E lung pământul! Ba e lat!

Mii de hectare de teren
nu mai au de unde fi retrocedate

Problemele de retrocedare a terenurilor sunt departe de a se rezolva în Gorj o dată cu aplicarea noilor legi adoptate de puterea actuală. Autorităţile judeţene au, cel puţin deocamdată, voinţa politică, dar nu şi pământurile pe care le aşteaptă toţi moştenitorii foştilor proprietari. Suprafeţele nu au intrat la apă faţă de acum o jumătate de secol, dar au cam dispărut din cauza exploatărilor miniere, mai ales, sau a celor petroliere, ca să nu mai amintim că, între timp, au apărut lacuri, drumuri sau căi ferate pe pământurile muncite pe vremuri.

Aşa au ajuns acum autorităţile din Gorj să constate că, oricât s-ar strădui, nu au de unde să găsească cel puţin 10.000 ha pe care ar trebui să le retrocedeze foştilor proprietari. Problema respectivă este cel mai bine cunoscută de şefa Oficiului Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Ileana Spiroiu, care are nu doar pregătirea necesară, ci şi o mare responsabilitate în finalizarea cu bine a reformei iniţiate de actuala putere. Miile de hectare nu au intrat în pământ la propriu, dar au devenit nişte imense gropi în cazul exploatărilor miniere de suprafaţă.
Spiroiu afirmă că toate cele trei complexuri energetice, de la Rovinari, Turceni şi Craiova, precum şi Societatea Naţională a Lignitului Oltenia au prezentat informaţiile solicitate, din datele respective reieşind că acestea ocupă peste 9500 ha care nu pot fi retrocedate. „Avem la complexul energetic Rovinari 3070 ha, la Turceni 1277 ha şi la Craiova 576 ha, în timp ce Societatea Naţională a Lignitului Oltenia figurează cu 4667 ha”, a menţionat aceasta.
Entităţile economice amintite sunt cele care au trimis la cadastru, pe suport magnetic, digital, informaţiile cu suprafeţele pe care le ocupă şi care fac obiectul cererilor de revendicare. Identificarea parcelelor ce ar trebui retrocedate se face însă extrem de greu pentru că dealurile au devenit cariere şi foştii proprietari nu mai sunt nici ei pentru a spune exact suprafeţele.
„Avem cazuri în care decretul de expropriere a afectat suprafeţele de la fostele CAP-uri, care şi ele provin de la foştii proprietari şi pe care moştenitorii, evident, le revendică. Trebuie să clarificăm regimul fiecărei suprafeţe, oricât de mici ar fi”, spune Spiroiu. Norocul instituţiei conduse de aceasta o reprezintă faptul că Guvernul a alocat anul trecut fondurile necesare cartografierii din avion a întregului teritoriu al ţării. Asta înseamnă că fotografiile vor putea fi comparate cu baza de date din calculatoare pentru a fi corectate eventualele erori sau greşeli. Şi, astfel, se va descoperi şi dacă exploatările miniere au intrat peste terenuri pe care nu ar fi trebuit să le exploateze din lipsă de documente.

Despăgubiri din fondul „Proprietatea”
Sectorul minier este singurul care a pus la dispoziţia Oficiului de Cadastru datele solicitate în format digital. Problemele de retrocedare privesc însă şi alte societăţi, care, deocamdată nu s-au grăbit să furnizeze datele cerute, deşi telefoane în acest sens au tot fost date „de sus”, inclusiv de la prefectul Ştefan Popescu Bejat. Şefa Oficiului de Cadastru a precizat că sucursalele Gorj ale SNP Petrom, Hidroelectrica, CFR şi Administraţiei Drumurilor Naţionale nu au prezentat baza de date decât în format analogic, deşi au fost solicitate pe suport magnetic pentru a fi introduse în calculatoarele oficiului.
Ileana Spiroiu apreciază că unităţile amintite ocupă câteva mii de hectare care, de asemenea, nu vor putea fi retrocedate foştilor proprietari. Aceasta declară că persoanele care nu îşi vor primi pământurile pe fostele amplasamente vor fi despăgubite din fondul „Proprietatea”.
Spiroiu a menţionat că, împreună cu prefectul Ştefan Popescu Bejat, va solicita la nivel central firmelor amintite să rezolve problema datelor informatizate cerute de câteva luni la sucursalele din Târgu Jiu. Mâine dimineaţă va avea loc o nouă discuţie cu cei care nu au oferit informaţiile în format digital, în speranţa că lucrurile se vor mişca în direcţia cea bună. În caz contrar, încă nu vom şti câte cereri nu pot fi onorate şi câte proprietăţi rămân neretrocedate.

