Iliescu ştie adevărul !

Mineritul la Schela, un vis nerentabil

Promisiunile mai mult sau mai puţin electorale ale unor reprezentanţi ai autorităţilor locale de a redeschide unele exploatări miniere pentru a crea locuri de muncă în judeţ se lovesc violent de realitatea crudă a eficienţei muncii respective. Ultima veste aruncată pe piaţă în privinţa posibilei redeschideri a minei de antracit de la Schela a fost ieri combătută cu argumente economice şi profesionale de cei în măsură, astfel încât, de acum încolo, orice discuţie pe tema respectivă nu mai poate fi purtată decât în context electoral.
Şeful Societăţii pentru Închiderea şi Conservarea Minelor Târgu Jiu, Gheorghe Iliescu, ştie că mina de la Schela nu mai poate funcţiona vreodată în condiţii de eficienţă, deşi multă lume şi-ar dori locuri de muncă acolo. Acesta a precizat că unitatea respectivă a fost închisă în 1997 tocmai pentru că era ineficientă, lucrul în pierdere fiind o caracteristică a vechiului regim.
Preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, Ion Călinoiu, anunţa recent că lucrează la o strategie pe care să o prezinte la Bucureşti, strategia fiind cerută de Ministerul de Externe, prin care să fie prezentate oportunităţile pentru realizarea unor investiţii în judeţ, Schela şi mina de grafit de la Baia de Fier, la fel de nerentabilă, fiind amintite la acest capitol. Călinoiu a evocat cu această ocazie şi posibilitatea exploatării unor zăcăminte de titan şi zirconiu în zona Glogova, menţionând că au existat studii efectuate înainte de 1989 pe problema respectivă.
Gheorghe Iliescu nu a comentat situaţia tuturor minelor invocată de Călinoiu, dar a precizat că cea de la Schela nu mai poate fi exploatată eficient vreodată. Antracitul exploatat la Schela era extras în condiţii extrem de grele şi, din această cauză, preţul său nu era eficient. Conform celor spuse de Iliescu, o tonă de antracit era produsă în 1997 cu 890.000 de lei şi era vândută cu doar 260.000 de lei, pierderile fiind majore.
„Productivitatea muncii era scăzută din cauza condiţiilor geo-miniere foarte grele şi a lipsei mecanizării operaţiunilor procesului tehnologic. Pentru a se ajunge la lentilele de antracit erau necesare lucrări miniere de deschidere şi pregătire, săpate în steril. Producţia, care între 1980 – 1990 a depăşit 10.000 de tone, a scăzut la un sfert în 1997. După oprirea activităţii, utilajele şi echipamentele existente aici au fost recuperate, iar în ultimii ani situaţia din mină s-a modificat considerabil, fiind posibil ca o parte din galerii să fie inundate datorită infiltraţiilor de apă”, spune Iliescu pentru cei care se gândesc că se vor găsi vreodată banii pentru a face din Schela ceea ce a fost odată.

GIGI CIUNACANU

Gunoaiele „înfrumuseţează”
comuna Bărbăteşti

Gospodărirea comunei Bărbăteşti este într-o stare jalnică. Drept dovadă stau mormanele de gunoaie care împodobesc uliţele şi zonele lăturalnice din satele acestei comune. Aşa se întâmpla şi vineri dimineaţa, într-o zi cu program normal de lucru, când pe drumul de la Ieru, aşa cum este denumit de localnici, deşeurile înfrumuseţau peisajul. În tot acest timp, angajaţii în baza Legii 416/2001 stăteau pe băncile de faţa primăriei Bărbăteşti, deşi ar fi putut fi folosiţi la ridicarea gunoaielor.
Întrebat despre modul în care îşi îndeplineşte îndatoririle legate de gospodărirea localităţii potrivit Legii administraţiei publice, viceprimarul Constantin Calotă are o cu totul altă versiune. Şi cum era de aşteptat, varianta edilului este aidoma poveştilor de adormit copiii. În opinia acestuia nu sunt probleme grave legate de depozitarea deşeurilor menajere şi chiar s-a luat o hotărâre a Consiliului Local în care să fie amenajate spaţii tocmai pentru depunerea gunoaielor.
Este cert că această propunere a fost adoptată de forul legislativ al comunei numai că nu a fost pusă în practică. Şi acest lucru o dovedeşte modul în care se face depozitarea gunoaielor la nivelul comunei Bărbăteşti. În replică, viceprimarul Calotă promite că „ne ocupăm şi de gunoaie”. Când şi în ce mod nu se ştie, întrucât una susţine edilul şi alta este la faţa locului.

IRINEL CEURANU

Doi vânzători vor plăti scump cele câteva grame în minus!

