Societatea UE nu este e-specialistă

de Alexandra Irimia

În societatea europeană a secolului 21, calculatorul nu reprezintă un punct forte. Mai bine de o treime din populaţia UE nu are nici măcar cunoştinţe de bază în domeniu. Aceasta este concluzia unui studiu realizat în 2005 şi publicat de Eurostat, Oficiul de Statistică al Uniunii Europene. Astfel, 37% dintre europeni cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani habar nu au să umble pe computer. Însă există diferenţe considerabile între statele membre. În fruntea topului e-cunoscătorilor se află Danemarca, iar la polul opus se situează Grecia.

Grecii nu au treabă cu calculatorul
Mai bine de jumătate din populaţia unor state membre nu au nici măcar cunoştinţele de bază în privinţa utilizării calculatorului. Este vorba despre Grecia (65%), Italia (59%), Ungaria (57%), Cipru şi Portugalia (54%) şi Lituania (53%). La polul opus se situează ţări precum Danemarca (10%), Suedia (11%), Luxemburg (20%), Germania (21%) şi Marea Britanie (25%) unde procentul celor neliteraţi este mai mic.

Unu din zece tineri nu se atinge de calculator
Tinerii europeni, până în 24 de ani, stau cel mai bine la acest capitol. Astfel, doar 10% nu se descurcă deloc cu o tastatură şi un mouse în faţă. La coada clasamentului cunoscătorilor se află Ungaria (34%), Grecia (32%) şi Italia (28%), unde în jur de o treime din tineri nu folosesc calculatorul. Odată cu vârsta scade şi numărul celor care se pricep să folosească un mouse. Astfel, mai bine de o treime din populaţia activă, grupa de vârstă 25-54, nu se atinge deloc de calculator. La capitolul experţi, Danemarca şi Luxemburg stau cel mai bine. Aici aproape jumătate din populaţie declară că au cunoştinţe avansate în privinţa utilizării calculatorului, faţă de doar 10% în Grecia.

După 55 de ani e mai greu...
Printre cetăţenii europeni înaintaţi în vârstă, între 55 şi 74 de ani, sunt în medie 65% de persoane pentru care mouse-ul este o necunoscută. Situaţia cea mai dramatică este în Grecia, unde abia dacă găseşti un bătrân din zece care să utilizeze un calculator, procentul necunoscătorilor ajungând la 93%. Danemarca ocupă iarăşi o poziţie favorabilă, astfel doar un sfert din populaţia de peste 55 de ani nu se pricepe în acest domeniu.

Ai carte, ai parte…
În toate statele membre, nivelul de educaţie joacă un rol important în îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a calculatorului. În medie, doar 11% dintre persoanele cu studii superioare nu au cunoştinţe de bază în domeniul calculatoarelor. Printre studenţi, procentajul este şi mai mic, între 4 şi 11%. Studiul arată că majoritatea celor care nu au abilităţi în privinţa utilizării calculatorului sunt şomeri.

Hunii au intrat în Europa

de Angela Atanasiu
Damiana Pârvu

Aderarea Ungariei la UE a fost cel mai greu prag pentru o fostă ţară socialistă. Dar vecinii noştri din vest au reuşit să facă faţă provocării, chiar şi spre surprinderea lor…

Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Ungare în Republica Moldova, dr. Sandor Robel declară: „Greu a fost începutul căci eram nevoiţi să facem explicaţii lungi şi să convingem. Noi ştiam ce trebuie făcut şi cunoşteam cerinţele UE, întrucât eram mereu în contact direct cu ea, dar, pe măsură ce erau implementate reformele, la un moment anumit s-a dovedit că alţii, structurile interne, au început să ne dea sfaturi şi să ne indice cum şi ce trebuie să facem. Adică, toate ministerele, structurile şi, cel mai important, societatea civilă a conştientizat şi s-a pătruns de ideea integrării în UE în măsura în care este capabilă să identifice orice acţiune care contravine acestei idei, ideii de integrare în UE. Acest lucru nu poate fi decât salutabil”. Drumul integrării Ungariei nu a fost deloc uşor, a fost nevoie de un proces de 10 ani de pregătire, încheiat abia în 2004 prin semnarea Tratatului de Aderare. În acel moment, ungurii nu erau pregătiţi în domeniul agriculturii şi industriei alimentare, se temeau că majoritatea firmelor vor da faliment sau îşi vor muta sediile, că forţa de muncă va emigra în alte state unde este mai bine plătită. Dar acum, la doi ani de la integrare, Ungariei nu îi pare rău de pasul făcut.