GIGI CIUNCANU

În două luni şi jumătate,

Aproape 150 de sancţiuni aplicate
de jandarmii gorjeni

În perioada 01.12.2005 – 13.02.2006, Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Gorj a aplicat 148 de sancţiuni contravenţionale gorjenilor, dintre care numai 25 au fost contestate la instanţă. Dintre acestea, la 12 sancţiuni contravenţionale au fost respinse plângerile, de către instanţă, patru au fost înlocuite cu avertisment, o sancţiune a fost micşorată de la 800 lei noi la 300 lei noi şi restul plângerilor sunt în diferite stadii de judecată.
Cele mai multe sancţiuni contravenţionale (47) au fost aplicate pentru săvârşirea în public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, ameninţări cu acte de violenţă de natură să provoace indignarea cetăţenilor, dar şi pentru pătrunderea, cu încălcarea normelor legale de acces, în incinta ori spaţiile autorităţilor publice şi instituţiilor de învăţământ, precum şi refuzul de a le părăsi la cererea organelor de ordine (26) şi pentru provocarea ori participarea efectivă la scandal, în locuri sau localuri publice (20).
Gorjenii au mai fost sancţionaţi şi pentru cerşetorie, folosirea de substanţe lacrimogene, participarea la jocuri de noroc, prostituţie, diferite fapte legate de servirea băuturilor alcoolice, tulburarea liniştii şi ordinii publice, refuzul legitimării sau pentru lipsa de supraveghere a minorilor de către părinţi.
De asemenea, jandarmii gorjeni au mai constatat în perioada respectivă 35 de infracţiuni. Între acestea, una este de ultraj, fiind vorba de agresarea primului procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj. Alte infracţiuni constatate sunt de distrugeri prin tăierea de arbori din plantaţia pomicolă (două fapte cu trei autori), furturi de arbori fructiferi din plantaţia pomicolă (două fapte cu trei autori), furturi de produs petrolier (cinci fapte cu şase autori), braconaj (un autor) şi infracţiuni silvice (24 de fapte cu 17 autori).

ANA-MARIA ILINCA

Adăpostul pentru câini din
Târgu Jiu va fi mutat

Adăpostul pentru câinii comunitari din oraşul Târgu Jiu, situat în spatele fostului Coleus, va trebui mutat. Din cauză că este amplasat în apropierea locuinţelor târgujienilor din zona respectivă, padocul de câini va funcţiona într-o altă locaţie. Ion Iliuţă, directorul Direcţiei Sanitar Veterinare (DSV) Gorj, a declarat că „va trebui găsită imediat o altă locaţie, pentru care să se întocmească documentaţiile necesare în vederea autorizării sanitar-veterinare”.
Purtătorul de cuvânt al Primăriei Târgu Jiu, Constantin Creţan, a precizat că „în maxim o lună de zile, Asociaţia Pro Animals va trebui sa se mute în altă locaţie, după care noi ne vom ocupa de toate cele necesare pentru ca adăpostul să primească autorizaţia sanitar-veterinară”.
De altfel, la toate primăriile din localităţile care au astfel de adăposturi pentru câini, cu excepţia oraşelor Turceni, Tismana şi Novaci, unde nu există asemenea padocuri, DSV Gorj a trimis un avertisment pentru remedierea neregulilor ce le prezintă fiecare în parte şi întocmirea de urgenţă a documentaţiile pentru primirea de aviz sanitar-veterinar. Cei care nu vor respecta condiţiile sanitar-veterinare vor fi sancţionaţi cu amenzi contravenţionale între 10 şi 25 de milioane de lei.

