Zeci de cuţite descoperite la puşcăriaşii târgujieni

Armele albe sunt specialitatea unora dintre deţinuţii aflaţi la Penitenciarul din Târgu-Jiu. Ca să nu se plictisească după gratii, unii dintre puşcăriaşi se apucă să şlefuiască lingurile şi furculiţele până când le transformă în adevărate cuţite. Astfel de scule au fost descoperite cu zecile de către angajaţii Penitenciarului Târgu-Jiu care, la diferite intervale, efectuează percheziţii ce îi iau prind surprindere pe cei arestaţi.

Orele petrecute între cei patru pereţi ai celulelor din Penitenciarul de la Târgu-Jiu sunt chinuitoare pentru fiecare deţinut în parte. Astfel, pentru a face ca timpul să treacă mai repede, unii dintre puşcăriaşi îşi fac de lucru, meşterind câte ceva pentru a avea o preocupare. Doar că mintea celor încarceraţi nu fuge întotdeauna la lucruri bune, condamnaţii fabricându-şi obiecte care sunt interzise în sistemul de detenţie. Comisarul de penitenciare, Gheorghe Enache, şeful Penitenciarului Târgu-Jiu, afirmă că, de-a lungul vremii, au fost găsite zeci de obiecte, în majoritate obiecte ascuţite. Cu alte cuvinte, în urma percheziţiilor efectuate în incinta camerelor de detenţie, angajaţii penitenciarului au găsit obiecte interzise ce erau pitulate ba în saltele, ba în picioarele paturilor sau prin bagaje.

„Nu se dau în primire unii pe alţii”

Pe lângă încărcătoarele de telefoane sau fierbătoarele artizanale de cafea, cele mai multe obiecte interzise au fost însă cuţitele. Chiar dacă fabricarea unui astfel de instrument este observată şi de către colegii de celulă, „nu se dau în primire unii pe alţii”, afirmă directorul Enache. Din acest motiv, descoperirea obiectelor este destul de dificilă iar când gardienii penitenciarului „merg să facă piaţa”, adică să efectueze percheziţiile, „plasa de cumpărături” este una foarte bogată. În urma controalelor, gardienii descoperă cuţite făcute din linguri sau furculiţe, ale căror mânere sunt brichete topite, bucăţi de piele sau din lemn înfăşurate cu aţe.

De asemenea, angajaţii penitenciarului au mai găsit aparate de tatuat fabricate din motoraşe de la vechile casetofoane dar şi un aparat de încălzit apa alcătuit dintr-o săpunieră în care au fost montate două aparate de ras ce aveau rolul de conductori electrici. Obiectele interzise, afirmă însă şeful Penitenciarului Târgu-Jiu, sunt din ce în ce mai rare, deţinuţii evitând să mai fabrice astfel de scule de teamă că vor fi pedepsiţi şi astfel vor sta în puşcărie mai mult timp. Cât priveşte tentativele de violenţă, cu ajutorul cuţitelor artizanale, asupra altor deţinuţi sau împotriva angajaţilor penitenciarului, acestea au fost excluse în ultimii ani, mai preciza directorul Gheorghe Enache.

IRINEL CEURANU

Târgu-Jiu, oraşul celor 20 de mii de flori

Municipiul Târgu-Jiu a devenit, odată cu încheierea lunii curăţeniei, oraşul celor 20 de mii de flori. În acest sens, Alexandru Zaharia, directorul Direcţiei de Servicii Comunale Târgu-Jiu, afirmă că angajaţii administraţiei locale au muncit pe rupte plantând 20 de mii de flori, din acestea zece mii fiind panseluţe, în timp ce 500 de pomi şi alţi 500 arbuşti au fost plantaţi pe raza municipiului de pe Jiu. Luna curăţeniei, spune şeful DSC, nu a însemnat însă doar plantarea florilor, ci şi ecologizarea celor 32 de cartiere existente în municipiu. Cu acest prilej, din fiecare cartier târgujian au fost adunate câte opt tone de material vegetal, în total angajaţii DSC strângând peste 250 de tone de vegetaţie uscată. În acelaşi timp, directorul Zaharia mai spunea că din aceleaşi cartiere a fost colectată o cantitate de 160 de tone de podmol, fiind igienizate astfel cartierele din municipiu. Pe lângă această activitate, angajaţii Direcţiei de Servicii Comunale Târgu-Jiu adună, în fiecare lună, circa 300 de tone de gunoi stradal şi gunoi menajer.