Limba oficială : maghiară
Capitala : Budapesta
Populaţie : 10.032.375
PIB/cap locuitor : 16.627
Monedă : florint

RSchimbări economice în bine
Economia Ungariei a cunoscut după aderare un trend pozitiv, prin creşterea PIB şi a producţiei industriale, creşterea productivităţii muncii, a competitivităţii întreprinderilor, dar şi creşterea salariilor reale, însă, cu toate acestea, mai există lipsuri de pregătire temeinice. Halasz Janos, consilierul comercial al Biroului Comercial al Ambasadei Ungariei la Bucureşti, a declarat: „Desigur, creşterea salariilor în Ungaria se loveşte şi de probleme bugetare, determinând creşterea deficitului bugetar, care este câteodată aproape de speriat, dar aceste greşeli nu se datorează numai aderării la Uniunea Europeană, ci şi lipsurilor de pregătire temeinice pentru aderare”. De la aderare, în Ungaria s-au creat circa 200.000 de locuri de muncă. Aderarea la UE a generat şi probleme, precum creşterea ratei şomajului în rândul tinerilor, în special a celor între 20-25 de ani, care a atins chiar 18%, acest lucru putând induce la o migraţie către alte ţări europene. Un alt element important care a suferit un impact negativ, datorat nu atât intrării în UE, cât a slabei pregătiri, a fost, în Ungaria, problema plăţii subvenţiilor agrare. Tot un efect al aderării a fost scăderea comerţului cu amănuntul. „Din punct de vedere normativ, subvenţiile pentru suprafaţa agricolă au fost asigurate odată cu aderarea la UE, însă, întârzierile în dezvoltarea sistemului instituţional al mecanismelor de primire, de evaluare, de gestionare a cererilor, respectiv de dirijare a plăţilor, a cauzat probleme şi anumite tensiuni în relaţiile cu producătorii agricoli”, a menţionat Janos. În sectorul IMM-urilor, au fost alocate resurse financiare pentru programe de perfecţionare profesională, din fonduri nerambursabile, numărul IMM-urilor fiind in prezent cu 12% mai mare decât înainte de aderare. „Asta nu înseamnă însă că foarte multe nu au dat faliment”, a adăugat Janos. Pe de altă parte, faptul că Ungaria nu a devenit contribuabil net, fondurile accesate de la UE au adus mai mulţi bani în ţară decât s-au plătit în fondurile Uniunii Europene, ca obligaţie de membru, situaţie care este similară şi în Polonia.

Sportul – campionul integrării

de Mădălina Floria

Fiecare ţară se laudă cu câte ceva. Noi nu prea avem cu ce ne lăuda… ne-a mai rămas doar sportul. Acesta este singurul element care ne-a deschis porţile către Europa şi care ne-a făcut cunoscuţi (în sens pozitiv) pe plan european şi chiar mondial.

