Dor de miting

5000 de mineri vor protesta la Petroşani

Începutul de vară fierbinte se anunţă încins nu doar pentru politicienii din judeţ care nu mai reuşesc să se înţeleagă între ei, ci şi pentru sindicaliştii din minerit care văd că certurile politicienilor i-au lăsat fără secretarul de stat de profil, fără bugete la companii şi fără o perspectivă clară a acestui sector după integrarea în Uniunea Europeană. Şi, în acest context, minerii ies din nou în stradă pentru a-şi cere drepturile.

Protestul ce va avea loc în Valea Jiului poartă însă marca Marin Condescu, ceea ce ar trebui să îl facă pe Miron Cozma să roadă zăbrelele puşcăriei pentru situaţia în care a ajuns fostul lider sindical şi oamenii care îl urmau orbeşte în anii trecuţi. Liderii Centralei Naţionale Miniere, la care sunt afiliaţi şi vreo 5000 de ortaci din Valea Jiului, s-au reunit ieri la Motru. Discuţiile au vizat situaţia din industria minieră, iar concluziile au fost formulate într-un comunicat de presă remis redacţiilor la timp pentru a avea mediatizarea corespunzătoare. Astfel, nemulţumiţi de cum decurg lucrurile în minerit, sindicaliştii au decis ca vinerea viitoare 5000 de mineri să protesteze la Petroşani. Valea va răsuna din nou, iar Marin Condescu susţine că acţiunea de protest va fi una paşnică pentru că minerii nu vor scandal, ci siguranţă pentru locurile de muncă. „Am ales Valea Jiului ca loc de începere a acţiunilor de protest pentru a schimba percepţia opiniei publice despre această zonă. Vor veni 5000 de mineri din întreaga ţară, dar cei mai mulţi vor fi din Valea Jiului şi Oltenia. Nu vor fi ciomăgari printre noi pentru că Centrala Naţională Minieră nu a avut niciodată probleme de acest gen la vreo acţiune de protest. Vom protesta paşnic, dar hotărât pentru drepturile şi viitorul nostru. Nu mai putem să stăm după politicieni pentru că, în timp ce ei se ceartă şi se faultează reciproc, noi rămânem ca în 2004, când nimeni nu a negociat cu Uniunea Europeană şi acum trebuie să închidem minele”, declara liderul sindical.

Miting în Bucureşti
Nemulţumirile sindicaliştilor sunt în număr de opt. Principala îngrijorare a sindicatelor este dată de faptul că nimeni din actualul Guvern nu se ocupă de rezolvarea problemelor financiare din industria minieră, deşi termenul limită în care acestea pot fi rezolvate este de doar 45 de zile. Sindicaliştii cer crearea unor complexuri energetice pentru asigurarea unei independenţe energetice viabile şi competitive pe piaţa europeană, precum şi programe sociale şi de reabilitare a zonelor miniere. Centrala Naţională militează, de asemenea, pentru ecologizarea minelor închise, rectificarea bugetelor companiilor miniere pentru anul în curs şi pensionarea personalului muncitor din cariere şi suprafaţa minelor în vârstă de 55 de ani.
O groază de probleme pe care la Ministerul Economiei nu are cine să le rezolve. Postul de secretar de stat este ocupat încă de demisionarul Ionel Manţog, dar acesta nu mai are puterea de a mişca lucrurile într-un sens sau altul. Soarta succesorului său nu are cum să fie lămurită aşa de repede, iar sindicatele nu se mai bagă în numirea cuiva pentru că s-au fript o dată cu Manţog şi acum suflă şi în iaurt. Aşadar, nici vorbă de negocieri în scurtul răgaz lăsat la dispoziţie de sindicate.
Graba minerilor de a ieşi în stradă este dată de termenele scurte în care trebuie rezolvate problemele industriei miniere. Graba este atât de mare încât, dacă după mitingul de la Petroşani nu se rezolvă ceva, sindicaliştii ameninţă cu un miting de protest în Bucureşti, în data de 12 iulie. Aşa ceva a mai fost încercat toamna trecută, în perioada în care Ionel Manţog candida pentru preşedinţia PD Gorj, primăria capitalei, condusă de democratul Adriean Videanu, neautorizând acţiunea de protest. Datele problemei nu sunt schimbate prea mult nici acum, numai că, de această dată, Ionel Manţog nu mai este secretar de stat, iar Marin Condescu chiar trebuie să apere interesele minerilor în faţa unor politicieni care îşi rezolvă de cele mai multe ori doar interesele proprii, uitând că în campania electorală lămpaşele minerilor au devenit portocalii în speranţa unui „Să trăiţi bine” cât mai realist.

