Sinistraţii, în aşteptarea caselor
promise de Guvern

Data de 1 iulie a trecut pentru sinistraţii din Seciurile fără ca vreunul dintre ei să vadă că statul lucrează la temelia vreuneia din casele promise a fi reconstruite în schimbul celor distruse de alunecările de teren. Sinistraţii au aflat, în schimb, că la Târgu Cărbuneşti şi Albeni au început să vină tirurile cu materiale de construcţii. Autorităţile din cele două localităţi păzesc de câteva zile fierul beton, cărămizile şi sacii de ciment trimişi pentru început în sprijinul sinistraţilor.

Primarul comunei Roşia de Amaradia, Cristinel Faităr, a venit ieri la Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj să mai depună din actele necesare pentru dosarul privind alunecările de la Seciuri şi a plecat, tot ieri, pentru două zile, la Bucureşti, pentru proiectele caselor dărâmate. Primarul a adus ieri, la parchet, câteva expertize efectuate de specialişti plătiţi de minerit, în 2001-2002, privind cauzele alunecărilor şi a spus că CNLO, acum câţiva ani, şi-a recunoscut vina pentru evenimentele de atunci şi a despăgubit pe locuitorii comunei din apropierea benzii transportoare, dar acum, când este mult mai mult de plătit pentru despăgubirea oamenilor, mineritul nu mai recunoaşte nimic. Acesta a precizat că au început să vină materialele pentru construcţia caselor care au fost afectate de scufundarea de teren de la Seciuri din noaptea de 4/5 mai 2006 şi de aceea a luat decizia de a se prezenta la Ministerul Transporturilor şi Construcţiilor pentru a ridica cele două tipuri de proiecte, fără a mai aştepta ca acestea să fie trimise primăriei.

Faităr vrea bani pentru reconstrucţia unei şcoli
Primarul Cristinel Faităr este azi la Bucureşti în speranţa că va afla de ce lucrurile nu se mişcă mai repede. El este mereu în preajma sinistraţilor şi el trebuie să aibă răspunsuri la întrebările acestora. La rândul său, primarul încearcă să transmită întrebările la Ministerul Transporturilor şi Construcţiilor, pentru că, dacă Gheorghe Pogea nu mai este vicepremier, nu mai are cu cine discuta în problema respectivă. După aceea, primarul va dispune efectuarea de anchete sociale pentru a se stabili care dintre sătenii afectaţi au posibilitatea să-şi reconstruiască locuinţele dărâmate şi care nu. Un alt punct de popas în vizita sa la Bucureşti va fi Ministerul Educaţiei, de unde Cristinel Faităr vrea să obţină fonduri pentru reconstrucţia uneia dintre şcoli. Localnicii din Seciuri vor fi strămutaţi în două locaţii, nefiind terenuri disponibile pentru toţi în aceeaşi localitate, astfel că va fi nevoie de două şcoli, dar fonduri nu sunt decât pentru una, primarul sperând să-i ajute pe toţi cei care vor fi strămutaţi. Pentru cele două locaţii unde urmează a fi strămutaţi sinistraţii din Seciuri, Faităr spune că Marin Condescu s-a oferit să facă infrastructura, cu firme de transport din minerit. „Ştim că ANL va construi 118 case pentru cei fără posibilităţi. Restul vor primi şi ei ajutoare. Eu încerc să aflu acum cine ne dă banii pentru infrastructură, cine lucrează la drumuri, la reţele, că şi astea trebuie făcute”, spune primarul.

GIGI CIUNCANU
ANA-MARIA ILINCA

Soluţii autohtone

Alte şase paturi desfiinţate pentru reuşita reformei sanitare în Gorj

Ieri a expirat termenul limită până la care autorităţile locale competente în domeniu mai puteau face demersuri la Ministerul Sănătăţii astfel încât sistemul sanitar să fie redresat şi lucrurile să meargă pe calea cea bună şi dorită de pacienţi. Ministrul Eugen Nicolăescu le-a cerut şefilor de Autorităţi de Sănătate Publică din judeţe să fie fermi şi să ia cele mai bune decizii. La Gorj „fermitatea” s-a materializat în suplimentarea listei cu paturi la care se poate renunţa pentru „binele” reformei.
La capitolul directori de unităţi sanitare nu s-a schimbat nimic faţă de ceea ce ştia toată lumea până acum, cele mai în suferinţă din cauza reformei fiind nu posturile de conducere, bugetele sau asistentele, ci paturile. Şi nici acestea din toate spitalele, ci doar cele de la Dobriţa, pentru că de aici vor mai fi date afară şase. Acolo s-au găsit, acolo se dau afară, pentru că, altfel, lista trimisă anterior la minister de ASP Gorj ar fi fost la fel cu cea înaintată acum. Şeful ASP Gorj, Aristică Moroşanu, afirmă că la capitolul management nu se mai impuneau schimbări pentru că, cel puţin la Târgu Jiu, acestea tocmai au fost făcute, iar echipa lui Florin Mergea pare să fie pe drumul cel bun. „Actuala echipă a plătit deja 6 miliarde de lei din vechile datorii şi are decontate cu Casa de Sănătate servicii medicale de 25 de miliarde de lei vechi pe luna iunie, faţă de 16 cât vă spuneam că fuseseră în aprilie. În plus, domnul Mergea şi cu mine am discutat deja cu domnul primar al municipiului despre amenajarea unei parcări cu două intrări la spital. Vrem să mai facem o sală de aşteptare modernă, precum şi o platformă pentru gunoi, pentru care avem tot sprijinul de la domnul primar”, a menţionat Moroşanu.

