Unul din două proiecte ale primăriilor primeşte finanţare

O cercetare a fundaţiei Soros legată de accesul autorităţilor locale la fondurile europene relevă faptul că primăriile au realizat, în medie, 2,5 proiecte pentru fonduri europene şi guvernamentale, între 2004 şi 2008. Rata de reuşită a acestor proiecte a fost de 50%.

Fundaţia Soros România a lansat în cadrul unei dezbateri, cercetarea „Accesul autorităţilor locale la fondurile europene”, din programul „Reforma Administraţiei Publice”. 26% dintre primării au depus un singur proiect între 2004-2008, pentru fonduri guvernamentale şi europene pre şi post aderare, media fiind de doar 2,5 pentru întreaga perioadă analizată. Rata de succes a aplicării spre finanţare a fost de 50%, indiferent de tipul de fond pentru care s-a optat. Cele mai multe proiecte au fost depuse în regiunea sud-est (56,9%), însă în regiunea de vest au fost depuse cele mai multe proiecte aprobate. La polul opus se situează regiunea de sud-vest.

Dacă, în general, oraşele mari şi mijlocii sunt active în accesarea banilor europeni, problemele apar în restul localităţilor. În cazul primăriilor din urbanul mic şi rural, o informare adecvată creşte cu 30% şansele de accesare a fondurilor, în vreme ce nivelul redus al veniturilor de la buget scade cu 80% rata de accesare a finanţărilor. De asemenea, autorităţile care au angajaţi pregătiţi pentru proiectele europene au şanse mai mari cu 55% de a accede la fondurile europene, iar parteneriatele (Consiliul Judeţean, alte primarii, ONG-uri) determină o rată de accesare a fondurilor de aproximativ 60%. O altă cauză a excluderii, care nu trebuie ignorată, este şi influenţa factorului politic.
Dintre localităţile analizate, 20% au reuşit să atragă aproximativ 42% din fondurile alocate pentru proiecte în cei patru ani, acestea fiind considerate cele mai competitive localităţi. Ele depun de 2,7 ori mai multe proiecte şi le sunt aprobate de 3,5 ori mai multe proiecte decât în cazul localităţilor necompetitive, ceea ce poate duce treptat la creşterea disparităţilor de dezvoltare a unora în detrimentul altora.

În perioada octombrie-noiembrie 2008, Fundaţia Soros România a desfăşurat o cercetare sociologică în patru regiuni de dezvoltare (nord-est, sud-est, vest şi sud-vest), alcătuită din două componente: una cantitativă, pe bază de chestionar auto-completat adresat tuturor primăriilor din patru regiuni de dezvoltare, având o rată de răspuns de peste 90%; şi calitativă, în cadrul căreia s-au realizat 16 studii de caz.

ONG-urile vor putea accesa donaţii de software şi hardware, începând cu finele lunii mai

ONG-urile non-profit din România vor putea accesa donaţii de software şi hardware prin intermediul platformei online Techsoup, care se va lansa şi în România la finele lunii mai. Este vorba de un program global de donaţii cu care Microsoft lucrează în parteneriat pentru a înlesni accesul organizaţiilor non-profit la tehnologie.

Anunţul a fost făcut cu ocazia evenimentului „Conexiuni - Bine faci, bine găseşti”, organizat, joi, de Microsoft România pentru ONG-urile non-profit care derulează proiecte în sprijinul societăţii, cu scopul de a le informa cum pot accesa software, hardware, know-how în domeniul IT şi chiar fonduri europene.

„Avem convingerea că, în mod special în acest context caracterizat prin instabilitate şi nesiguranţă, consolidarea organizaţiilor neguvernamentale reprezintă un factor de creştere economică”, a explicat Cătălin Tatomir, directorul general al Microsoft România, iniţiativa companiei.
Pentru donaţiile de software şi hardware disponibile prin programul Techsoup sunt considerate eligibile toate fundaţiile, federaţiile şi asociaţiile non-profit, cu excepţia celor care activează în domenii precum: sport, religie şi politică.
Aplicaţiile pentru acest program pot fi făcute online, iar dacă documentele solicitate spre evaluare nu ridica probleme, ONG-urile pot primi un răspuns final în câteva zile, urmând să primească şi produsele solicitate în 2-3 săptămâni, a precizat pentru EurActiv.ro Chrisopher Worman, reprezentantului Techsoup prezent la eveniment.

