În caz de calamităţi,

Somnolenţă crasă la primăriile gorjene

Conducerile administraţiilor locale din Gorj sunt la pământ în eventualitatea producerii unei calamităţi naturale. Astfel reiese dintr-un sondaj efectuat de către Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) „Lt. Col. Dumitru Petrescu” din Gorj în urmă cu câteva zile. Potrivit şefului ISU, Liviu Dumitraşcu, salariaţii Inspectoratului au verificat telefonic modul în care la nivel local funcţionează Serviciul de permanenţă şi avertizare a populaţiei în caz de dezastre naturale. Rezultatul a fost însă jalnic. Prin urmare, conform celor declarate de către Liviu Dumitraşcu, sâmbăta trecută (1 iulie), au răspuns la apelul angajaţilor ISU doar un număr de 14 salariaţi ai primăriilor în timp ce în ziua următoare funcţiona serviciul de permanenţă în numai 24 de localităţi. Cu alte cuvinte, mai bine de jumătate din personalul primăriilor gorjene era rupt de realitate iar dacă în zilele respective ar fi avut loc inundaţii puternice, situaţia ar fi fost dezastruoasă. În ciuda faptului că au primit şi avertismente meteorologice, majoritatea edililor au preferat să se culce pe-o ureche şi să ignore activarea Serviciului de permanenţă în caz de dezastre. Surprinzător, chiar dacă primarii au fost prinşi pe picior greşit, şeful Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă a trecut cu vederea acest aspect, recomandându-le şi rugându-i pe edili, totuşi, să aibă în vedere şi această obligaţiune legală.
Pe de altă parte, Liviu Dumitraşcu le-a mai reproşat şefilor de administraţii locale şi modul în care se face raportarea în cazul existenţei pe raza vreuneia dintre comunele gorjene a unui fenomen natural devastator. Şeful ISU a criticat astfel faptul că rapoartele de dezastre sosite de la primării conţin pagubele suferite dar niciodată nu menţionează şi măsurile ce au fost luate de către conducerile locale în vederea remedierii acestora. În concluzie, Liviu Dumitraşcu şi-a susţinut punctul de vedere iar primarii s-au făcut că îl ascultă. Serviciile de permanenţă, ce ar trebui să existe la primării, vor rămâne încă, în mod cert, una dintre multele probleme ale judeţului Gorj.

IRINEL CEURANU

Timp de o săptămână,

20 de străini învăţă horele gorjeneşti

Un grup de 20 de persoane din Franţa, Elveţia şi Anglia se află în Gorj pentru a descoperi tainele dansurilor populare specifice zonei. De ieri, aceştia au început cursul de dans susţinut de maeştrii coregrafi Iulian Malea şi Ştefan Mirulescu la Casa de Cultură a Sindicatelor din Târgu Jiu. Timp de mai multe ore, străinii au învăţat noţiunile elementare ale horelor şi sârbelor gorjeneşti. Muzica este asigurată de orchestra Şcolii Populare de Arte Târgu Jiu. Aceştia vor vizita mai multe localităţi din judeţ pentru a observa tradiţiile şi obiceiurile specifice fiecărei zone, şi anume: Tismana, Drăgoteşti, Polovragi, Baia de Fier, Novaci şi Târgu Cărbuneşti. „Duminică se vor întâlni cu rromii din Meteor pentru a vedea dansul şi portul tradiţional ţigănesc”, a declarat Iulian Malea, maistru coregraf în cadrul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CJCPCT) Gorj. Cursul de dans va lua final în data de 11 iulie. Acţiunea este organizată de CJCPCT Gorj şi Fundaţia Culturală „Doina” din Rotterdam, Olanda, şi se află la ce-a de-a doua ediţie. Cursanţii vor avea parte şi de spectacole folclorice susţinute de Ansamblul „Doina Gorjului” din municipiu şi Şcoala Populară de Arte, colaboratori ai evenimentului.

(L.E.)

Încă o miniexcursie!

Bătrânii asistaţi se distrează la Săcelu

Bunicii ce locuiesc în cele două centre de îngrijire a persoanelor vârstnice, Suseni şi Dobriţa, din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Gorj, au parte astăzi de o excursie la Băile Săcelu. Aceştia au mai organizat o astfel de excursie şi luna trecută la Mănăstirea Lainici, iar rezultatele evenimentului au fost pe măsura aşteptărilor, toată lumea s-a simţit foarte bine. La acţiune participă 25 de beneficiari ai Centrului Suseni şi zece bătrâni din Centrul Dobriţa. Timp de câteva ore, aceştia se vor bucura de cura balneoclimatică, dar şi de masa de prânz luată la iarbă verde. La fel ca la orice ieşire în mijlocul naturii, bătrânii vor avea aperitiv, grătar, desert, suc şi apă minerală. Pentru ei distracţia constă în câteva partide de table şi şah într-un loc care să nu le amintească de curtea centrului. Majoritatea bunicilor au fost părăsiţi de toată lumea, nimeni nu îşi mai aduce aminte de ei, iar asemenea evenimente sunt cele care le mai înseninează viaţa.