CORINA POPA

O fetiţă de şase ani
are nevoie de ajutor

Simona Calotă, de şase ani, din comuna Runcu, are nevoie de ajutorul nostru, al tuturor. În toamna anului trecut, Simona a fost diagnosticată cu ciroză hepatică. Fetiţa se află în prezent internată la Spitalul Fundeni din Bucureşti şi urmează să fie supusă unei intervenţii chirurgicale pentru transplant de ficat. Înainte de operaţie, micuţa trebuie să urmeze, însă, un tratament cu imunoglobulină umană anti hepatita B, tratament ce nu se poate achiziţiona decât din Franţa. Familia nu dispune de posibilităţi materiale pentru a putea cumpăra cele şase doze necesare, deoarece numai o doză costă 46 de milioane de lei.
Tratamentul va trebui achiziţionat în maxim trei săptămâni deoarece, numai după efectuarea acestuia, intervenţia ulterioară ar fi o reuşită. Pentru cumpărarea dozele de tratament necesare este nevoie de aproximativ 300 de milioane de lei. O sumă de bani nu foarte mare, dar greu de strâns din veniturile mici ale familiei. Pentru cei care pot oferi un sprijin, familia Calotă a deschis la BCR trei conturi: în Euro - RO57RNCB2800000069030006, în lei - RO84RNCB2800000069030005 şi în USD - RO30RNCB2800000069030007.

C. POPA

Nemulţumiri în învăţământul gorjean

Cadrele didactice din Gorj nu au primit, nici după trei luni de la semnarea acordului cu Guvernul, sumele de bani restante la salariu pentru perioada 2001-2004. Acordul semnat cu Guvernul prevedea ca salariile calculate greşit să fie plătite din luna februarie, dar nu s-a aplicat. Astfel, deşi există o hotărâre judecătorească executorie, trei sferturi din profesori nu au primit salariile recalculate. Acest lucru ii nemulţumeşte, motiv pentru care au luat în discuţie anularea contractului semnat cu Guvernul şi nerespectarea nici unuia din angajamente, întrucât nici guvernanţii nu s-au ţinut de promisiuni. Vasile Mija, preşedintele Uniunii Judeţene a Sindicatelor Libere din Învăţământ Gorj, a precizat că se are în vedere şi reînceperea seriei de proteste, deoarece pe lângă salariile restante, dascălii nu au fost consultaţi nici în ceea ce priveşte proiectele pe care Ministerul Educaţiei şi Cercetării le-a anunţat deja: construcţii cămine, achiziţie de material didactic şi mijloace de transport.

CORINA POPA

Proiecte îndrăzneţe la
Roşia de Amaradia

Edilii comunei Roşia de Amaradia şi-au propus ca în acest an să realizeze câteva proiecte menite a mări gradul de confort al cetăţenilor. Pe lângă cei de 900 de milioane de lei alocaţi pentru pietruirea drumurilor şi a uliţelor în satele Ruget şi Stejaru, viceprimarul Liviu Cotoşman spune că se au în vedere şi alte proiecte. Altfel spus, în acest an se va încerca realizarea alimentării cu apă a satului Seciuri dar şi extinderea reţelei deja existente în satul Becheni. În aceeaşi ordine de idei, viceprimarul mai spune că, tot în acest an, se va realiza şi proiectul în vederea consolidării pârâului Cornăţel pentru a se evita o ieşire din matcă a acestui pârâu. De asemenea, administraţia locală va face consolidări la şcoala primară din centrul localităţii întrucât această clădire, susţine viceprimarul „riscă să fugă din cauza îmbibării pământului cu apă”. Cotoşman mai spune că situaţia tinde să devină critică dat fiind faptul că „fărâmiţarea pământului este la doar patru metri de clădirea şcolii şi dacă nu luăm măsurile necesare, şcoala riscă să se dărâme”.

