| | Zic și eu nu dau cu paru' ! | Editorial de Cosmin Pigui | Șmecherii de la Curtea de Conturi | Se pare că Violeta Tătaru este prima și posibil singura victimă la Curtea de Conturi Gorj. Aceasta urmează să fie schimbată din funcția de director adjunct. Poate pe nimeni nu miră acest aspect mai ales că în discuție sunt descărcări de gestiune pentru unele primării din județ. Sunt convins, însă, că în acest moment la Curtea de Conturi Gorj au triumfat mafioții, cei care sunt pe mână cu diverși înalt funcționari ale căror afaceri nu trebuie deranjate. Este dubios faptul că Violeta Tătaru este singura vinovată pentru unele controale măsluite când, de fapt, aceasta nici nu s-a ocupat personal. De acestea s-au ocupat alți inspectori care, însă, nu au pățit nimic. Motivul real al schimbării este mult mai probabil, acela că unii inspectori erau profund deranjați de faptul că nu puteau să-și desfășoare liniștiți afacerile. Poate ar trebui chiar directorul Popescu să răspundă și să explice cum se fură anual zeci și sute de miliarde de lei la primării, iar Curtea de Conturi nu face nimic. Aproape că nu există primărie în județ la care nu se fură. Și se fură grav de tot. Numai inspectorii de la Curtea de Conturi se fac orbi și nu observă nimic. Și asta pentru că fiecare are o afacere sau primește anumite telefoane care îi fac mai indulgenți. Și nici acele telefoane nu sunt gratis. Ar fi foarte interesant dacă celor de la Curtea de Conturi li s-ar face un control al averii, nu numai lui Adrian Năstase, surprizele fiind în mod sigur de proporții. Nu vreau să-i iau apărarea Voletei Tătaru, dar acest caz îmi miroase și nu-mi miroase puțin sau frumos. Este vorba despre răzbunări, despre orgolii și despre corupție. O corupție generalizată ce tronează sub un director slab, ce nu se poate impune și care se face că nu știe nimic, acela al Curții de Conturi Gorj. De fapt Curtea de Conturi este instituția care sub Popescu a ținut în permanență mizeria sub preș, atât pe cea interioară cât și pe cea care o depistează la instituțiile publice. Dacă ținem cont de câte dosare penale s-au găsit la primării și Curtea de Conturi nu a depistat nimic, dacă ținem cont de câte articole de presă s-au referit la afacerile cu banii publici și nu s-a descoperit nimic de către instituția lui Popescu, atunci nu ne mai miră nimic. Ar fi cazul ca marioneta din conducere să fie schimbată o dată cu Tătaru și să fie aduși inspectori din afară pentru funcțiile de conducere pentru a stopa corupția gravă ce se regăsește în această instituție. Altfel, vom plăti în continuare taxe pentru ca cei îndrituiți cu cheltuirea banului public că se îmbogățească în timp ce la Curtea de Conturi Gorj se doarme. Și cel mai grav este că anchetele de la Curte nu au vizat pe inspectorii corupți, ci doar pe cei care au părut mai apropiați de presă. Informațiile din ziare au venit însă de la altă persoană interesată de răzbunare, fiind adevărate, dar gunoaiele sunt în continuare la Curtea de Conturi sau au plecat mai demult, fără a uita că li s-a dat un șut în fund pentru că erau corupți. Poate Băsescu ar trebui să intre și pe această filieră în care inspectorii Curții de Conturi sunt principalii complici ai hoțiilor din bani publici.
| | | PUNCT OCHIT
| Ora de sportEducația fizică și sportul au devenit un fel de cenușărese ale programului școlar. Câteva exerciții fizice, câteva alergări, sărituri etc. Note aproape formale. Profesorii de sport, din ce în ce mai puțini, nu îndrăznesc să ceară mai mult, deși peste tot s-au făcut săli de sport și există planuri pentru construcția altora. Jocurile de echipă: fotbalul, handbalul, baschetul, jocuri în care se pot descoperi marile talente au fost uitate. Rezervorul de talente se afișează pe maidan, dar și aici cu mare greutate peste tot. În mediul rural, vechile terenuri au fost revendicate în baza legilor funciare și desființate. În mediul urban maidanele se restrâng, fie din cauza buticurilor, fie din cauza locatarilor care nu-i suportă, de regulă pe copiii gălăgioși. În sălile construite ca săli de sport au apărut grupurile de adulți, care redescoperă beneficiile mișcării. Ce-i rămâne de făcut copilului îndrăgostit de jocul lui Mutu, de aruncarea la poartă a lui Erisei sau de aruncarea la coș a lui Jordan? Valențele jocului de echipă, altruismul și chiar genialitatea sunt periclitate grav de o programă caducă din care lipsește viziunea performanței. Din ce în ce mai puține familii își permit să-și ducă fii și fiicele la școlile speciale. Acasă, însă, profesorii de sport ar găsi soluții pentru jocuri și concursuri și de ce nu, pentru afirmare, la timp, a marilor talente. Totul s-ar rezolva dacă acestor oameni li s-ar oferi libertatea programelor școlare, dacă ar avea puterea să relanseze, nu într-o oră de sport pe săptămână, ci într-una zilnică, jocurile colective. Însăși inteligența ar fi cea care ar avea de câștigat, ca să nu mai vorbim de celelalte fețe curate ale caracterului uman. C. BUNILĂ | | |
| |