Pe etichete cu vitamine şi minerale

Produsele româneşti vor avea înscrisă pe etichetă, în următorii trei ani, cantitatea de vitamine şi minerale adăugate acestora după prelucrare.

Aşa prevede un proiect de regulament care a fost adoptat de instituţiile comunitare. Acesta va intra în vigoare în perioada următoare. România susţine acest demers, considerând că informarea corectă a consumatorilor este esenţială pentru sănătatea publică. Regulamentul prevede întocmirea unei liste de substanţe nutritive, de minerale şi vitamine, care pot fi suplimentate în diverse produse alimentare, precum şi cantităţile minime şi maxime admise. Totuşi, Regulamentul nu se aplică anumitor produse, cum ar fi mâncarea pentru copii, mâncarea specială pentru diverse tratamente medicale, pilulele de vitamine (care intră sub incidenţa altor acte comunitare). Nu se pot adăuga vitamine şi minerale în produsele proaspete, precum carnea, fructele şi legumele. Pentru a nu încuraja consumul de băuturi alcoolice, adaosul de vitamine şi minerale este interzis şi în băuturile care au o concentraţie de alcool mai mare de 1,2%. Cu toate acestea, statele membre vor putea autoriza folosirea de substanţe care nu se găsesc pe lista prevăzută în Regulament, pentru o perioadă de tranziţie de şapte ani de la intrarea în vigoare a acestui act comunitar. Organizaţia Europeană de Protecţie a Consumatorului (BEUC) a avertizat că suplimentarea cu vitamine nu trebuie să reducă din consumul de produse care conţin în mod natural aceste vitamine şi minerale.
Propunerea de regulament urmăreşte o mai bună informare a consumatorilor pentru că aceştia să poată alege produsele care conţin vitamine şi minerale în cantităţi sigure pentru sănătate. În unele cazuri, există restricţii privind consumarea unor cantităţi de vitamine (ex. vitamina A pentru femeile însărcinate sau pentru bolnavii de ficat). În acelaşi timp, este necesară armonizarea legislaţiilor existente în diferite state membre, în condiţiile în care un produs care este autorizat într-un stat membru poate fi vândut fără restricţii în orice alt stat membru al Uniunii Europene.
Adăugarea de vitamine şi minerale poate fi necesară din mai multe motive. În primul rând, în timpul prelucrării sau depozitării produselor, acestea pot pierde o serie de substanţe nutritive, care trebuie înlocuite. Vitaminele pot fi adăugate şi în produse care pot fi substituite altor produse (de exemplu, margarina, căreia i se adaugă vitamina A şi D pentru a avea acelaşi conţinut nutritiv ca şi untul). Un alt motiv pentru care vitaminele şi mineralele se adaugă produselor alimentare este faptul că acestea îmbogăţesc conţinutul nutritiv al produselor respective, acestea ajungând să conţină vitamine care, de regulă, nu s-ar găsi în ele. Regulamentul este adoptat în procedură de co-decizie, necesitând aprobarea Parlamentului European şi a statelor membre, reunite în Consiliul UE.

Drepturi lărgite pentru acţionarii români

Acţionarii români care deţin acţiuni la companii din alte state membre UE sau străinii care au acţiuni la companii româneşti vor avea mai multe drepturi în adunările generale ale acţionarilor.