Dosar penal pentru
2000 lei vechi traşi la cântar

Doi vânzători din Piaţa Centrală s-au ales cu dosar penal după ce au înşelat doi cumpărători cu câteva sute de grame la cântar. Ei au încasat în plus aproximativ 5000 lei vechi unul, şi altul aproximativ 2000 de lei vechi. Pentru asemenea sume ridicole cei doi riscă acum libertatea.
Lucrătorii Biroului Poliţiei de Ordine Publică de la subunitatea municipiului Târgu Jiu au efectuat joi, 19 ianuarie 2006, o acţiune pentru combaterea actelor de comerţ ilicit. Cu această ocazie au fost depistaţi Marius Goşa, în vârstă de 26 ani, din municipiul Târgu Jiu, vânzător în cadrul unei societăţi comerciale cu răspundere limitată cu punct de lucru în Piaţa Centrală. Acesta a vândut cantitatea de 12 kilograme de portocale unui client, cu o lipsă la cântar de 204 grame, pretinzând şi încasând în plus suma de 5.100 lei vechi.
Doina Grigore este cea de-a doua persoană depistată de poliţişti şi este în vârstă de 48 ani, din municipiul Ploieşti, judeţul Prahova. Aceasta locuieşte fără forme legale în municipiul Târgu Jiu, după cum au precizat poliţiştii şi este vânzător tot în cadrul unei societăţi comerciale cu răspundere limitată, cu punct de lucru în Piaţa Centrală. Femeia a vândut 2 kilograme de mere, cu o lipsă la cântar de 206 grame, pretinzând şi încasând în plus suma de 2.600 lei vechi. Celor menţionaţi li s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute şi pedepsite de art.1 din Legea nr.12/1990, republicată.
Tot cu aceeaşi ocazie, poliţiştii au depistat în Piaţa Centrală şi sancţionat contravenţional, conform prevederilor aceleiaşi legi, cu amendă în valoare de 15 lei noi, pe Zobar Paraipan, în vârstă de 19 ani, din comuna Armăseşti, judeţul Ialomiţa. Acesta oferea spre vânzare un aparat foto, în valoare de 200 lei noi, fără a deţine documente de provenienţă. Totodată, aparatul de fotografiat a fost ridicat în vederea confiscării.

ANA-MARIA ILINCA

În 2005,

Bisericile au primit 1%
din impozitul pe venit

După o bătălie de câţiva ani de zile, organizaţiile neguvernamentale din România au reuşit ceva aproape imposibil. Din 2005, fiecare dintre noi are posibilitatea să direcţioneze 1% din propriul impozit pe venit către o organizaţie non-profit . Procentul de 1% din impozitul pe venit al fiecărui salariat ce putea fi dat către o instituţie non-profit a mers, la nivel de Gorj, în majoritatea cazurilor, la biserici. „În 90% din cazurile gorjenilor ce au optat de a da 1% din impozitul pe care îl plătesc la stat, acesta a ajuns la biserici”, a declarat Gheorghe Paraschivu, directorul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Gorj. Anul acesta procentul stabilit pentru a putea fi alocat asociaţiilor nonprofit a fost majorat, ajungând la 2%.

(L.E.)

Noi oportunităţi la Novaci

Atragerea noilor investitori şi astfel crearea unor noi locuri de muncă este una dintre priorităţile administraţiei oraşului Novaci. Astfel, în ultima şedinţă a Consiliului Local s-a pus în discuţie posibilitatea găsirii unei firme ce ar dori să construiască un baraj la şapte kilometri în amonte de hidrocentrala electrică de pe Gilort. De asemenea, s-a luat în discuţie şi necesitatea dar şi oportunitatea realizării unei hidrocentrale de o capacitate mai mare.
Consilierul local Adelin Ungureanu afirmă că la această „discuţie principială” au luat parte senatorul Ion Florescu şi deputatul Pantelimon Manta. Aceştia din urmă au susţinut acest proiect, scoţând în evidenţă avantajele realizării investiţiilor puse în discuţie. Partea delicată a acestui demers o reprezintă şi suprafaţa de teren necesară acestei construcţii. Cu alte cuvinte, este nevoie de o suprafaţă de circa 30 de hectare de pădure, vegetaţie forestieră aflată în proprietatea localnicilor.
Aceştia din urmă urmăresc în mod clar un câştig foarte mare, aspect care poate fi o piedică în calea acestei investiţii, spune consilierul Ungureanu. În aceeaşi ordine de idei, acesta mai zice însă că „odată pusă pe picioare, această investiţie va angrena o importantă forţă de muncă atât în faza de construcţie cât şi la finalizarea lucrării prin crearea noilor locuri de muncă”. Din nefericire, tot acest proiect frumos a fost doar o simplă temă de discuţie, rezultatul fiind, la finalul şedinţelor, egal cu zero.

IRINEL CEURANU

Primarul de Bustuchin – implicat la drumuri, neimplicat la poduri
-Mă întreb în multe moduri;
Ce-ai în cap, minte sau fumuri?
Dacă nu ajungi la poduri,
Sigur o să fii pe drumuri…

Morega dă în „judecată”
-Nea' Ilie, nu ţi-e frică,
De te-ai pus pe ei cu paru'?
-Vreau să-l taxez pe Bănică
Şi să-l ard pe Cărbunaru!

Baronul despre Bombonel:
-L-am blestemat să-i cadă scara,
Numai vapoare să viseze,
Să-şi rupă gâtul cu Tamara,
Şi precum Sârbu să vâneze…

Dâlgoci – ţeparu Grimex-ului
-Două scânduri din sicriu,
Semnătura mea o poartă!
Tot eu prohodul îl scriu,
La societatea moartă…

NELU POCHEA