GIGI CIUNCANU

Hotărâtă să învingă boala,

Tânăra bolnavă de leucemie
din Rovinari dă Bac-ul

Aurora Ghiorghievici, adolescenta din Rovinari bolnavă de leucemie, trece prin mari emoţii, în aceste zile susţinând probele orale ale examenului de Bacalaureat. Ieri, la Colegiul Naţional „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu Jiu, într-o sală de clasă, separat de alţi elevi şi sub supravegherea a două cadre didactice, Aurora aştepta subiectele pentru proba scrisă de limba şi literatura română. A fost şefă de clasă şi o elevă silitoare. În vara lui 2004, când boala a răpus-o, Aurora s-a văzut nevoită să-şi întrerupă studiile din cauza lunilor lungi de spitalizare. A spus de la început că va învinge boala, iar acum, după 2 ani de tratamente chinuitoare, a ajuns să susţină şi Bacalaureatul, cu ajutorul colegilor. La probele orale ale examenului, Aurora a luat nota maximă zece, însă subiectele la română-scris i s-au părut „grele, însă cred că m-am descurcat, dar miercuri am proba la matematică de care îmi este cel mai frică”. Deşi îşi împarte timpul între spital şi casă, Aurora Ghiorghievici este o tânără cunoscută multor târgujieni. Cazul ei a fost intens mediatizat de jurnaliştii gorjeni, tot din iniţiativa colegilor săi.

16 elevi absenţi la română
La prima probă scrisă din cadrul bacalaureatului au absentat un număr de 16 elevi din cei 4168 de înscrişi. Liviu Andrei, şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean Gorj, a precizat că nu s-a înregistrat niciun eveniment deosebit, niciun elev nu a fost eliminat din examen. Însă subiectele i-au cam pus în dificultate pe participanţi, mulţi dintre ei declarând că au fost dificile, în special subiectul numărul trei, cel care le cerea candidaţilor să elaboreze un eseu în care să prezinte condiţia intelectualului în societate făcând referire la un roman studiat aparţinând unuia dintre autorii Liviu Rebreanu, Camil Petrescu sau Marin Preda.

CORINA POPA

După ce a fost amendat,

Viceprimarul din Tismana
s-a pus pe curăţenie

Amenda acordată de către comisarii Gărzii de Mediu l-a determinat pe viceprimarul oraşului Tismana, Dumitru Drumen, să acorde o mai mare atenţie gospodăririi localităţii. Dacă în urmă cu ceva vreme, edilul a fost sancţionat cu două milioane de lei pentru că a abandonat deşeurile menajere în spaţii nepermise, acum Drumen şi-a luat toate măsurile pentru ca situaţia să nu se mai repete. „Am câte un om de la Legea 416/2001 (n. red. Legea venitului minim garantat) care se ocupă special de albiile de râu astfel încât, la un eventual control, să nu mai existe nici un motiv pentru a fi amendat”, spune Dumitru Drumen. Acesta declară că pe lângă sancţiunea primită, un rol important l-au avut şi plimbările prin străinătate, din acestea, vicele susţinând că a învăţat ceea ce înseamnă cu adevărat civilizaţia.

(I.C.)

Primarul a plătit un preot „să citească de bine”,

Cetăţenii din Cruşeţ, protejaţi
de rugăciuni

Edilul şef al comunei Cruşeţ, Viorel Drăguşin şi-a luat propriile măsuri pentru a se apăra împotriva vicisitudinilor vremii. Astfel, primarul spune că a plătit un preot care să citească pentru ca asupra comunei pe care o conduce să nu se abată furia naturii. „Am dat unui preot de la o biserică din Târgu-Jiu o sumă modică să citească rugăciuni pentru binele locuitorilor, să fie protejaţi de inundaţii şi alte catastrofe. A rămas impresionat până şi popa când a auzit ce-i cer”, spune primarul. Viorel Drăguşin susţine că metoda la care a apelat a şi dat rezultate astfel că pe raza comunei Cruşeţ „nu a dat nici o picătură şi uite că astfel ne-a scăpat Dumnezeu”.

(I.C.)

Grupurile sanitare ar trebui să fie curate precum nişte farmacii. Aşa „ar trebui” numai că proprietarii acestora preferă să tragă apa după prevederile legii şi trec cu vederea peste modul în care arată WC-urile. „Gândacul”, un simbol al mizeriei, va fi „steaua” acordată fiecărei toalete, arătând astfel gradul de educaţie al acelora care întreţin aceste grupuri sanitare.

Primăria Arcani

Viermi! Acestea sunt dovezile civilizaţiei la buda Primăriei din Arcani. Pe lângă mizeria ce-ţi întoarce stomacul pe dos, grupul sanitar este împânzit de viermi. Despre alte utilităţi nici nu încape vorbă. Întrebarea care se pune este: oare primarul foloseşte această budă cu masca de gaze pe faţă?! Dacă administraţia locală nu e capabilă să menţină curăţenia într-o amărâtă de budă, de celelalte lucruri nici nu mai îndrăznim să amintim.

- mediu toxic
- ca în fundu' grădinii
- daca nu ai de ales
- acceptabil
- modelul occidental şi în Gorj