Baba Ioana, vraciul din Stăneşti

Localnicii din Stăneşti au o vedetă în localitate. Este vorba despre o septuagenară care a devenit, între timp, un fel de vraci al comunei. Femeia vindecă oamenii de boli, dă în boabe ca să afle cauzele maladiilor şi recită permanent poezii, fiind deţinătoarea unei memorii de elefant. Femeia locuieşte singură la marginea satului Curpen, dar primeşte călduros vizita clienţilor care o caută periodic. Oamenii din sat o privesc însă ciudat pe Ioana şi unii chiar se tem de ea.

Tanti Ioana de la Stăneşti are 70 de ani şi a prins gustul descântatului după ce, spune ea, a văzut că şi tatăl ei se pricepea la leacuri şi desluşea înţelesul boabelor. „Dau în boabe şi spun oricui de ce boală suferă şi ce analize trebuie să facă. Am învăţat de la tatăl meu. Dar până să moară tata nu am putut să dau în boabe, stăteam pe lângă el, învăţam, dar nu mi se arăta nimic. După ce a murit el parcă îmi şoptea cineva ce spun boabele”, explică bătrâna. Femeia îşi ştie clienţii şi nu îi uită şi asta deoarece memoria nu îi joacă feste, ea cunoscând şi acum la perfecţie descântece vechi de sute de ani. Bătrâna rosteşte tot timpul incantaţiile pe care spune le ştie încă de când era o copilă, chiar dacă acestea nu sunt ştiute de nimeni din partea locului.

Legenda aurului

,,Toate poeziile, obiceiurile şi descântecele, în care credea lumea satului, le-am învăţat de la mama şi de la mătuşa mea şi sunt vechi de sute de ani”, spune Ioana. De asemenea, legendele cu românii care se ascundeau de cotropitorii turci sau de aurul dosit prin acele zone, numai de Ioana Sânziana sunt ştiute. „Era o carte, «Farmecele românilor în comparaţie cu ale altor ţări», unde spunea şi despre aur că dacă îl găseşti şi dacă se depistează să nu spui că nu se mai arată. E pe aici pe la noi aur mult. Nu cred eu să nu fie, mai ales de pe timpul războiului. Când eram eu mică am găsit când eram mică doi bani de argint într-o tufă de mărăcini. Pe la noi prin zonă s-au îngropat multe bijuterii şi bani de aur şi de argint pentru că această zonă a fost de graniţă pe timpul războiului”, spune bătrâna Ioana. Tot tanti Ioana susţine că astfel de legende circulau cu mulţi ani în urmă şi erau povestite de bătrânele satului când se întâlneau la şezători, la nunţi sau la hramuri. „Pe multe le-am învăţat de la mama mea. Şi tatăl meu ştia multe, dar le spunea doar când bea ceva. Atunci era mai glumeţ”, povesteşte zâmbind baba Ioana.

„Scoate” argintul din oameni

Dar descântecele şi cunoştinţele pe care le are i-au atras numai invidie din partea vecinilor. Aceştia nu o privesc cu ochi buni deoarece ştie să descânte şi să ajute oamenilor. Iar cele cunoscute au făcut-o faimoasă şi în alte judeţe, de unde vin  cu zecile să se vindece. Chiar din Vâlcea au venit într-un an oameni pentru că ştia „să scoată argintul”, despre care spune că „se plimbă şi pe drum când plouă”. „Au venit la mine şi din Vâlcea oameni pentru că erau bolnavi. Am recitat atunci descântecul argintului şi s-a făcut bine. Descântecul l-am învăţat şi eu la 30 de ani, atunci când cineva  mi-a dat şi mie argintul”, explică bătrâna.
Tanti Ioana spune că de nenumărate ori a văzut chiar ielele care dansau în zonele pustii ale Curpenului. „Ielele trec pe unde sunt locuri pustii, pe unde sunt zăvoaie şi pe la streşinile caselor”. Iar ca să se apere de „zmeii” care trec pe acolo, pe unde sunt pomi frânţi, Ioana Sânziana a aşezat în fiecare pomişor din curte oase de cai morţi pentru a ţine departe spiritele rele.

ANA ANDREI

Program redus pentru fântânile arteziene

Fântânile arteziene din Piaţa Prefecturii au fost puse vineri în funcţiune. La primele probe a fost prezent şi arhitectul care a realizat proiectul de modernizare al Centrului Civic al municipiului Târgu-Jiu, Dumitru Florescu. Acesta a declarat că, în timp, fântânile ar putea să îşi schimbe culoarea. Pe timpul nopţii, apa va fi oprită timp de câteva ore.