„Meritul primarului Cârciumaru e că a despuţit oraşul ăsta”

De la an la an, municipiul devine un oraş occidental atunci când vine vorba de curăţenie. În acest sens, directorul DSC afirmă că pe lângă curăţenie, angajaţii DSC-ului încearcă să realizeze în oraş cât mai multe spaţii verzi, în acest sens fiind realizate gazonări pe o suprafaţă de mai bine de 2000 de metri pătraţi. Deşi recunoaşte că e loc şi de mai bine, şeful DSC spune că o curăţenie exemplară a localităţii este posibilă îndeosebi prin „eforturile conjugate ale Primăriei, ale DSC-ului dar şi ale asociaţiilor de proprietari sau locatari”. În ceea ce-l priveşte pe edilul şef al municipiului Târgu-Jiu, directorul de la DSC susţine că „meritul primarului Cârciumaru e că a despuţit oraşul ăsta”. Din vremea acestuia au intrat în atenţia edililor şi cartierele periferice, acelea care odinioară erau tratate cu nepăsare de către cei care au condus destinele oraşului. Totodată, pe lângă igienizare, administraţia va mai da în funcţiune circa 300 de parcări de reşedinţă în zona cartierelor Abator 1 şi 2.

Educaţia curăţeniei, necesară în şcoli…

Şeful Direcţiei de Servicii Comunale Târgu-Jiu este de părere că o educare a elevilor în privinţa curăţeniei ar fi utilă municipiului Târgu-Jiu. Potrivit lui Alexandru Zaharia, lipsa de educaţie a elevilor se vede de fiecare dată când aceştia pleacă de la cursuri şi aruncă ambalajele de la alimentele pe care le consumă imediat cum ies pe poarta şcolii. „Dacă li s-ar explica faptul că o atenţie mai mare din partea lor faţă de curăţenia din jur ar însemna o economie la buget, iar banii strânşi ar putea fi folosiţi la construirea unor apartamente, asfaltarea unor străzi ori realizarea unor locuri de joacă, lucrurile ar sta mult mai bine”, declara directorul Zaharia. În ciuda faptului că profesorii nu îi educă pe elevi în privinţa curăţeniei, şeful DSC este de părere că gustul pentru frumos al târgujianului s-a dezvoltat, existând numeroase şanse ca municipiul Târgu-Jiu să devină unul dintre cele mai frumoase oraşe din România.

