasă. Nu s-a putut şi asta datorită faptului că nimeni nu ştia unde-i internat.

Acoperirea falsului
Pentru că ieri nu a existat medic de gardă la secţia medicală II, de serviciu făcând medicul de la altă secţie, am dorit să ne explice situaţia internării lui Caralicea, directorul Spitalului Creola Enoiu. Aceasta nu se mai afla în spital la acea oră, însă amabilă ne-a recomandat să luăm legătura cu Maria Dârnu, directorul adjunct al spitalului. Înainte de toate, Dârnu a ţinut să-şi amintească frustrările cum că nu este purtător de cuvânt şi că nu poate spune nimic, deşi ar fi trebuit să fie foarte interesată pentru că se ocupă şi cu disciplina în instituţia publică. Explicaţia oferită de Dârnu a fost aceea că „poate domnul Caralicea se află la investigaţii. Nu ştiu ce să vă spun şi nu pot părăsi postul acum”. Era totuşi ora 16.00, când laboratoarele nu mai funcţionau în spital.
În timp ce spitalizarea lui Caralicea este plătită din banii asiguraţilor, cu toate că liderul PNG demonstrează că nu are nevoie de ea decât pentru răfuielile personale sau pentru a scăpa de o altă arestare, există oameni cu adevărat bolnavi care nu pot sta nici într-o rezervă şi nici nu beneficiază de un astfel de tratament.
Caralicea iasă însă pe posturile de radio chiar când asiguraţii îi plăteau cazarea în spital. La emisiunea de marţi seara, realizată de colegii noştri Alin Ion şi Eugen Măruţă, Caralicea a fost prezent şi le-a explicat realizatorilor că a plecat de pe patul spitalului. Dar n-a fost o excepţie, Caralicea fiind văzut în mai multe locuri publice în perioada internării.

GABRIELA MLADIN