Când te afli într-o ţară străină, când le spui de unde eşti o să auzi imediat (în cel mai bun caz) Hagi, Nadia sau Năstase. Datorita acestor oameni suntem noi (re)cunoscuţi (în afară de Dracula, bineînţeles). Aşa că la fiecare patru ani, la olimpiadă sau la alte competiţii internaţionale, ţara noastră reuşeşte să se facă remarcată şi să le fure premiile de sub nas altor ţări cu pretenţii. În primul rând ne-am lăudat şi încă ne mai lăudăm cu lotul naţional de gimnastică. La fiecare competiţie, gimnastele noastre le-au lăsat pe rusoaice cu coada între picioare. Cu toţii ştim cât muncesc fetele ca să ne facă pe noi mândri de ele. De asemenea, ne-am mai remarcat la canoe sau atletism (34 medalii olimpice) unde suntem campioni olimpici. Şi la haltere şi lupte greco-romane am obţinut rezultate notabile, alături de sportivii bulgari şi cei germani. Chiar şi la fitness şi aerobic avem campioni europeni. La handbal feminin ne-am remarcat şi noi, pe lângă Germania, Danemarca, Suedia, Franţa, Steaua luând Cupa Campionilor europeni, iar anul trecut handbalistele noastre au fost vice-campioane mondiale. Ne mai putem lăuda şi cu diverse premii europene sau mondiale la maraton, scrimă, box, judo. Deşi suntem buni şi la tenis de masă, nu îi putem întrece pe francezi care îl au pe cel mai bun jucător - Roger Federer - pe spanioli cu cel mai titrat jucător – Rafael Nadal – sau pe belgieni la tenis feminin. Deşi baschetbalistul Ghiţă Mureşan a evoluat în NBA, la acest capitol ne-o iau cu mult înainte Serbia, Cehia, Grecia.
La alte sporturi îi lăsăm pe ceilalţi să ne-o ia înainte. Că deja ne pricepem la prea multe… şi să nu care cumva să stârnim prea multă invidie. La fotbal trudim din greu să ieşim la lumină… dar cam degeaba. Deşi avem jucători buni, precum Mutu, Chivu, Rădoi, tot nu reuşim să ajungem măcar în vreo finală de campionat european, darămite să luam vreun premiu. De câţiva ani buni tot batem pasul pe loc în acest domeniu, lăsându-le cale liberă englezilor, spaniolilor, italienilor, portughezilor sau germanilor. Cea mai titrată echipă este F.C. BARCELONA care anul acesta a câştigat Champions League. Un atu al acestei echipe este Ronaldinho, cel mai titrat jucător. El a câştigat Balonul de Aur, fiind cel mai bun fotbalist al acestui an. Fotbalistul a fost achiziţionat cu aproximativ 28 de milioane de euro, în timp ce unii dintre cei mai buni fotbalişti români au fost achiziţionaţi de cluburi străine pentru 12-15 milioane de euro. Ca să nu mai vorbim de fotbalul intern unde suma poate ajunge până la 2-3 milioane de euro, pentru jucători foarte buni. Halal diferenţă! Dar cei mai buni merită ce este mai bun.. Italienii au reuşit să organizeze unul din cele mai renumite campionate mondiale: Il Calcio, în care se investeşte foarte mult şi la care participă cei mai buni jucători. Cel mai controversat campionat însă este cel spaniol: Primera Division, iar cel în care se investeşte cel mai multe este cel englez: Premier League.
Însă sportul face parte şi din viaţa de zi cu zi a oamenilor obişnuiţi. Acesta a devenit o cultură dar şi o modă în zilele noastre. Ne preocupăm tot mai mult de aspectul nostru fizic, ţinem diete, mergem la sală, practicăm diverse sporturi, facem jogging. Însă condiţiile de cele mai multe ori lipsesc, în ciuda eforturilor noastre. Iar la sălile unde sunt cât de cât condiţii, preţurile întrec măsura (100 de euro/lună). Şi în şcoli situaţia este aceeaşi. Deşi educaţia fizică s-a introdus ca disciplină obligatorie încă din 1864 în şcoli, condiţiile nu au evoluat mai deloc. Ţări precum Germania sau Franţa au o adevărată cultură pentru sport. Există piste special amenajate pentru role sau biciclete. Toată familia practică diferite sporturi, de la cei mici până la cei în vârstă pe care îi poţi vedea deseori alergând prin parc. La noi, dacă vezi pe cineva făcând jogging în parc, l-ai privi cu uimire, ca pe un nebun. La ei este ceva natural, normal. La ei sportul se practică mai mult pentru sănătate, la noi mai mult de fiţe. Paradoxul este că, deşi suntem o ţară destul de săracă şi nu avem condiţii, încă mai obţinem rezultate sportive notabile. România nu a obţinut şi la alte sporturi anumite rezultate deoarece nu este încă pregătită din punct de vedere al dotărilor materiale. Şi acest lucru afectează performanţa în orice sport.

NEWSFLASH

UE atacă piaţa vinurilor

Comisia Europeană a adoptat o strategie comună prin care să facă produsele viticole europene mai competitive. Problema principală vine din faptul că piaţa europeană, cu circa 1,5 milioane de producători, produce mai mult vin decât cerinţa pieţei. Reforma pieţei se va produce prin găsirea unor soluţii alternative pentru utilizarea unor terenuri pe care în prezent se află podgorii. În plus, cei circa 1,3 miliarde de euro acordaţi anual producătorilor vor fi investiţi mai inteligent. Reacţiile la această propunere nu s-au lăsat aşteptate, Franţa considerând planul inacceptabil.

UE ajută Moldova să pună capăt conflictului

Uniunea Europeană va interveni activ în soluţionarea conflictului din Transnistria. Datorită eforturilor întreprinse de cele două părţi şi cu ajutorul celor 50 de observatori europeni trimişi în decembrie, conflictul din Transnistria este foarte aproape de a fi soluţionat.

Sursa: EUobserver