Franţa va susţine România
şi după aderare

Florina Ilie

Ministrul Integrării Europene, Anca Daniela Boagiu, a avut o întrevedere cu ministrul delegat pentru afaceri europene al Franţei, Catherine Colonna, eveniment urmat de o conferinţă de presă comună a celor doi demnitari.

În cadrul întâlnirii de lucru, cei doi miniştri au discutat despre condiţiile în care cetăţenii români vor avea acces pe piaţa forţei de muncă din Franţa, această ţară urmând să deschidă frontierele pentru aceleaşi categorii de lucrători ca şi pentru cele zece state care au aderat la Uniunea Europeană în 2004.
„Statele Uniunii Europene nu au de ce să se teamă. Conform estimărilor noastre, numărul maxim de lucrători care ar dori să obţină un loc de muncă într-un stat al Uniunii nu depăşeşte 500.000. Franţa a fost întotdeauna un partener de încredere, iar faptul că îşi va deschide piaţa forţei de muncă pentru cetăţenii noştri dovedeşte că a înţeles dinamica acestui domeniu şi acordă creditul necesar poziţiei pe care România şi cetăţenii ei o vor ocupa în interiorul Uniunii Europene”, a declarat Anca Daniela Boagiu, ministrul Integrării Europene.
Un alt subiect abordat a fost cel privind proiectele comune, atât cele aflate în derulare, cât şi cele viitoare. La ora actuală, între Franţa şi România există 42 de proiecte de twinning şi 515 proiecte de cooperare.
Cei doi demnitari au mai discutat despre rolul României, ca graniţă externă a Uniunii Europene, despre măsurile pe care ţara noastră trebuie să le mai adopte pentru definitivarea reformei din justiţie şi pentru a putea gestiona eficient fondurile europene.
„Franţa salută şi recunoaşte eforturile considerabile făcute de România într-o perioadă foarte scurtă de timp, dovada concretă fiind votul în unanimitate a Parlamentului francez acordat Tratatului de Aderare. 1 ianuarie 2007 este un moment de împlinire, dar şi un nou început. Integrarea României este un proces în plină construcţie, iar Franţa îşi exprimă disponibilitatea de a fi alături de România în eforturile sale”, a declarat ministrul Colonna.

Măsuri europene pentru reducerea accidentelor de circulaţie

Cristian Hăţiş

Uniunea Europeană a propus echiparea autovehiculelor grele care sunt deja în circulaţie cu oglinzi retrovizoare care să acopere inclusiv unghiurile moarte. Măsura are ca scop reducerea numărului de accidente produse în rândul motocicliştilor, bicicliştilor sau pietonilor datorită lipsei de vizibilitate, în momentul în care aceştia se află prea aproape de aceste autovehicule. Experţii români analizează care sunt costurile aplicării acestei măsuri pentru camioanele înregistrate în România, pentru a determina poziţia pe care ţara noastră o va avea în discuţiile din Consiliul Uniunii Europene referitoare la această directivă. O reuniune de coordonare pe această temă a avut loc la sediul Ministerului Integrării Europene.
Comisia Europeană a estimat că, în fiecare an, circa 400 de persoane îşi pierd viata în accidente produse în general în cazurile în care şoferul unui autovehicul greu efectuează un viraj, victima se află aproape de autovehicul, iar şoferul nu o mai poate observa în unghiul mort al oglinzii situate în dreptul pasagerului (în general, în dreapta).
Cei mai vulnerabili sunt motocicliştii, bicicliştii şi pietonii. Conform unei alte directive din 2003, autovehiculele de peste 3,5 tone fabricate după 2007 vor fi echipate cu sisteme care să permită o vizibilitate crescută. Aceasta nu reduce însă riscul care rezultă din faptul că actualul sistem de oglinzi retrovizoare cu care sunt echipate autovehiculele grele aflate în circulaţie nu permite vizibilitatea în unghiul mort. Se estimează că numărul autovehiculelor grele în Uniunea Europeană este de circa 5 milioane.
Conform estimărilor Comisiei Europene, echiparea autovehiculelor existente cu sisteme de oglinzi costă între 100-150 de euro pentru fiecare autovehicul, însă vieţile ce pot fi salvate justifică aceste investiţii.
Înainte de a lansa propunerea de directivă, Comisia a lansat o consultare publică cu producătorii de oglinzi retrovizoare, cu proprietarii şi conducătorii de autovehicule şi cu cetăţenii. Cei mai mari susţinători ai acestei idei au fost pietonii, motocicliştii şi bicicliştii. Comisia a propus ca legislaţia naţională care aplică directiva în fiecare stat membru să fie introdusă cel mai târziu la un an după intrarea în vigoare a actului comunitar. Trei state membre, Olanda, Belgia şi Danemarca au introdus deja aceste sisteme, încurajând aplicarea lor prin diferite facilităţi. Mai multe tipuri de autovehicule vor fi exceptate de la aplicarea directivei, în funcţie de caracteristicile tehnice sau de vechime (cele care vor fi scoase în curând din circulaţie).
Legislaţia europeană în domeniul sistemelor de vizibilitate indirectă datează din 1971. Propunerea de directivă privind oglinzile retrovizoare a fost însoţită de o altă propunere, care urmăreşte îmbunătăţirea infrastructurii pe reţelele europene (TEN). Comisia consideră că aplicarea acesteia poate reduce numărul de accidente grave cu 7000 pe an, iar numărul de victime cu 600 pe an. În 2001, Comisia Europeană a lansat o Carte Albă care vizează mai multe măsuri pentru siguranţa rutieră. Comisia îşi propune ca, prin aplicarea acestor măsuri, circa 25.000 de vieţi să poată fi salvate anual până în 2010.

NEWSFLASH

Elena Dumitraşcu

România intră în grupul de luptă estic al UE

Miniştrii apărării din România, Bulgaria, Cipru şi Grecia au încheiat un acord tehnic care înfiinţează un grup multinaţional de luptă al UE. Grupul combatant de 1200 de militari îşi va începe activitatea la 1 iulie 2007 şi va desfăşura operaţiuni umanitare, de salvare şi evacuare.

Fonduri pentru infrastructura de apă în fiecare judeţ

Fondurile europene nu vor rezolva mai mult de o treime din necesarul de investiţii în mediu, astfel încât este necesară atragerea de fonduri suplimentare, din bugetul public sau privat. Fiecare judeţ va beneficia de un proiect între 50 şi 100 milioane de euro pentru infrastructura de apă în următorii şapte ani. Potrivit strategiei Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apei, autorităţile locale sunt responsabile pentru derularea proiectelor finanţate de UE, iar ministerul va deţine rolul de coordonare.

Noi măsuri de siguranţă pentru România

UE impune noi măsuri de siguranţă veterinară României şi Bulgariei, Comisia Europeană aprobând o nouă serie de propuneri în privinţa siguranţei alimentare. Experţii veterinari au votat în favoarea aprobării planurilor de limitare a bolilor, precum gripa aviară şi pesta porcină şi au susţinut şi măsurile de tranziţie pentru un număr limitat de fabrici de prelucrare a laptelui din cele două ţări. O mare parte din laptele produs în cele două ţări nu poate fi exportat, întrucât nu respectă reglementările UE.