IRINEL CEURANU

Studenţii basarabeni din Târgu Jiu,
solidari cu tinerii de peste Prut

Studenţii basarabeni din Universitatea „Constantin Brâncuşi” (UCB) din Târgu Jiu doresc să declanşeze un marş al tăcerii în semn de solidaritate cu tinerii din Chişinău care luptă pentru căderea regimului comunist. Reprezentanţii Uniunii Naţionale a Studenţilor Basarabeni, filiala Târgu Jiu, au depus deja o cerere la Primăria Târgu Jiu pentru autorizarea marşului. În cazul în care va fi aprobată, acţiunea de protest se va desfăşura în centrul oraşului. „Estimăm că vor participa între 20 şi 30 de studenţi pentru că la nivelul UCB sunt doar 37 de studenţi basarabeni, iar mulţi dintre ei sunt plecaţi acasă. Aceştia au plecat înaintea incidentelor din Moldova”, a declarat Andrei Chircă, fostul preşedinte al Organizaţiei Studenţilor Basarabeni Târgu Jiu. Prin această iniţiativă, studenţii vor să dea o dovadă de solidaritate faţă de tinerii din Chişinău şi din toată ţara. „Milităm pentru libera circulaţie a cetăţenilor. Este îngrijorător faptul că nu ni se mai permite intrarea în propria ţară, mai ales că se apropie Sărbătorile Pascale şi toţi dorim să le petrecem în sânul familiei. Tot în cadrul mitingului vom încerca să-i comemorăm şi pe cei care şi-au jertfit viaţa în Chişinău”, a mai spus Andrei. Cu toate acestea, reprezentanţii Organizaţiei Studenţilor Basarabeni spun că au îndoieli în ceea ce priveşte întoarcerea în localităţile de baştină. „Din ce redă presa am înţeles că li se dă voie cetăţenilor moldoveni să treacă graniţa, dar li s-au pus la dispoziţie mijloace de transport. Dar basarabenii care au venit la studii în Târgu Jiu sunt din localităţi care sunt legate direct de capitală, iar în această situaţie este mai complicat. Eu sunt originar din oraşul Bălţi şi am trecut în anul III la Facultatea de Ştiinţe Juridice la UCB. La aceste alegeri am votat pentru forţele Pro Democraţia”, povesteşte Andrei.

În acelaşi timp, tinerii moldoveni din municipiu spun că sunt îngrijoraţi pentru soarta rudelor şi prietenilor lăsaţi dincolo de Prut. „Evenimentele din ţară ne provoacă îngrijorări pentru că avem rude şi prieteni în Chişinău şi e greu să ţii legătura cu ei deoarece acolo există probleme cu Internetul şi cu telefonia mobilă. Probabil o să fie şi colegi de-ai mei care vor rămâne aici, dar o să fie şi unii dintre ei care vor încerca să treacă de vamă. Dar dacă plecăm, nici nu ştim dacă o să ne mai putem reîntoarce în România”, încheie Andrei.
Cei 37 de tineri veniţi la studii în Târgu Jiu sunt cazaţi la Complexul Studenţesc Debarcader şi la căminul de la Inspectoratul Şcolar Judeţean Gorj.

ANA ANDREI

Bumbeştiul, curăţat de jandarmi

Eco-jandarmii de la Bumbeşti-Jiu au curăţat suprafeţele din jurul oraşului. Jandarmii şi cursanţii de la Centrul de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi „General Gheorghe Magheru” au participat alături de reprezentanţii primăriei şi ai Colegiului „Virgil Madgearu” pentru al doilea an consecutiv la o astfel de activitate. „Este al doilea an consecutiv când jandarmii spun prezent la astfel de manifestări ale spiritului civic, când cursanţii din Olt, Bucureşti, Botoşani, Arad, Harghita, Vrancea, Iaşi şi Buzău dau o mână de ajutor gorjenilor. Este regretabil că mari suprafeţe din jurul Bumbeştiului, cu o vegetaţie bogată şi diversă, sunt presărate cu nenumărate pet-uri, gunoaie menajere, cutii din metal, sticle şi multe alte materiale din plastic”, a declarat Kati Blîndu, purtător de cuvânt al centrului de perfecţionare.
În urma acţiunii, jandarmii au strâns munţi de resturi reciclabile de pe una din variantele de drum care trece calea ferată spre Bumbeşti-Sat. La ecologizare au fost prezenţi colonelul Eugen Ţambrea, primarul Constantin Bobaru şi viceprimarul Ilie Crintea.

(A.A.)

Grupurile sanitare ar trebui să fie curate precum nişte farmacii. Aşa „ar trebui” numai că proprietarii acestora preferă să tragă apa după prevederile legii şi trec cu vederea peste modul în care arată WC-urile.
„Gândacul”, un simbol al mizeriei, va fi „steaua” acordată fiecărei toalete, arătând astfel gradul de educaţie al acelora care întreţin aceste grupuri sanitare.