ONG-urile din România pot accesa gratuit training-uri, software, suport IT sau forum-uri online şi studii de caz prin intermediul portalului www.microsoft.com/ngo sau prin programele globale Telecentre.org sau Techsoup cu care Microsoft lucrează în parteneriat.
Evenimentul „Conexiuni - Bine faci, bine găseşti” a fost organizat de Microsoft România în parteneriat cu Asociaţia pentru Relaţii Comunitare, Ateliere Fără Frontiere România, Fundaţia Educating for an Open Society România (EOS), Fundaţia Civitas pentru Societatea Civilă şi EurActiv.

Turcia şi ţările din Balcanii de Vest,
blocate în antecameră UE

Slovenia blochează Croaţia, Grecia blochează Macedonia, Cipru blochează Turcia şi Olanda blochează Serbia
Parlamentul European cere statelor membre UE să se axeze
pe criterii şi nu pe dispute bilaterale.

La summitul UE din iunie 2003, din Thessaloniki, Grecia, liderii europeni au promis că ţările Balcanilor vestici şi Turcia au şanse reale la aderare. Cu toate acestea, aderarea ţărilor sud-est europene pare a fi problematica câtă vreme anumite state deja membre continuă să le blocheze din cauza unor dispute bilaterale. Astfel se întâmplă în numeroase cazuri, deşi documentele UE definesc doar trei criterii clare necesare aderării la Uniune.

Criteriile, nu problemele bilaterale, spun membrii PE

Aşa-numitele criterii Copenhaga susţin că, pentru aderarea la UE, ţările trebuie să dobândească „stabilitatea instituţiilor ce garantează democraţia, statul de drept, drepturile omului şi respect şi protecţie faţă de minorităţi, existenţa unei economii de piaţa funcţionale, precum şi capacitatea de a face faţă unor presiuni de competiţie şi a forţelor de pe piaţa Uniunii. Statutul de membru presupune abilitatea candidatului de a adera la obiectivele politice, economice şi monetare ale uniunii.”

În pofida acestor cerinţe, patru state balcanice ce doresc să adere la Uniune - Croaţia, Macedonia, Turcia şi Serbia – sunt blocate de anumite state membre ale UE din cauza unor dezacorduri bilaterale.
Slovenia blochează Croaţia din cauza unei lungi dispute legate de o anumita graniţă; Grecia contestă dreptul Macedoniei la numele pe care îl poartă; Turcia predominant musulmană luptă cu nedreptăţile membrelor UE din cauza profilului său religios – şi peste toate – cu opoziţia Ciprului; şi Serbia nu poate depăşi insistentele Olandei de a-l aresta pe fostul comandant de război bosniac sârb, generalul Ratko Mladic.

Plictisit de multiplele impasuri, Parlamentul European (PE), alături de alte formaţiuni de analiză, a început să arate cu degetul către statele membre recalcitrante. Mulţi parlamentari au început să ceară statelor membre să înceteze să se folosească de problemele bilaterale pentru a obstrucţiona eforturile de aderare la UE a ţărilor din Balcanii de Vest.
Comitetul PE pentru Afaceri Externe a schiţat un raport pentru consolidarea stabilităţii şi prosperităţii în Balcanii de Vest. Statele membre „nu trebuie să obstrucţioneze sau să blocheze procesul de aderare din cauza unor probleme bilaterale”, declară raportul.
PE a adoptat raportul cu o majoritate covârşitoare -- 478 la 92 şi 42 de absenţi. Aparent în ton cu nevoile Macedoniei şi Croaţiei, raportul subliniază că „problemele bilaterale” nu ar trebui să blocheze „aderarea” la Uniune.

Pentru Macedonia, totul stă în nume

PE a cerut Comisiei Europene să propună Consiliului UE să elimine vizele pentru cetăţenii Macedoniei şi să specifice o dată pentru începerea negocierilor la finele acestui an. Cu toate acestea, UE a evidenţiat faptul că problema cu Grecia trebuie rezolvată dacă Skopje doreşte să îşi păstreze candidatura. Cu toate acestea, mulţi observatori nu se aşteaptă la găsirea unei soluţii rapide. Ultima rundă de negocieri s-a desfăşurat în februarie şi s-a încheiat fără găsirea unor soluţii.
Mulţi consideră că Skopje s-a axat prea mult pe procesul intentat Greciei la Curtea Internaţională de Justiţie.

