SNLO nu mai este administrată
de finanţele gorjene

Societatea Naţională a Lignitului Oltenia a trecut începând cu data de 1 iulie în administrarea Direcţiei Naţionale Mari Contribuabili Bucureşti alături de alte patru societăţi gorjene. „Acestea au înregistrat în anul 2004 o cifră de afaceri de peste 700 miliarde lei, motiv pentru care nu mai sunt în administrarea noastră, în schimb societăţile care înregistrează o cifră de afaceri mai mică de 700 miliarde trec în administrarea noastră”, a spus Dumitru Pârvulescu, directorul adjunct al Direcţiei Judeţene a Finanţelor Publice Gorj. Astfel, toată documentaţia privind activitatea fiscală a contribuabilului este preluată de Direcţia Naţională Bucureşti. Alături de SNLO mai au o cifră de afaceri de peste 700 miliarde lei: SC ARTEGO S.A., CE Rovinari, CE Turceni şi Succes Nic Com. SRL.
Chiar dacă se schimbă administratorul, SNLO este înregistrată la bugetul statului cu o datorie de 827 miliarde lei la bugetul statului, bani care provin, în principal, din TVA şi redevenţe. „Am pus sechestru pe tot ce am putut la SNLO pentru că nu am avut o lege care să ne ofere o altă soluţie, dar nu intenţionăm să le valorificăm pentru că societatea merge foarte bine şi sperăm că va achita datoria”, a declarat Pârvulescu. Acesta a accentuat faptul că în perioada ianuarie-iunie 2006, societatea a fost unul dintre cei mai conştiincioşi contribuabili, plătindu-şi obligaţiile la stat, în valoare de 951 miliarde lei, în timp util, fără a întârzia.
În mod normal, sumele înregistrate de SNLO ca datorii ar fi trebuit ca, până acum, să se scadă din ajutorul acordat de guvern unităţilor economice aflate în reorganizare, dar până în prezent nu s-a publicat nici o hotărâre de guvern în acest sens. Totuşi, guvernul a aprobat cuantumul ajutorului de stat pe acest an pentru SNLO, care va fi de 730 de miliarde de lei. „Trebuie să apară o hotărâre de guvern pentru a scădea obligaţia SNLO la stat”, a mai precizat Pârvulescu.

LOREDANA ECOVIŢĂ

Potrivit spuselor şefului Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă,

Primarii dau telefoane să-şi
angajeze pilele

Edilii gorjeni nu se dau în lături pentru a-şi angaja o rudă sau alţi prieteni faţă de care se simt datori. Auzind că urmează să se înfiinţeze puncte de lucru ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) „LT. Col. Dumitru Petrescu” Gorj în două dintre localităţile judeţului, unii primari au început să-l bombardeze cu telefoane pe Liviu Dumitraşcu, şeful ISU. Acesta, sătul de toate aceste intervenţii, le-a adresat edililor, într-o şedinţă comună organizată ieri la Prefectura Gorj, rugămintea de a înceta cu această metodă. „Nu mă mai sunaţi că aveţi rude, nepoţi sau alte persoane pe care vreţi să le angajaţi. Încadrarea în serviciile noastre se va face în funcţie de profesionalism şi nu pe cunoştinţe aşa cum au impresia unii dintre primari”, a declarat şeful ISU, Liviu Dumitraşcu, fără a da însă vreun nume. Existenţa acestei situaţii dovedeşte că intervenţiile pentru obţinerea unui loc de muncă nu au dispărut, ci ele sunt practicate chiar la nivelul şefilor de administraţii locale. Dacă aceştia dau telefoane pentru a-şi angaja rudele în alte instituţii, se naşte întrebarea cum se fac angajările în instituţiile pe care chiar aceştia le conduc.

IRINEL CEURANU

Cererea de recuzare a lui
Caralicea, respinsă

Cererea de recuzare a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, Emil Moţa, depusă de Gheorghe Caralicea Mărculescu, a fost respinsă de către procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova. Cererea de recuzare a fost depusă în dosarul în care Caralicea este cercetat pentru înşelăciune, instigare la fals intelectual şi participaţie improprie la uz de fals, toate în formă continuată. Acesta este aşteptat, după cum a declarat prim-procurorul Emil Moţa, astăzi dimineaţă, la Parchetul Gorj, pentru a i se prezenta materialul de urmărire penală.

(A.M.I.)

Istoricul interes

„Câinele-a privit o fată, carnea-a zis bătându-şi dinţii,
Îşi priveau părinţii fata, floarea-au zis plângând părinţii…
A privit-o un călugăr: -Bestie! strigă ascetul,
Un poet privit-a fata: -Înger, a şoptit poetul!”
Am citit aceste versuri, mişcătoare ce-aparţin
Unui ilustru apus, un mare poet latin.
Ce-a gândit atunci poetul, nu ştiu clar, dar s-a-nţeles
Că atenţia cvadruplă se baza pe interes:
Câinele şi cu ascetul o priveau „a forfecare”
Iar poetul şi părinţii, ca pe-un înger, ca pe-o floare,
Parcă văd trăind fecioara, un supliciu şi-un amor
Sânii ei trădând fiorii, făcând valuri sub taior…
Metamorfozată-n nimfă, în fee sau alte stări
Astăzi dacă-aş întâlni-o aş lua-o la-ntrebări;
I-aş da viile, pădurea, şi pământul de la Jiu
Doar s-aud misterul tainic de la interesul viu!
-Duduie-aş întreba-o – scoate-mă puţin din stres
Şi spune-mi cum te-ai simţit ca un antic interes?
-Scribule, mi-ar zice fata – ce dracu', eşti papagal?
Tu nu vezi în jurul tău nesfârşitul areal?
La voi câni sunt demnitarii sau poeţi de referinţă,
Nelipsiţi sunt şi nemernici, ce se ascund sub credinţă!
Se jură cu toţi pe cruce, pe altare şi pe sfinţi
Doar să-şi vadă interesul şi punguţa cu argint…!
Trec dint-o grupare-n alta nu-şi cunosc felul şi sensul,
Lovesc în semeni şi-n ţară, urmărindu-şi interesul!
Asta le este menirea, interesele sus puse,
Retrograd şi jalnic scopul, ca în vremurile-apuse…!

NELU POCHEA