Arhitectul Dumitru Florescu, cel care a prevăzut în proiectul de modernizare al centrului oraşului existenţa a 13 fântâni arteziene, a spus că este în cea mai mare parte mulţumit de felul în care s-a conturat proiectul său. ,,Sincer şi foarte sincer, culorile astea nu îmi plac, dar o să găsim şi alte posibilităţi să le colorăm. Am impresia că dacă vrei să faci albastru să le faci doar albastru, dar asta oricum sunt nişte încercări. Îmi place şi partea care le înconjoară, deşi acum la fiecare lucru găseşti câte un mic defect pentru că nu poţi fi mulţumit în totalitate de cum arată. Dar îmi place suprafaţa nouă lăcuită, dar sunt sigur că trebuie să găsim şi nişte instrumente de curăţat. Să nu mai existe gumă de mestecat de jos, să nu mai existe mucuri de ţigări şi dâre de cauciuc pentru că aici au intrat şi biciclişti şi motociclişti şi camioane de 40 de tone. Mai e mult de făcut, dar din ce vrem să oferim, am arătat doar 25-27%”, a declarat arhitectul Florescu.

Mobilier stradal

Directorul tehnic al Primăriei Târgu-Jiu, Marius Ionescu, a anunţat că noile fântâni nu vor funcţiona non stop. ,,Fântânile au fost puse în funcţiune dar se găsesc încă în perioada de probe pentru că echipamentul este nou şi trebuie testat. Începe programul de funcţionare la 6 dimineaţa şi se finalizează la ora 2 noaptea, cu o pauză de oprire de patru ore deoarece pompele trebuie să se răcească. Luna viitoare noile fântâni vor intra însă într-un program mai amplu de funcţionare”, a declarat directorul tehnic. O altă fântână arteziană, cea aflată lângă biserica din Piaţa Prefecturii, va fi şi ea pusă în funcţiune luna viitoare, iar după Paşte vor deveni funcţionale şi cele aflate lângă clădirea instituţiei publice.
În Piaţa Prefecturii, mai precis pe partea deja modernizată, va fi amplasat mobilier stradal şi coşuri speciale de gunoi.

ANAMARIA STOICA

,,Marea Debarasare” de primăvară

Gorjenii au ocazia să scape şi în acest weekend de frigiderele, televizoarele, maşinile de spălat şi uscătoarele de păr stricate din gospodării, fără a plăti vreo taxă către firmele de salubrizare. O nouă ediţie a campaniei ,,Marea Debarasare”, organizată de reprezentanţii Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Gorj, se derulează sâmbătă, 4 aprilie, în trei comune şi două oraşe ale judeţului. Cetăţenii din Târgu Jiu, Târgu Cărbuneşti, Teleşti, Ciuperceni şi Drăguţeşti pot scăpa de deşeurile electrocasnice, adunându-le în faţa locuinţei sau a blocului. Deşeurile vor fi ridicate de autorităţile locale şi vor fi transportate la depozitul ecologic de la Bârseşti.

Potrivit directorului APM Gorj, Gheorghe Fometescu, acţiunile de acest gen vor avea loc în prima sâmbătă a fiecărei luni, pe parcursul unui an calendaristic, întrucât, potrivit normelor europene în domeniu, ţara noastră trebuie să colecteze cel puţin patru kilograme de DEEE- uri pe cap de locuitor şi în anul 2009. ,,Am luat legătura cu toţi primarii din zonele unde se va derula campania, pentru a veni în sprijinul nostru şi pentru a contacta operatorii de salubritate de care aparţin. Dorim o derulare cât mai bună şi în acest an a campaniei «Marea Debarasare»”, a declarat directorul Fometescu.
Anul trecut, în cadrul celei de-a patra ediţii a campaniei, reprezentanţii APM Gorj au colectat o cantitate dublă faţă de ediţia din 2007. Cantitatea cea mai mare de deşeuri a fost adunată de la cetăţenii din Târgu Jiu, Băleşti, Drăguţeşti, Scoarţa şi Turburea. La prima ediţie din acest an, derulată în 14 martie, cele mai multe deşeuri de echipamente electrice şi electronice au fost colectate din judeţele Bihor (75 tone), Constanţa (22 tone) şi Gorj (17 tone), potrivit datelor Ministerului Mediului.

