„Universitatea şpăgarilor”, un
dosar de toată jena

Marea anchetă desfăşurată la Universitatea Constantin Brâncuşi din Târgu Jiu în privinţa profesorilor universitari-şpăgari s-a dovedit a fi praf în ochii opiniei publice. Un dosar care nu conţine mai mult de 50 de file, dintre care 30 acte de corespondenţă între poliţie-parchet şi universitate, finalizat în doar cinci luni, arată ori incompetenţa anchetatorilor ori indiferenţa sau, de ce nu, o acţiune concertată asupra universităţii. 12 universitari acuzaţi că au luat şpagă între 300 şi 1.000 de euro de la studenţi au fost batjocoriţi sau „spălaţi” de anchetatori. Doar o anchetă serioasă a procurorilor ar fi dus la o concluzie clară asupra unei stări de fapt exploatată la maxim în mass-media de prim-procurorul de la Gorj.

Reporterii „Impact în Gorj” au vrut să vadă cum arată dosarul pe care presa l-a numit „Universitatea şpăgarilor”, după ce el a fost finalizat cu neînceperea urmăririi penale. După cum arată acesta, nici nu-i de mirare că procurorul care a anchetat cazul s-a gândit că un NUP e cel mai potrivit pe coperţile dosarului. Mai spectaculoasă este sesizarea din oficiu a procurorului Gheorghe Constantinescu decât dosarul în sine. În procesul-verbal de autosesizare, Constantinescu îşi motivează începerea cercetărilor penale împotriva universitarilor şpăgari cu fraza: „având în vedere informaţiile existente, m-am sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de corupţie”. În materialul de autosesizare se vede clar că „informaţiile existente”, care n-au fost niciodată publicate în presă înainte de aflarea acestui dosar, sunt culese de oameni care au stabilit şi gradele de rudenie între cei despre care se spune că au primit şi cei care au dat şpagă. Tot în sesizarea din oficiu, adică prima filă din dosar, procurorul descrie starea de fapt care vrea să fie cercetată cu date şi sume exacte acordate profesorilor, ca şi cum Gheorghe Constantinescu ar fi fost, cel puţin un an, în Universitate sub acoperire. Un alt aspect de luat în seamă este acela că, deşi sunt vizaţi 12 profesori universitari, în actul de sesizare procurorul cunoaşte adresele de domiciliu a trei dintre ei.
De fapt, actul arată clar că munca de culegere de informaţii aparţine altor persoane dintr-o altă instituţie publică. În aceste condiţii, după NUP-ul primit se vede treaba că informatorii au cheltuit banii publici de pomană sau poate procurorul ar trebui să restituie salariul pentru cele cinci luni în care s-a ocupat de anchetă. Dar ce spune sesizarea?

Studenţi inexistenţi au dat şpagă de 300 euro
Procurorul Constantinescu spune că „informaţiile existente” sunt de genul: „Constantin Căruntu solicită cadrelor didactice subordonate, coordonatoare ale lucrărilor de licenţă pentru studenţii din anii terminali, achitarea unei contribuţii de 300 euro/ student, context în care aceştia pretind la rândul lor studenţilor, pentru asigurarea promovării examenului de absolvire, plata unor sume cuprinse între 500 şi 1.000 euro, ultima sumă incluzând şi întocmirea de către cadrele didactice a lucrărilor de diplomă. Din datele deţinute rezultă că până la 50% din banii astfel obţinuţi sunt acordaţi decanului Constantin Căruntu, acesta afirmând în mediul relaţional că banii îi sunt necesari efectuării unor cheltuieli de protocol pentru unii factori decizionali din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării.
Aşa este cazul numitei Radu Claudia, rudă cu Constantin Căruntu, care anterior sesiunii de licenţă în februarie 2005 i-a dat acestuia suma de 500 euro pentru favorizarea unei rude în promovarea examenului menţionat, precum şi 100 euro în momentul în care decanul i-a înmânat acesteia lucrarea de licenţă rudei sale”.
Şi exemplele continuă pentru fiecare profesor în parte. „În mod asemănător, studenta Arsenie Luminiţa i-a oferit profesorului universitar Popa Paliu Lucia, prin intermediul soţului acesteia cu care studenta este colegă de serviciu la Direcţia de Finanţe Gorj, suma de 100 euro pentru promovarea unui examen pe care l-a susţinut cu aceasta, iar profesorului universitar Vasile Popeangă suma de 500 euro pentru a o sprijini în obţinerea unui punctaj favorabil la susţinerea examenului de licenţă.
De asemenea, studenta Bercan Mihaela i-a oferit rudei sale, conferenţiar Gabriel Popeangă, care i-a fost şi coordonator al lucrării de diplomă, suma de 300 euro solicitată de decan, iar studenta Modoran Sidona i-a oferit conferenţiarului Dorel Chiriţescu, prorector şi cunoştinţă apropiată a sa, suma de 400 euro, acesta afirmând că 300 euro îi revin decanului, iar 100 euro secretarei de comisie, lector Maria Văduva”. În afara acestora, mai sunt exemplificate cazuri de dare şi luare de şpagă către profesorii Cecilia Văduva, Gabriela Babucea, Gabriela Dobrotă, lectorul universitar Gelu Alexandru Căruntu, Zenovia Rusta şi Adina Neamţu.
Relatarea faptelor în actul de sesizare este mai degrabă rezultatul unei anchete informaţionale, dar făcută de oameni care n-au reţinut nici măcar numele studenţilor sau, nu se ştie din ce motive, le-au inventat. Astfel, dintr-o adresă înaintată către Parchet, Universitatea din Târgu-Jiu comunică faptul că din cei zece studenţi despre care se spune că ar fi dat mită profesorilor, trei nu figurează şi nici n-au figurat în evidenţele instituţiei de învăţământ.
În orice caz, procurorul Gheorghe Constantinescu s-a rezumat în ancheta sa să-i întrebe pe profesori dacă au luat şpagă sau nu. Cât despre studenţi, cei care figurau în evidenţele universităţii, aceştia au declarat că nu au fost condiţionaţi la susţinerea examenelor de plata unor sume de bani. Altfel spus, studenţii recunosc că ar fi dat sume de bani, dar fără să li se impună acest lucru de către profesori.
Şi ancheta a fost gata. Timp de cinci luni presa a trâmbiţat prin vocea prim-procurorului Emil Moţa că la universitate se desfăşoară o amplă anchetă pentru a depista şpăgarii. În cele din urmă, Universitatea Constantin Brâncuşi a rămas cu o mare pată neagră privind imaginea unei instituţii de învăţământ superior. Şi lipsa unei anchete serioase care să clarifice lucrurile a dus la nelămurirea exactă a situaţiei. Întrebat cum comentează soluţia din acest dosar, prim-procurorul Emil Moţa a precizat că nu cunoaşte exact cum s-a desfăşurat ancheta şi nici n-a verificat legalitatea şi temeinicia soluţiei date de procurorul Constantinescu. „Conform modificărilor din Codul de Procedură Penală, numai dacă există o plângere împotriva soluţiei pot verifica legalitatea acesteia. Cum nu a existat o astfel de plângere, nu am verificat soluţia”, a declarat Emil Moţa.

GABRIELA MLADIN