GIGI CIUNCANU

Minerii din Valea Jiului dezaprobă protestele anunţate de ortacii gorjeni

Reprezentanţii Ligii Sindicatelor Miniere din Valea Jiului dezaprobă acţiunile de protest anunţate de Centrala Naţională Minieră condusă de Marin Condescu şi susţin că nici un miner din Valea Jiului nu va lua parte la astfel de manifestări de protest. Preşedintele Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului, Zoltan Lacataş, a declarat că nici la Petroşani, şi „niciunde” în Valea Jiului nu va fi vreo acţiune de protest, aşa cum a anunţat liderul minerilor din Gorj, Marin Condescu. „Liga Sindicatelor Miniere se dezice de orice acţiune de protest, iar dacă domnul Condescu vrea să protesteze o poate face, dar la el în Gorj, nu în Valea Jiului. Minerii din Valea Jiului nu sunt reprezentaţi de Condescu şi nu înţelegem de ce să protesteze în Valea Jiului”, a declarat Lacataş.

(M.F.)

Timp de cinci zile,

Ţăranii gorjeni au învăţat de la nemţi
cu ce se „mănâncă” UE

Un grup de nemţi i-a instruit pe ţăranii gorjeni timp de o săptămână în ceea ce priveşte avantajele şi dezavantajele integrării României în Uniunea Europeană. Chiar dacă au mai avut loc astfel de informări, gorjenii nu erau puşi la punct cu ce ar trebuie să ofere şi ce vor primi începând cu 1 ianuarie 2007.

La Hurezani, Bustuchin, Crasna, Baia de Fier şi Arcani a avut loc un seminar de informare privind avantajele şi dezavantajele integrării în Uniunea Europeană, instruire ţinută de reprezentanţii a două fundaţii din Germania. Evenimentul s-a desfăşurat sub forma unei întâlniri interactive în care atât participanţii, localnici şi reprezentanţi ai administraţiei locale, precum şi lectorii şi-au găsit răspunsurile la diferite întrebări. „Am discutat cu cetăţenii pentru a afla care sunt temerile, speranţele şi aşteptările lor în momentul în care România va face parte din Comunitatea Europeană”, a spus Gunter Dill, preşedintele Fundaţiei Konrad Adeanuer din Germania, unul din lectorii seminarului. Haus Joachin Hug, reprezentantul University Service, a menţionat că în cadrul seminarului „am cunoscut simplitatea vieţii şi greutăţile cu care ţăranii se confruntă”. Cei doi germani au venit duminica trecută în Gorj, proiectul de informare fiind o premieră atât pentru judeţ cât şi pentru România. Ideea a venit din necesitatea românilor de a afla ce îi aşteaptă după ce vor deveni cetăţeni europeni, cât de greu va fi, dar şi ce ajutor vor primi de la Uniunea Europeană.

Soluţii pentru un Gorj european
Gunter Dill a precizat că Gorjul este un judeţ cu o istorie îndelungată şi că fiecare comună trebuie să îşi îmbunătăţească perspectivele economice prin domeniile forte de care dispun. „Trebuie să vă întâlniţi cu toţii la o masă, să discutaţi care sunt punctele forte ale judeţului şi să scoateţi profilul acestuia în evidenţă atât aici cât şi în România”, a fost sugestia acestuia către autorităţile locale din judeţ. La rândul său, Hans Joachin Hug a menţionat că este nevoie de „realizarea unui catalog care să includă resursele zonei, crearea unei echipe care să fie mereu informate asupra noutăţilor oferite de Uniunea Europeană, realizarea unui proiect pilot pentru dezvoltarea turismului, program de şcolarizare permanent a angajaţilor primăriilor pentru a cunoaşte cerinţele Uniunii, dar şi a ţărilor partenere”. Astfel, programele de burse şi fondurile oferite de europeni în toate domeniile de activitate trebuie să fie foarte bine cunoscute de gorjeni pentru a putea beneficia de ele în timp util.
Cei doi nemţi au menţionat că gorjenii, deveniţi cetăţeni europeni, vor avea multe de înfruntat. În principal, vor beneficia de unele drepturi suplimentare, dar vor avea şi mai multe obligaţii. Astfel, pregătirea profesională a cetăţeanului va fi pe primul loc în ocuparea unui post. Afaceriştii vor beneficia de mai multe şanse de afirmare, iar produsele românilor se vor găsi şi în magazinele din Comunitatea europeană şi invers. „Integrarea va aduce după sine şi mai multe cerinţe pe plan economic, iar în viaţa de fiecare zi va urma o infrastructură mai bună şi pe plan politic va fi o mai mare libertate individuală”, a spus Hug. „Personal, influenţa Uniunii Europene asupra României se va simţi din data de 2 ianuarie 2007. Schimbarea va fi că veţi deveni cetăţeni europeni, veţi avea paşapoarte româneşti şi veţi putea lucra în ţările din Uniune”, a mai explicat Hug.