Plângerile Macedoniei la tribunalul cu sediul la Haga susţin că Grecia a încălcat un acord de interimar, semnat în 1995, prin blocarea candidaturii depusă de Skopje la summit-ul NATO, desfăşurat la Bucureşti în luna aprilie a anului trecut. Conform articolului 11 din acest acord, Grecia promitea să nu blocheze eforturile vecinei sale de la aderarea la instituţii internaţionale, multilaterale sau regionale.
Cu toate acestea, Atena, susţine că această clauză este condiţionată de folosirea numelui de Fosta Republică Iugoslavă Macedonia (FYROM). Contractul din 1995 oferea, în mod specific, Greciei, dreptul de a obiecta la folosirea unei alte denumiri, menţionează diplomaţii greci, adăugând că Macedonia însăşi a încălcat anumite clauze din acest acord.

Croaţia împotmolită din cauza disputei graniţelor

Croaţia este încă pe drumul finalizării negocierilor de aderare, pentru finele acestui an, a declarat Olli Rehn, Comisarul pentru Extindere al UE, săptămâna trecută, dar a subliniat că autorităţile croate şi cele slovene trebuie să adopte o abordare „constructivă” pentru rezolvarea problemei graniţei.

Pe data de 17 martie, Rehn s-a întâlnit cu miniştrii de Externe ai celor două ţări, la Bruxelles, pentru a discuta despre această dispută. Conform rapoartelor, Rehn a declarat că o nouă soluţie a fost propusă sub forma unui acord comun prin care ambele laturi se vor asigura că graniţele existente nu vor fi prejudiciate cu absolut nimic, aşa cum au fost ele trasate odată cu destrămarea Iugoslaviei în 1991. Propunerea doreşte să rezolve cererea Sloveniei prin care Croaţia a încercat să îi prejudicieze graniţele în documentele de aderare trimise către UE. Planul ar trebui să ofere celor două ţări un început nou pentru negocierea unei soluţii.
„Aceasta ar fi o măsură de consolidare a încrederii şi un pas în direcţia corectă”, a declarat Rehn în urma întâlnirii. Rehn a încurajat Croaţia să caute o soluţie, spunând că blocajul de trei luni al eforturilor Croaţiei din partea Sloveniei, faţă de deschiderea capitolelor de negociere a costat Zagrebul timp preţios, de care avea nevoie în procesul de aderare.

Serbia vs. Olanda

Serbia, alt stat balcanic ce aspiră la UE, descoperă că şi Olanda este la fel de neînduplecată. În pofida dorinţei celorlalte 26 de state membre ale UE, Olanda a declarat că va continua să blocheze aderarea Serbiei la UE până când această ţară nu îl va preda pe Mladic la Tribunalul Internaţional pentru Crime în Fosta Iugoslavie (ICTY), îndeplinindu-şi promisiunile de cooperare cu acest tribunal.

Ministrul olandez de Externe, Maxime Verhagen, a declarat că arestarea lui Mladic ar fi cea mai bună dovadă că Serbia acceptă valorile europene.
În februarie, Rehn şi-a exprimat satisfacţia faţă de procesul reformei în Serbia, dar a declarat că Belgradul trebuie să îndeplinească toate cerinţele pe drumul către aderarea la UE, inclusiv cooperarea cu Tribunalul de la Haga.
Procurorul şef de la ICTY, Serge Brammertz, a declarat în faţa Comitetului Permanent al ambasadorilor UE că cooperarea Serbiei cu tribunalul pentru crime de război de la Haga este mai activă ca niciodată, dar există loc de îmbunătăţiri. Climatul politic de la Belgrad s-a schimbat şi autorităţile sunt mult mai dispuse să îşi îndeplinească angajamentele faţă de tribunalul ONU, dar Mladic rămâne încă în libertate. Cu toate acestea, vice-premierul Bozidar Djelic a declarat luna trecută că Serbia îşi va depune candidatura pentru UE anul acesta.