IRINEL CEURANU

Bani pentru centrele de
bătrâni din Gorj

Autoritatea Naţională a Persoanelor cu Handicap a alocat pentru centrele de îngrijire şi reabilitare a persoanelor vârstnice din Suseni şi Dobriţa suma de două miliarde lei vechi. Banii vor fi primiţi de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Gorj, în maxim trei săptămâni. Constantin Preoteasa, directorul DGASPC Gorj, a declarat că banii vor fi folosiţi pentru igienizarea clădirilor, pentru lucrări de reabilitare sau consolidare, după caz. Sumele ce vor rămâne vor fi folosite pentru dotări, avându-se în vedere achiziţionarea de mobilier şi aparatură medicală.
În centrele de la Suseni şi Dobriţa locuiesc aproape două sute de bătrâni, unii dintre ei fiind imobilizaţi la pat, iar la „bolile bătrâneţii” se mai adaugă şi unele handicapuri de care aceştia suferă. Pentru internarea în căminele de bătrâni sunt numeroase cereri, dar cele mai multe rămân nesoluţionate pentru că cele două centre sunt populate la capacitate maximă.

L. ECOVIŢĂ

În Târgu Jiu,

Numai doua farmacii
onorează reţete gratuite

Toate cele zece farmacii din Târgu Jiu, programate să elibereze reţete gratuite şi compensate în această a doua decadă a lunii, cuprinsă între 10-20 februarie, au terminat întreg plafonul acordat. În aceste condiţii, pentru a nu rămâne total descoperiţi, şi pentru a evita o eventuală criză, până în momentul în care farmaciile din cea de-a treia decadă vor putea începe decontarea reţetelor gratuite şi compensate, Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Gorj a decis programarea a două farmacii din decada a treia a lunii pentru eliberarea de reţete. Astfel, începând de ieri, medicamente gratuite şi compensate se mai pot procura doar de la farmaciile Farmanic şi Monfarm. Fondurile alocate în luna februarie pentru toate farmaciile din judeţ sunt de 16 miliarde lei vechi.

CORINA POPA

Permanenţă la primării din
cauza încălzirii vremii

Primăriile din judeţ au introdus din nou serviciul de permanenţă din cauza încălzirii vremii în perioada următoare. Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă a solicitat primarilor să aibă mereu o persoană de contact la primării în cazul în care ploile preconizate pentru sfârşitul de săptămână vor genera inundaţii. Prognozele meteo indică nu doar ploi, ci şi temperaturi care vor favoriza topirea zăpezilor la munte, lucru care duce la creşterea debitelor râurilor.
Autorităţile se aşteaptă ca în anumite localităţi din judeţ să se reactiveze unele alunecări de teren mai vechi. Prefectul Ştefan Popescu Bejat a comunicat că peste 80 de case au fost afectate anul trecut de pământurile care au luat-o la vale în diferite comune. Prefectul a cerut la Guvern ajutoare în valoare de peste 32 de miliarde de lei vechi, în speranţa că autorităţile de la Bucureşti vor găsi cât mai multe fonduri din suma cerută.

GIGI CIUNCANU

Zilele oraşului Bumbeşti-Jiu,
sub semnul întrebării

Sărbătorirea zilelor localităţii Bumbeşti-Jiu riscă să nu mai fie un eveniment important din viaţa oraşului. Din cauza lipsei de fonduri, edilul şef intenţionează să nu mai aniverseze această sărbătoare locală. Ion Stănculete spune că s-a supărat pe consilierii locali deoarece aceştia nu au înţeles importanţa evenimentului. Consecinţa imediată a acestui aspect s-a materializat în nealocarea de bani pentru celebrarea zilelor de 30 şi 31 aprilie. „Consilierii mi-au tăiat banii pentru zilele oraşului”, spune primarul. Tocmai din acest motiv, primarul vrea să le dea o lecţie prin care să le arate că lipsa acestui eveniment din viaţa comunităţii se va face simţită. Ion Stănculete afirmă că încă mai stă pe gânduri între a mai organiza aceste manifestări sau nu, ţinând cont de faptul că mărul discordiei îl reprezintă suma de 300 de milioane de lei respinsă de către aleşii locali.

IRINEL CEURANU