Ion Răitaru, audiat ca martor
în dosarul „Smanic”

Omul de afaceri Ion Răitaru, patron la SC ROVIMCON SA Rovinari, cunoscut ca apropiat al lui Nicolae Mischie în perioada cât acesta era preşedinte al Consiliului Judeţean Gorj, a fost audiat ca martor, ieri, în dosarul în care Mischie este cercetat pentru că a folosit acte false la vamă. A mai fost audiată şi o angajată a Agenţiei de Dezvoltare Regională (ADR) Sud-Vest Oltenia şi unul dintre angajaţii lui Mischie la firma SC SMANIC SRL Mătăsari. Răitaru a declarat că licitaţiile câştigate de firma sa nu aveau nimic de-a face cu Mischie şi a închiriat maşina acestuia, un ARO, pentru că avea nevoie de ea.

Nicolae Mischie nu s-a prezentat ieri în sala de judecată, fiind reprezentat de avocat, în schimb s-au prezentat trei dintre martorii citaţi: Ion Răitaru, deţinătorul SC ROVIMCON SA Rovinari, Constantin Prună, unul dintre angajaţii lui Mischie la SC SMANIC SRL Mătăsari şi o angajată a ADR Sud-Vest Oltenia. Pentru restul martorilor care nu s-au prezentat până acum s-a dispus citarea cu mandat. Nicolae Mischie a fost trimis în judecată pentru că a trecut achiziţionarea a două maşini de lux, în fals, pe numele societăţii defavorizate pe care a înfiinţat-o cu acest scop (deşi maşinile le achiziţionase pe numele său), pentru a scăpa de taxele vamale şi a putea înscrie în circulaţie maşinile.
SC SMANIC SRL Mătăsari a fost înfiinţată pe numele lui Nicolae Mischie, soţiei sale Sanda şi fiului său, Alexandru, în 28 septembrie 2000. După înregistrarea societăţii la Camera de Comerţ şi Industrie, Mischie, profitând de influenţa de la ADR (a fost preşedinte şi vicepreşedinte), a obţinut un certificat provizoriu de investitor, prin care se obliga să investească în transportul auto de persoane şi să creeze 10 locuri de muncă noi. Certificatul de investitor nu a fost folosit însă decât pentru obţinerea scutirii de la plata taxelor vamale şi înscrierea în circulaţie a celor două autoturisme, un Alfa Romeo şi un BMW. Pentru aceasta, Mischie a refăcut documentele de achiziţie a maşinilor, schimbând doar numele cumpărătorului, care din „Nicolae Mischie” a devenit „SC SMANIC SRL Mătăsari”, însă a uitat să schimbe data cumpărării, care a rămas 10 august 2000, dată la care societatea nici nu exista. Cu actele false, Mischie a reuşit vămuirea maşinilor, la Biroul Vamal Târgu Jiu, fără probleme, înşelând statul cu peste 326 milioane lei vechi. Direcţia Generală a Vămilor a descoperit în 2002 înşelăciunea, la un control şi a dispus recuperarea banilor. Certificatul de investitor definitiv, necesar pentru a-şi păstra facilităţile de care beneficiase, Mischie l-a obţinut începând cu 1 februarie 2001, dar fără a avea dreptul. Societatea sa nu desfăşurase nici o activitate şi nici nu crease locuri de muncă, dar cu sprijinul a doi angajaţi ai ADR, Mario Marinescu şi Cătălin Petrescu, totul s-a rezolvat, certificatul fiind obţinut, în realitate, la sfârşitul lunii martie 2001. Cei doi angajaţi pe care Mischie trebuia să îi aibă, minim, pentru certificatul definitiv, au fost găsiţi de Ion Răitaru. Contractele de muncă ale acestora sunt însă din luna martie 2001, primele activităţi desfăşurate fiind înregistrate din 30 mai 2001.