(I.B.)

Fără paranghelie de Ziua Romilor

Chefurile cu mese tradiţionale ţigăneşti vor lipsi în acest an de pe Insuliţa de pe Jiu. De ziua lor, 8 aprilie, romii vor renunţa la parade şi la mieii fripţi la proţap şi vor petrece prin activităţi cultural-educative. Cel puţin aşa susţin reprezentanţii etniei rome care au plănuit pentru acest an activităţi restrânse deoarece şi bugetul este de criză. Romii nu vor renunţa însă la un bal romanes dedicat unui număr de 40 de persoane.

Consilierul judeţean Nelu Pavel a declarat că romii sunt supăraţi pe parlamentarii PSD cărora le-au acordat votul. „Când au venit şi au cerut sprijin la noi pentru alegeri, noi i-am votat, dar acum ei nu vin să stea de vorbă cu noi. Am putea să fim şi noi sprijiniţi măcar cu indemnizaţia parlamentarilor pe un an de zile. Ei au ajuns acolo datorită romilor, noi ne-am dat cuvântul în faţa alegătorilor, iar ei nu sunt aproape de oameni”, declară Nelu Pavel, consilier judeţean de etnie romă din partea PSD. În paralel cu manifestările din Târgu Jiu, se vor mai organiza activităţi specifice şi în comunele Ţânţăreni, Scoarţa sau Bărbăteşti.

ANA ANDREI

Donaţii pentru nevăzători

Nevăzătorii gorjeni contribuie la construirea unui centru de reabilitare în Bucureşti pentru persoanele care şi-au pierdut vederea în urma maladiilor şi a diverselor accidente. Din partea Asociaţiei Nevăzătorilor Gorj au fost donate peste 50 de milioane de lei vechi, iar persoanele fizice din judeţ au oferit puţin peste 25 de milioane de lei vechi. Campania pentru strângere de fonduri pentru construirea centrului care i-ar putea reintegra pe nevăzătorii tardivi în mediul înconjurător a început pe 2 aprilie şi va continua până pe 17 mai. „La nivel naţional, nevăzătorii au donat până acum, din puţinul lor, peste 225 de mii de euro pentru construirea la Bucureşti a centrului de reabilitare pentru nevăzătorii tardivi. Deja s-a turnat fundaţia acestui centru şi sper să ne ajute şi Guvernul în demersul nostru”, a declarat Victoria Saioc, preşedinta Asociaţiei Nevăzătorilor, filiala Gorj.

Prin intermediul acestui centru construit în Bucureşti, pe strada Vatra Luminoasă, nevăzătorii tardivi ar putea primi sprijin, cursuri specializate de orientare în spaţiu şi formare profesională în domenii care valorifică simţurile şi abilităţile acestor persoane. Aici nevăzătorii vor putea beneficia de şedinţe de reflexoterapie şi masaj.

(A.A.)

Ziua Mondială a Sănătăţii, sărbătorită la Târgu Jiu

Reprezentanţii Autorităţii de Sănătate Publică (ASP) Gorj vor sărbători luni, 6 aprilie, Ziua Mondială a Sănătăţii. Sub sloganul ,,Salvăm vieţi: Pregătim spitalele pentru situaţii de urgenţă” va fi organizat  la biblioteca Spitalului Judeţean de Urgenţă Târgu Jiu un seminar prin care se urmăreşte depistarea soluţiilor care pot fi implementate în orice unitate de îngrijiri medicale pentru ca spitalele să fie în siguranţă în timpul dezastrelor. La eveniment vor fi invitaţi şi reprezentanţi ai autorităţilor locale şi judeţene. Potrivit purtătorului de cuvânt al ASP Gorj, Marius Boeriu, prin aceste manifestări se urmăreşte evaluarea situaţiei spitalelor, pregătirea personalului sanitar pentru situaţii de urgenţă şi implicarea tuturor partenerilor în planificarea răspunsului în cazul situaţiilor de urgenţă.

(I.B.)

Grupurile sanitare ar trebui să fie curate precum nişte farmacii. Aşa „ar trebui” numai că proprietarii acestora preferă să tragă apa după prevederile legii şi trec cu vederea peste modul în care arată WC-urile.
„Gândacul”, un simbol al mizeriei, va fi „steaua” acordată fiecărei toalete, arătând astfel gradul de educaţie al acelora care întreţin aceste grupuri sanitare.