Gorjul, obiectiv turistic pentru
studenţii străini

Filiala din Timişoara a Asociaţiei Studenţilor Europeni a organizat, în perioada 25 iulie – 7 august, o tabără de vară, „Summer University”, pentru studenţi din mai multe ţări, fiind organizate vizite şi în judeţul Gorj. Asociaţia europeană „Asociation des Etats Generaux des Etudiants de L`Europe” (AEGEE) are filiale, în ţara noastră, în principal în oraşele mari, Timişoara, Iaşi, Bucureşti, Constanţa, dar, pentru că în cadrul ei desfăşoară activitate şi gorjeni plecaţi la studii în oraşul de pe Bega, judeţul Gorj a fost introdus ca obiectiv turistic pe lista popasurilor studenţilor străini.
Astfel, în zilele de 2 şi 3 august, au vizitat Gorjul 33 de studenţi din Olanda, Spania, Italia, Grecia, Germania, Turcia, Cehia, Ucraina şi Serbia, al căror ghid a fost târgujianul Marius Ilinca, responsabil departamentul Resurse Umane din cadrul AEGEE, filiala Timişoara. Acesta a precizat că este a treia oară când se organizează un astfel de schimb de experienţă, municipiul Târgu Jiu şi judeţul Gorj fiind, de fiecare dată, între obiective, pentru că sunt locuri interesante şi foarte plăcute. În cele două zile cât au stat pe meleagurile din Gorj, studenţii au făcut un tur al municipiului Târgu Jiu, cu punct central de atracţie Ansamblul Monumental „Calea Eroilor” al marelui sculptor Constantin Brâncuşi şi au mai vizitat şi Mănăstirea Tismana şi Peştera Muierii din Polovragi. „S-au simţit foarte bine, le-a plăcut mult mâncarea noastră şi au apreciat municipiul Târgu Jiu despre care au spus că este un oraş mic, dar foarte curat şi cu străzi fără gropi, spre deosebire de restul oraşelor din ţară unde au mai fost. Chiar au şi jucat horele noastre, cântate de lăutari, atât la Târgu Jiu, cât şi la Drobeta Turnu Severin”, a mai precizat Marius Ilinca.

ANA-MARIA ILINCA

Clubul columbofililor gorjeni

Un grup de iniţiativă destul de numeros, fiindcă este vorba de 50 de membri răspândiţi în judeţul Gorj, a hotărât să-şi reunească pasiunea comună, în Clubul Columbofililor gorjeni. Este vorba de un club profesionist, cu sediu în Rovinari, la care au aderat numeroase personalităţi, care rămâne deschis unor noi adeziuni ale columbofililor gorjeni. Creşterea porumbeilor de rasă sau de cursă nu este o îndeletnicire atât de uşoară, întrucât, în unele cazuri, posesorilor unor asemenea specimene le trebuie şi inspiraţie şi răbdare.
Preşedintele Ion Spiciuc spune că „avem în clubul nostru profesori, magistraţi, politicieni, medici, toţi personalităţi în domeniul lor de activitate. Cei mai importanţi sunt însă porumbeii pe care-i cresc. Avem porumbei campioni, inclusiv campionul Olteniei. Avem păsări care au depăşit cu multe sute, chiar mii de kilometri graniţele ţării. Vă daţi seama cu câtă nerăbdare sunt aşteptaţi din misiuni porumbeii care zboară până aproape de capătul lumii?”
Deocamdată, clubul a achiziţionat o maşină şi câteva cuşti şi aşteaptă rezultatele notabile, care să-i facă recunoscuţi în lumea columbofilă a României. Dacă despre oamenii care se ocupă cu acest sport nobil s-a mai scris sau se va mai scrie, important este ca toţi ceilalţi să înţeleagă frumuseţea acestei ocupaţii. Numele porumbeilor campioni ar putea face însă obiectul unei recunoaşteri oficiale, fără pretenţia că s-ar putea face publicitate cuiva.