Instituţiile comunitare discută în această perioadă un proiect de directivă referitoare la facilitarea exercitării de către acţionari a dreptului de vot. Propunerea de directivă se referă în principal la companiile listate la bursele de valori. Instituţiile româneşti analizează în prezent poziţia pe care o vor adopta în Consiliul UE în ceea ce priveşte acest act comunitar. Proiectul de directivă prevede că toate adunările generale trebuie anunţate cu cel puţin o lună de zile în avans, iar acţionarii trebuie să primească toate datele referitoare la locul, data şi ora adunării şi agenda întâlnirii, eliminarea măsurilor care interzic tranzacţionarea acţiunilor pe o anumită perioadă de timp înainte de adunarea generală, asigurarea posibilităţii de a participa şi vota în adunarea generală prin mijloace electronice, dacă acestea asigură confidenţialitatea, iar costurile sunt acceptabile. În unele state membre UE există restricţii privind participarea electronică, însă directiva doreşte eliminarea acestora, astfel încât compania şi acţionarii să poată decide dacă aceasta este o modalitate eficientă de lucru. De asemenea, va fi inclusă posibilitatea ca acţionarii care locuiesc în alte state membre să aibă drept de vot şi de participare la adunarea generală fără a fi prezenţi fizic la reuniune. Astfel, printr-o procură, acţionarii pot delega dreptul de vot pentru adunarea respectivă unor terţi care să îi reprezinte (deţinătorii procurii au aceleaşi drepturi ca şi acţionarul pentru adunarea generală respectivă). Mai mult, acţionarii semnificativi au dreptul de a adăuga puncte pe agenda adunării generale sau de a supune atenţiei proiecte de hotărâri. Directiva recomandă ca titlul de acţionar semnificativ să revină celor care deţin cel puţin 5% din acţiunile companiei, indiferent de dimensiunile acesteia sau au titluri în valoare de minim 10 milioane de euro.
Scopul directivei este de a evita ca întreprinderile comunitare să fie conduse de acţionari pasivi. De aceea, actul comunitar urmăreşte să le permită acţionarilor, indiferent de domiciliul acestora sau de numărul de acţiuni deţinute, să ia parte activă în adunările generale. În general, între acţionarul propriu-zis şi compania în cadrul căreia acesta deţine titluri se află un număr prea mare de intermediari care complică participarea efectivă şi votul acţionarilor în adunările generale. Directiva este parte a unui plan de acţiune al Comisiei, din mai 2003, care urmăreşte eficientizarea afacerilor şi creşterea competitivităţii economiei europene.

S-a încheiat caravana fermier în Europa

Caravana în mediul rural, “Fermier în Europa”, derulată de Ministerul Integrării Europene în perioada 16 octombrie - 8 decembrie a.c.,
a ajuns la final.

În perioada 16 octombrie-8 decembrie a.c., Ministerul Integrării Europene, împreună cu Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit şi prefecturile din toată ţara au derulat programul de informare „Fermier în Europa”. La cele 1635 de întâlniri organizate au participat aproximativ 23.000 de autorităţi locale, întreprinzători şi potenţiali întreprinzători din 820 de comune vizitate. Comuna în care s-a înregistrat cel mai mare număr de participanţi este Rustu, din judeţul Buzău, iar judeţul Satu Mare este cel în care s-a înregistrat cel mai mare număr de participanţi la toate cele 20 de întâlniri, peste 800.
Temele cele mai frecvente aduse în discuţie de către participanţi au fost cele privind subvenţiile agricole, condiţiile de înfiinţare a micro-fermelor, produsele ecologice, lipsa unei pieţe de desfacere a produselor şi diferenţa mare între costul producţiei şi preţul încasat, reticenţa şi lipsa de încredere a agricultorilor în „asociere”, dificultăţi în a obţine finanţări europene sau credite din partea băncilor, costurile prea mari pentru obţinerea titlurilor de proprietate asupra terenurilor, colectarea laptelui în comune, lipsa medicilor veterinari în fiecare comună, cota de lapte şi standardele în creşterea şi sacrificarea animalelor.
De asemenea, materialele-suport ale caravanei, filmul „Fermier în Europa”, ziarul „euROpeanul” şi broşura „Fermier în Europa” au fost apreciate de participanţi deoarece prezintă informaţia într-un limbaj simplu şi îi ajută să se relaţioneze cu experienţe similare din alte state membre ale Uniunii Europene. Datorită numărului mare de solicitări, Ministerul Integrării Europene a decis reeditarea broşurii „Fermier în Europa”, astfel încât aceasta să ajungă în toate gospodăriile din mediul rural. Programul „Fermier în Europa” a fost cea mai mare acţiune de informare din mediul rural, întrucât s-a desfăşurat simultan în toate judeţele ţării.

Barnett: „Restricţiile nu reprezintă discriminare”

Lidia Dumitru

Robin Barnett a insistat că impunerea de restricţii nu reprezintă discriminarea cetăţenilor din cele două ţări „Fără permis de muncă nu puteţi lucra în Marea Britanie”, e un avertisment şi o campanie de informare lansată miercuri dimineaţa de guvernul Marii Britanii pentru cetăţenii români şi bulgari.

Ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti Robin Barnett a detaliat restricţiile de pe piaţa muncii britanice pentru români şi bulgari în anul 2007, o dată cu aderarea celor două state la Uniunea Europeană şi a precizat că acestea vor fi reanalizate la un an de la aderare. De asemenea, oficialii britanici au oferit din nou explicaţii cu privire la motivele care au făcut ca Marea Britanie să impună restricţii pe piaţa muncii pentru lucrătorii români şi bulgari în condiţiile în care nu a făcut acest lucru pentru cetăţenii din statele care au aderat la uniune în 2004.
Pe lângă o linie telefonică gratuită la care pot afla informaţii cu privire la modalitatea de a obţine permise de muncă în Marea Britanie, cetăţenii români au la dispoziţie şi o pagină de internet: www.oim.ro, dar şi avertismentele şi explicaţiile formulate de ambasadorul Marii Britanii şi de reprezentantul ministerului de interne de la Londra, Christophe Prince. Dacă un român sau un bulgar sunt găsiţi lucrând ilegal în Marea Britanie amenda este de o mie de lire sterline, dar dacă această amendă nu e plătită, respectiva persoană va fi trimisă în instanţă. Christophe Prince a precizat că amenda pentru angajatori e de 5 mii de lire.
Reprezentantul ministerului britanic de interne a admis pe de altă parte că efectul economic al prezenţei românilor în Marea Britanie a fost pozitiv, lucru aşteptat şi după 1 ianuarie 2007, dar, a subliniat el, creşterea numărului de imigranţi după 2004 a impus actualele restricţii pentru români şi bulgari.
La rândul sau, ambasadorul Marii Britanii, Robin Barnett, a prezentat modalităţile legale în care cetăţenii celor două ţări vor putea munci în Marea Britanie. Pentru persoanele cu o înaltă calificare şi pentru studenţi, regulile nu vor suferi modificări majore după 1 ianuarie, a explicat Robin Barnett.
Numărul locurilor de muncă oferite de Marea Britanie pentru lucrătorii sezonieri este de 20 de mii, locuri alocate în întregime românilor şi bulgarilor abia din 2008. Robin Barnett a insistat că impunerea de restricţii nu reprezintă discriminarea cetăţenilor din cele două ţări.

Elena Dumitraşcu

Românii, caracterizaţi de etnocentrism

În urma unui sondaj realizat de Departamentul pentru Relaţii Interetnice, a reieşit că românii sunt caracterizaţi de un etnocentrism exclusivist, astfel încât se pare că asistăm la o creştere uşoară a volumului populaţiei care doreşte să impună o anumită distanţă faţă de anumite categorii, mai ales faţă de rromi. Majoritatea consideră că statul ar trebui să ajute la dezvoltarea identităţii etniei rrome, iar în ceea ce îi priveşte pe maghiari studiul a relevat că prejudecăţile sunt mai degrabă în registrul relaţiilor de putere, decât în cel al relaţiilor socio-economice.

Aderarea la UE - cea mai înţeleaptă decizie politică din ultimii doi ani

Aceasta este concluzia unui sondaj de opinie realizat de Biroul de Cercetări Sociale, din care reiese că 61% din populaţia ţării a simţit o înrăutăţire a nivelului de trai în ultimii doi ani. Intervievaţii consideră că serviciile medicale, situaţia din agricultură şi învăţământul sunt în declin, dar că totodată s-a îmbunătăţit imaginea României pe plan extern.

Fonduri pentru Schengen

România a primit fonduri în valoare de 559,8 milioane euro pentru facilitarea implementării normelor specifice spaţiului Schengen, utilizarea acestora începând de la 1 ianuarie 2007, pe parcursul a trei ani (2007, 2008, 2009).

41 de întreprinderi riscă să fie închise

41 de companii din domenii precum industria şi agricultura sunt în pericol de a fi închise, dacă nu vor face investiţii pentru a respecta normele de mediu impuse de la 1 ianuarie 2007. În cazul în care statul român nu va lua măsuri drastice cu societăţile poluante, Uniunea Europeană este pregătită să ne taxeze scump. Amenzile prevăzute pot ajunge la 300.000 euro zilnic, bani care vor fi suportaţi de la bugetul României