Problema Turciei

Cât despre Turcia, Katinka Barysch, director adjunct al Centrului pentru Reforma Europeană, cu sediul la Bruxelles, a declarat într-un articol apărut pe data de 24 februarie că motivele Ciprului pentru obstrucţionarea anumitor capitole din tratativele de aderare ale Turciei pot da speranţa de a se găsi o eliberare în strânsoarea tratativelor de reunificare a insulei.

Franţa are propriile motive; din moment ce preşedintele Nicolas Sarkozy preferă să confere Turciei titlul de „partener privilegiat” şi nu acela de membru cu drepturi depline, el susţine că nu ar trebui ca aceasta să se preocupe de acele capitole din acquis relevante doar pentru membrii deplini.
„Există motive bine cunoscute pentru care extinderea către Turcia şi Balcanii de Vest se desfăşoară atât de greu: instabilitatea politică şi dificultăţile economice a multor candidaţi; oboseala multor europeni vestici; întrebările specifice pe care Austria, Franţa şi politicieni din alte ţări le pun referitor la viitorul european al Turciei,” scrie Barysch. Ea declară că doar un mare efort politic poate rezolva aceste obstacole. Dar puţine state membre ale UE sunt dornice să continue extinderea.

„De la Triglav la Vardar”

Anumite surse media au descris înăsprirea termenilor aderării şi sporirea monitorizării ţărilor din Balcanii de Vest de către instituţiile europene drept o „blocadă de la Triglav la Vardar” – referindu-se la un renumit cântec din vremuri iugoslave.

Chemarea membrilor PE către o deschidere sporită este muzică la urechile naţiunilor din Balcanii de Vest. Cu toate acestea, propunerile lor nu obligă cu nimic Comisia Europeană şi Consiliul Europei. Nimeni nu ştie cum va decurge integrarea Croaţiei, Macedoniei, Turciei, Bosniei şi Herţegovinei, Muntenegrului şi Albaniei. Respingerea din partea Irlandei a Acordului de la Lisabona face imposibilă extinderea Uniunii peste numărul de 28 de membri. În prezent sunt 27.

Observatorii se aşteaptă, în mod realist, ca singura care va intra în mult-râvnitul club să fie Croaţia, în calitate de nou membru cu dreptul depline, în timp ce Turcia s-ar putea să fie nevoită să se mulţumească cu titlul de „partener privilegiat” – lăsând celelalte aspirante cu planuri nesigure de integrare.

Sursa: Southeast European Times

1 miliard de euro pentru reţeaua transeuropeană de transport

Comisia Europeană a lansat Cererile de proiecte TEN-T 2009, punând la dispoziţie aproximativ 1 miliard de euro pentru finanţarea proiectelor de infrastructură europeană de transport. Cererile de proiecte de anul acesta se ridică la 500 milioane de euro, în cadrul Planului european de redresare economică al Comisiei, care vizează impulsionarea economiei europene prin accelerarea investiţiilor în infrastructură.

În plus, vor mai exista oportunităţi de finanţare în cadrul Programului anual TEN-T şi al Programului multianual, ale căror priorităţi în această cerere de proiecte includ autostrăzile mării, sistemele inteligente de transport pentru sectorul rutier şi Sistemul european de gestionare a traficului feroviar (ERTMS). Agenţia executivă pentru reţeaua transeuropeană de transport (TEN-T EA), care gestionează implementarea tehnică şi financiară a programului TEN-T, răspunde de gestionarea cererilor de proiecte şi de evaluarea propunerilor de proiecte depuse, în numele direcţiei generale mama – DG energie şi transporturi.

Vicepreşedintele Comisiei, Antonio Tajani, responsabil cu sectorul transporturilor: „Sunt convins că stimularea cererii economice printr-un program ambiţios pentru infrastructura europeană este unul dintre cele mai tangibile şi mai eficiente moduri de a răspunde la criza economică actuală.” Acest program este TEN-T şi implementarea lui le va garanta multor europeni siguranţa locului de muncă în ramuri de activitate importante, precum sectorul construcţiilor care este, şi a fost dintotdeauna, un angajator principal, cu o contribuţie majoră la PIB. Din acest motiv, CE a hotărât să prevadă, în cadrul Planului european de redresare economică, fonduri în valoare de 500 de milioane de euro, ca parte din oportunităţile de finanţare TEN-T.
Potenţialii candidaţi sunt invitaţi să depună propunerile de proiecte până la data de 15 mai 2009.

Sursa: Afacerea CCIB