C. BUNILĂ

Avertizare de la PRM

Turceniul – un oraş cu probleme mari

Un reprezentant al PRM din oraşul condus de social- democratul Ion Dumitraşcu a ieşit ieri la rampă şi l-a acuzat pe primar că este total dezinteresat de soarta urbei. Acum vreo două săptămâni liberalul Dan Ilie Morega ieşea la rampă şi îl acuza pe primar de o serie de presupuse ilegalităţi, acesta prezentând nume de firme şi afaceri derulate în sudul judeţului cu bani de la buget, fără ca edilul să reacţioneze în vreun fel. Ieri acuzaţiile au fost formulate de Gheorghe Feţeanu, fost primar al oraşului şi actualmente membru PRM preocupat de problemele din Turceni.
„Staţia de tratare a apei este într-o stare jalnică, toată canalizarea este uzată, de apă caldă nu se poate vorbi de nu ştiu când la noi în oraş. Avem probleme mari la căldură şi nimeni nu se preocupă de asta, de parcă nu ar veni iarna. Turceniul are un buget de 90 de miliarde de lei vechi, dar lucrurile nu se mişcă în bine în nici un fel”, spune acesta.
Oraşul dispune însă de apă chiar în casele localnicilor, pentru că, dacă îl credem pe Feţeanu, zeci de case sunt gata să pice din cauza pânzei freatice de la suprafaţă. Depozitul de cenuşă de la Valea Ceplea este cauza problemelor respective, primarul fiind acuzat din nou că nu mişcă un deget pentru a rezolva o problemă gravă ce durează de ani buni. „Infiltraţiile din Turceni au afectat în zona centrală 80 de case. O parte din ele sunt deja nelocuibile pentru că au camerele umede şi terenurile sunt pline de apă. Depozitul de cenuşă ne creează acea problemă, aşa cum şi CFR-ul are un canal de sute de hectare pe care nu îl curăţă nimeni. Apele de aici inundă terenurile oamenilor şi, păcat mare, şi cimitirul din sudul oraşului, morţii fiind îngropaţi în apă”, mai spune reprezentantul PRM.
Primarul Ion Dumitraşcu nu a putut fi ieri contactat pentru a-şi spune punctul de vedere pe marginea acestui subiect.

GIGI CIUNCANU

Duminică creştinii sărbătoresc Obrejenia

Creştinii sărbătoresc duminică, 6 august, Schimbarea la Faţă a Domnului numită tradiţional Obrejenia. Din bătrâni se spune că frunza codrului începe să îngălbenească, iar natura se schimbă la faţă pregătindu-se pentru toamnă. Obrejenia este considerată un hotar între vară şi un preambul al toamnei. Tradiţia spune că de ziua Schimbării la Faţă a Domnului persoanele certate trebuie să se împace pentru a nu fi duşmani tot restul anului. Duminică credincioşii merg la biserică cu struguri pentru a-i sfinţi şi se crede că în această zi ciocul păsărilor este legat pentru a nu prăda viile. Sărbătoarea este însemnată cu cruce roşie la calendar şi este momentul în care se dă dezlegare la peşte având în vedere că ne aflăm în Postul Adormirii Maicii Domnului ce se va încheia în data de 15 august.

(L.E.)

„Sanepid-ul”, invadat de sesizări

De la începutul anului şi până în prezent, Inspecţia Sanitară de Stat a primit peste 200 de sesizări. În marea lor majoritate oamenii sesizează amplasamentele necorespunzătoare pentru creşterea animalelor, ce apar ca ciupercile după ploaie şi în special în oraşe, printre blocuri. Inspectorul şef al Inspecţiei Sanitare de Stat, Doina Alăman, a precizat că „ajungem să avem la 600 de sesizări pe an, iar activitatea noastră se centrează în mare parte pe aceste sesizări, pentru că sunt mai multe ca numărul zilelor din an”. Amenzile pentru astfel de coteţe sunt între 10 şi 40 de milioane de lei şi se dau pentru că nu se respectă indicaţiile date de către Inspecţia Sanitară cu privire la modul de poziţionare al acestora. Alăman a mai precizat că „Primăria Târgu Jiu nu se implică sub nicio formă în eradicarea acestor construcţii, deşi, în mod normal, prin serviciile specializate, ar trebui să facă acest lucru, ţinând cont de faptul că această instituţie eliberează autorizaţiile, chiar şi pentru construcţiile provizorii”. Coteţele şi WC-uri amplasate aiurea, fără respectarea normelor sanitare, creează disconfort locatarilor din zonă.