(L.E.)

Finanţiştii gorjeni au dat bani
pentru sinistraţi

Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) Gorj a strâns suma de 11.100 lei RON, fiecare salariat al instituţiei donând în funcţie de posibilităţi. Banii au fost depuşi în contul Consiliului Local Roşia de Amaradia cu scopul de a fi folosiţi pentru reconstrucţia caselor sinistraţilor din Seciuri ce în luna mai, în urma alunecărilor de teren, au rămas fără un acoperiş deasupra capului. De asemenea, DGFP Gorj a dat gratuit filialei Gorj a Crucii Roşii bunuri confiscate în valoare de 3.483,2 lei RON. Acestea au fost distribuite sinistraţilor din Seciuri.

(L.E.)

Campanie anti şpagă la Godineşti

Funcţionarii Primăriei Godineşti au fost instruiţi de către primarul Gheorghe Corbeanu să nu ia şpagă. În acest fel, potrivit edilului, fiecare salariat a primit câte o insignă astfel încât cetăţeanul să vadă foarte clar că respectivul funcţionar nu dă şi nu ia mită. De asemenea, la intrarea în instituţia administraţiei publice locale a fost lipit un afiş în care se aduce la cunoştinţa celor care au probleme la primărie că şpaga nu este o metodă prin care se pot rezolva nemulţumirile cetăţenilor. Întrebat dacă a dat sau a luat şpagă, primarul Gheorghe Corbeanu susţine că nu a fost cazul iar „aceste practici nu au ce căuta la Primăria Godineşti”. De menţionat că, în prezent, un număr de şase primari gorjeni sunt cercetaţi de către procurori deoarece au recunoscut că în urmă cu ani mulţi au dat mici atenţii pentru a putea rezolva problemele comunităţilor pe care le conduc.

(I.C.)

Ajutor de urgenţă pentru
familia din Roşiuţa

După ce a aflat din ziarul nostru de povestea fetiţei de 13 ani din Roşiuţa, care locuieşte împreună cu bunica ei, într-o casă veche de 180 de ani, care stă să cadă, primarul Dorin Hanu a trecut la rezolvări concrete. Astfel, Laura Vasilescu va primi imediat un ajutor de urgenţă în valoare de 1000 lei RON. Echipa de lucru de la Direcţia Publică va evalua necesarul de materiale pentru reparaţia casei, urmând ca reparaţia, în sine, să fie făcută chiar de această unitate. Primarul Hanu a declarat: „Nu este singurul caz de acest fel. Mulţi bătrâni nu-şi mai pot repara casele fiindcă nu au banii necesari. Am dispus măsuri operative pentru rezolvarea situaţiei fetiţei, care am înţeles că trebuie tratată în condiţii speciale”. Primarul a fost impresionat de eforturile bunicii şi nepoatei de 13 ani care, în ciuda tuturor greutăţilor, muncesc să se întreţină. „Sunt greutăţi şi toată lumea trece prin ele. Altfel nu se poate. Cred că ar trebui să inventariem toate aceste probleme sociale pentru a cuantifica dimensiunea sărăciei prin câte sunt obligate să treacă persoanele cu venituri mici şi acolo să intervenim de urgenţă”, a mai declarat primarul municipiului Motru.

C. BUNILĂ

Grupurile sanitare ar trebui să fie curate precum nişte farmacii. Aşa „ar trebui” numai că proprietarii acestora preferă să tragă apa după prevederile legii şi trec cu vederea peste modul în care arată WC-urile. „Gândacul”, un simbol al mizeriei, va fi „steaua” acordată fiecărei toalete, arătând astfel gradul de educaţie al acelora care întreţin aceste grupuri sanitare.

Spitalul Tudor Vladimirescu parter

Buda de la parterul Spitalului Tudor Vladimirescu din Târgu-Jiu te face să te închini. Tavanul picat, capacul wc-ului distrus, faianţa neagră, gresia inexistentă, fără hârtie igienică şi fără săpun. Aşa arată grupul sanitar dintr-o unitate sanitară. În locul în care curăţenia ar trebui să fie „bec” găseşti o budă execrabilă. Oare şi medicii o folosesc sau doar pacienţii?! Păcat că în sistemul medical nu se primeşte şpagă şi o budă că poate numai aşa s-ar schimba condiţiile de la buda Spitalului Tudor Vladimirescu.

- mediu toxic
- ca în fundu' grădinii
- daca nu ai de ales
- acceptabil
- modelul occidental şi în Gorj