LOREDANA ECOVIŢĂ

Şi după un an de zile,

Primăria Glogova rămâne inundată

Clădirea primăriei din comuna Glogova este plină de apă. Subsolul acestui imobil, locul care trebuie folosit ca adăpost antiaerian, este inundat de fiecare dată când cad precipitaţii. Acest lucru nu se întâmplă însă de ieri sau de azi, ci de anul trecut. În tot acest timp, administraţia locală nu a reuşit să rezolve problema. Potrivit primarului Ion Şalapa, inundarea subsolului nu poate fi împiedicată deoarece pânza freatică este la suprafaţă şi ca atare „când plouă, vine apa peste noi”. Edilul susţine că vina nu-i aparţine iar inundarea subsolului îşi are cauzele în proiectul prost realizat la Glogova. „Am montat o pompă iar atunci când apa atinge o anumită înălţime se declanşează automat şi, în acest mod, reuşim să o scoatem afară”, declară edilul şef. De menţionat că, în timp de un an de zile, soluţia amintită a fost singura variantă pe care cei aflaţi la conducerea Primăriei Glogova au reuşit să o găsească pentru a împiedica inundarea noului sediu al administraţiei locale.

IRINEL CEURANU

Curs de dans popular gorjenesc
pentru străin

În perioada 6-11 iulie, în organizarea Centrului Judeţean Gorj pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale şi Fundaţiei culturale „Doina” din Rotterdam - Olanda, la Târgu-Jiu se va desfăşura un curs de dans popular gorjenesc. Demarat încă din anul 2005, cursul îi va iniţia de data aceasta în tainele dansului popular gorjenesc pe un număr de 20 tineri din Anglia, Elveţia şi Franţa.

(R.P.)

Trofeul „Lăutarul” a ajuns în Gorj

Taraful Tradiţional „Rapsozii Gorjului” din cadrul Şcolii Populare de Artă Târgu Jiu a câştigat aproape toate premiile Festivalului-Concurs Naţional de muzică lăutărească „Lăutarul”, ce a avut loc la Drăgăşani. „Gorjenii au primit atât trofeul cât şi premiul cel mare”, a precizat Viorel Gârbaciu, directorul instituţiei de cultură. Manifestarea s-a aflat la prima ediţie şi a avut ca preşedinte al juriului pe cunoscutul compozitor Constantin Arvinte.

(L.E.)

Grupurile sanitare ar trebui să fie curate precum nişte farmacii. Aşa „ar trebui” numai că proprietarii acestora preferă să tragă apa după prevederile legii şi trec cu vederea peste modul în care arată WC-urile. „Gândacul”, un simbol al mizeriei, va fi „steaua” acordată fiecărei toalete, arătând astfel gradul de educaţie al acelora care întreţin aceste grupuri sanitare.

APM Gorj

Gunoiul plin de hârtie igienică al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Gorj dovedeşte că femeia de serviciu a plecat în concediu sau s-a distrat prea mult de Sfântul Pavel. La o privire generală, hârtia igienică nu există pe suportul tradiţional, iar în rest totul este acceptabil. Altfel spus, găseşti gresie şi faianţă, un wc îngrijit, chiuvetă şi apă. Săpunul trebuie să ţi-l cumperi în prealabil iar de şters pe mâini o poţi face pe cele câteva cârpe ce stau să se usuce pe caloriferul de la baie.

- mediu toxic
- ca în fundu' grădinii
- daca nu ai de ales
- acceptabil
- modelul occidental şi în Gorj