„L-am ajutat pentru că îl respectam ca profesor”
Ion Răitaru a declarat în faţa instanţei Judecătoriei Târgu Jiu care judecă acest dosar că firma sa câştigase licitaţii în multe localităţi din tot judeţul şi avea nevoie de o maşină pentru teren accidentat pentru transportul angajaţilor şi al echipamentului, de aceea a acceptat rugămintea lui Mischie de a închiria maşina acestuia, un ARO. Răitaru a spus că îl respecta pe Mischie ca profesor şi nu a luat maşina în chirie pentru că acesta l-ar fi ajutat să câştige licitaţii, în calitatea de preşedinte al Consiliului Judeţean Gorj. A recunoscut că el i-a găsit pe cei doi angajaţi ai lui Mischie, pentru că la firma sa erau foarte multe solicitări de angajare, dar despre datele fictive din fişele autoturismului nu ştie nimic, spunând că acesta desfăşura activitate pe ruta Jilţ – Mătăsari şi nu Târgu Jiu – Mătăsari, aşa cum apărea în fişe. De asemenea, Răitaru a spus că ştia doar că foaia de parcurs era reală, completată de şofer şi a aflat de la televiziune de situaţia reală a societăţii SMANIC. „Am încheiat contract cu Mischie în aprilie sau mai 2001. Nu ştiu sigur dacă acel ARO aparţinea SC SMANIC SRL, dar era trecut pe această societate. De angajarea celor doi şoferi s-a ocupat inginerul Lozan, el şi cu Camelia Grecu, contabila (angajată a Consiliului Judeţean Gorj – n.red.), fiind cei care făceau pontajele, statele de plată etc. Maşina stătea în curtea Rovimcon, aşa cum stăteau toate maşinile închiriate, dar stătea şi la Mătăsari. Nu ştiu de ce apărea Târgu Jiul în fişe”, a precizat Ion Răitaru.

Angajatul lui Mischie, plătit „la negru”
Unul dintre angajaţii lui Nicolae Mischie, Constantin Prună, a declarat ieri că a fost angajat în data de 13 aprilie 2001, când a semnat contractul de muncă, dar nu a avut carte de muncă până în 2004, când a avut un accident şi s-a pensionat pe caz de boală. El spune că a primit salariul minim şi era plătit de „inginerul Lozan”, angajatul ROVIMCON, singurul cu care a ţinut legătura privind societatea la care era angajat, SC SMANIC SRL Mătăsari. Acesta a spus că i s-a părut curios, dar nu a comentat, atât timp cât îşi primea banii. De altfel, acesta nu a condus niciodată maşina de teren, ci numai celălalt angajat, Mircea Butură. Pe holul instanţei, după audiere, acesta a precizat, că nu a condus niciodată maşina pentru că avea o înţelegere cu vărul său, celălalt angajat, acesta lucrând şi cele opt ore ale sale, în total maşina fiind plecată în teren 14-16 ore/zi, aşa cum a precizat şi Ion Răitaru, tot pe holul instanţei.
Angajata ADR Sud-Vest Oltenia a precizat că ea „doar a primit actele societăţii şi a bifat existenţa ei, documentele trimiţându-le la Craiova, fără a avea atribuţii de a verifica dacă informaţiile din ele sunt reale”. Aceasta a spus că ştia că Nicolae Mischie avea funcţie de conducere în instituţia unde lucra, dar nu a interesat-o şi că actele au fost aduse de Camelia Grecu, angajată a Consiliului Judeţean, în timpul programului, adică de dimineaţă. De aici, judecătorul a tras concluzia că angajata Consiliului Judeţean Gorj era şi ea în timpul programului în care era plătită din bani publici. Preşedintele instanţei, judecătorul Toma Popescu, a mai spus că a observat că toţi martorii de la ADRSV Oltenia, audiaţi până acum, au avut tendinţa de a nu spune realitatea, precizând că nu ştiau că e firma lui Mischie sau că acesta avea funcţii înalte în structura în care lucrau, referindu-se la Mario Marinescu şi Cătălin Petrescu, cei care l-au ajutat să obţină certificatul de investitor definitiv. Aceştia au fost scoşi de sub urmărire penală şi au primit doar amenzi contravenţionale, ca şi Camelia Grecu şi Petrică Silviu Lăpădat, inspector în cadrul Biroului Vamal Târgu Jiu, care a fost cercetat pentru neglijenţă în serviciu deoarece a vămuit documentele prezentate de Nicolae Mischie fără a „observa” datele false din ele şi l-a ajutat pe acesta să obţină scutiri vamale la care nu avea dreptul.

ANA-MARIA ILINCA