(C.P.)

Bani pentru reabilitarea şcolilor

Fonduri în valoare de 44 miliarde de lei vechi au fost repartizate Gorjului pentru reabilitarea a 18 şcoli. La două şcoli generale din comunele Dăneşti şi Muşeteşti se vor efectua reparaţii capitale. Alte trei miliarde de lei au fost alocate pentru Şcoala Generală Motru, care va intra de asemenea în reparaţii capitale. Cele 18 şcoli fac parte din tranşa a doua pentru care s-au obţinut fonduri în vederea reparaţiilor, cea mai mare sumă, de 12 miliarde de lei, fiind alocată pentru Şcoala primară nr.1 din Albeni, comună în care s-au produs alunecări de teren. În prima serie au fost reabilitate un număr de 11 unităţi de învăţământ, iar fondurile alocate au fost de peste 15 miliarde de lei.

(C.P.)

Poliţişti gorjeni detaşaţi la
malul Mării Negre

Zeci de poliţişti gorjeni se află la muncă pe malul mării. Potrivit lui Iancu Bura, agent şef principal de poliţie în cadrul Compartimentului Presă din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Gorj, „un număr important” de cadre de poliţie se află detaşate în staţiunile de la malul Mării Negre. „Ca şi în alţi ani, poliţişti din judeţul Gorj au fost detaşaţi în vederea sprijinirii colegilor din judeţul Constanţa”, declară Iancu Bura. Acesta mai spune că detaşarea cadrelor de poliţie s-a făcut şi se va face în serie până la finele sezonului estival iar „la posturile unde lucrează poliţiştii gorjeni nu sunt probleme”.

(I.C.)

Locuri libere la Facultatea de Drept

Admiterea la facultăţi s-a încheiat şi la Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu. Studenţii nu s-au îngrămădit însă la Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Administrative, unde au rămas neocupate 299 de locuri, dintre care trei locuri fără taxă, după cum a precizat Onisifor Olaru, prorectorul Universităţii „Constantin Brâncuşi”. În ceea ce priveşte Facultatea de Inginerie, aici au rămas vacante 146 de locuri din care 14 fără taxă şi 132 cu taxă, iar la Facultatea de Ştiinţe Economice a rămas neocupat un loc la „fără taxă” şi 215 locuri nebugetate. Olaru a mai adăugat că o nouă sesiune de admitere se va organiza în luna septembrie, când vor fi scoase la concurs toate locurile rămase libere.

(C.P.)

Grupurile sanitare ar trebui să fie curate precum nişte farmacii. Aşa „ar trebui” numai că proprietarii acestora preferă să tragă apa după prevederile legii şi trec cu vederea peste modul în care arată WC-urile. „Gândacul”, un simbol al mizeriei, va fi „steaua” acordată fiecărei toalete, arătând astfel gradul de educaţie al acelora care întreţin aceste grupuri sanitare.

Serviciul de Gospodărire
a Apelor Gorj

O budă cât de cât curată, cu gresie şi faianţă şi chiar capac la wc se poate găsi la Serviciul de Gospodărire a Apelor. Aşa cum era şi normal la un serviciu care se ocupă de apă să existe şi apă la chiuveta din antreu astfel încât să te poţi spăla pe mâini. Dar ca să găseşti un săpun sau ceva ca să te ştergi după ce te-ai spălat, te priveşte pentru că în grupul sanitar de aici aceste obiecte nu figurează în inventar. Pe de altă parte, la etajul inferior al Serviciului de Gospodărire a Apelor Gorj trebuie să ai lanternă la tine atunci când mergi la budă pentru că becurile nu funcţionează.

- mediu toxic
- ca în fundu' grădinii
- daca nu ai de ales
- acceptabil
- modelul occidental şi în Gorj