În timp ce la procese a tras chiulul,

Mischie, în vizită la Salonul Auto
din Târgu Jiu

Ex-preşedintele Consiliului Judeţean Gorj şi fostul baron al judeţului, Nicolae Mischie se plimba bine mersi ieri prin centrul municipiului Târgu Jiu. Vineri, după amiază, însoţit de fiica sa, omul în faţa căruia nimeni nu îndrăznea să zică pâs a vizitat Salonul Auto organizat de către Camera de Comerţ Gorj. Acesta s-a arătat foarte interesat de autovehiculele expuse, le-a admirat şi chiar le-a atins pe unele. În tot acest timp, baronul schimba de zor păreri cu fiica sa care îl însoţea îndeaproape. Plimbarea lui Nicolae Mischie ar fi trecut însă neobservată dacă acesta s-ar fi prezentat în faţa judecătorilor de câte ori a fost citat.
Cu alte cuvinte, aproape de fiecare dată când a fost chemat să se prezinte în procesele la care este fie incriminat, fie martor baronul Mischie s-a remarcat prin absenţă, de cele mai multe ori, din motive medicale. Aşa s-a întâmplat şi la începutul acestei săptămâni când Mischie nu s-a prezentat la procesul în care este judecat pentru contrabandă cu maşini. De această dată însă, în centrul oraşului, fostul baron nu s-a mai ocupat de contrabandă cu maşini de lux ci doar le-a admirat…

IRINEL CEURANU

Deşi este proprietara operelor lui Brâncuşi,

Primăria Târgu Jiu, obligată să plătească drepturi de autor „moştenitorului” lui Brâncuşi

Primăria Târgu Jiu, proprietara operelor sculptorului Constantin Brâncuşi, aflate în Grădina publică din localitate, se află într-o situaţie deloc de invidiat. Deţine actul de proprietate asupra capodoperelor din piatră ale titanului de la Hobiţa, dar nu poate folosi imaginea operelor. Testamentul făcut de Brâncuşi la Paris arată că titular al drepturilor referitoare la exploatarea operelor este un cetăţean canadian de origine română, moştenitor al familiei care s-a îngrijit în Franţa de sculptor. Drept urmare, municipalitatea din Târgu Jiu se află acum în situaţia de a restitui toţi banii încasaţi din drepturile de autor asupra operelor pe care le îngrijeşte.

Statul român a cheltuit zeci de miliarde de lei vechi pentru restaurarea operelor din piatră şi a Coloanei Infinitului de la Târgu Jiu, bani împrumutaţi de la Banca Mondială şi care trebuie restituiţi în câţiva ani. Autorităţile se află acum în situaţia de a mai scoate bani din vistierie pentru a-i plăti drepturile de autor asupra operelor unui cetăţean canadian. Primăria Târgu Jiu este proprietara operelor, dar drepturile de exploatare a acestora revin lui Theodor Nicol. Pentru că a încasat bani pentru difuzarea unor clipuri publicitare în care apăreau imaginile operelor, municipalitatea din Târgu Jiu este obligată de instanţele de judecată din România să restituie sumele „moştenitorului” sculptorului.
Procesul se află în prezent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, însă toate instanţele unde s-a judecat cauza au dat câştig de cauză societăţii care în România se ocupă cu încasarea drepturilor de autor pentru Theodor Nicol. Astfel, Primăria Târgu Jiu nu poate să pună în vânzare nici măcar o vedere cu imaginea operelor lui Brâncuşi sau să folosească pe antetul adreselor instituţiei astfel de imagini. Tot ce are dreptul să facă primăria este să îngrijească operele şi să le păzească. „Cheltuim foarte mulţi bani din bugetul local pentru paza şi curăţenia din jurul lor, aproape 50 de milioane de lei vechi pe fiecare lună. În plus, suntem responsabili de orice problemă care apare la opere. Nu este normal ce se întâmplă ca noi să cheltuim foarte mulţi bani şi să nu putem beneficia de nici un leu”, a declarat purtătorul de cuvânt al Primăriei Târgu Jiu, Constantin Creţan.
Şi turiştii care vizitează operele lui Brâncuşi la Târgu Jiu au drepturi restrânse în privinţa fotografierii operelor: „Turiştii pot fotografia operele, dar nu le pot expune public”, a declarat directorul executiv al societăţii VISARTA Bucureşti, Gheorghe Voican, care se ocupă de reprezentarea drepturilor de autor în România ale lui Theodor Nicol. „Excepţie fac instituţiile de presă care relatează despre subiecte ce au legătură cu operele”, a mai spus Gheorghe Voican.

Testamentul lui Brâncuşi
Cu un an înainte de a muri, sculptorul Constantin Brâncuşi, în 1956, la Paris, Impasse Ronsin Nr. 11 (rue de Vaugirard Nr. 152) îşi redacta testamentul: „De origine română, de naţionalitate franceză… sănătos fizic şi psihic, după cum a apărut în faţa notarului şi a martorilor subsemnaţi, găsindu-se într-o cameră aşezată la parter, depinzând de un atelier situat la Paris, 11 Impasse Ronsin, camera menţionată luminată de două mari vitralii şi o lucarnă, în care testatorul, martorii şi notarul s-au reunit la rechiziţia intervenientului, a dictat testamentul, aşa cum urmează: Îi numesc pe domnul şi doamna Alexandre Instrati, cu domiciliul la Paris, legatarii mei universali împreună. În cazul decesului unuia sau altuia din legatarii mei universali, partea celui decedat primul va spori dispoziţia testamentară făcută supravieţuitorului dintre ei. Las moştenire Statului Francez pentru Muzeul Naţional de Artă Modernă absolut tot ceea ce conţine în ziua decesului meu: atelierele mele situate la Paris, făcând excepţie numai banii lichizi, titlurile sau valorile care ar putea să se găsească aici şi care vor reveni legatarilor mei universali. Această dispoziţie testamentară este făcută cu condiţia ca Statul Francez să reconstruiască de preferinţă în localurile Muzeului Naţional de Artă Modernă un atelier care să conţină operele mele, mesele de tâmplărie, uneltele, mobilele. În cazul în care una sau mai multe din operele mele vor fi ieşite din atelierele mele pentru a figura într-o expoziţie sau pentru orice alt motiv, înţeleg ca acestea să fie integrate prezentei moşteniri”.
Aşadar, ştiindu-se faptul că Brâncuşi n-a fost căsătorit şi n-a avut copii, a înţeles ca prin testament să lase moştenire din opere şi tot ce i-a aparţinut familiei care a avut grijă de el în Franţa. Alexandre şi Natalia Istrati erau cetăţeni români, de naţionalitate franceză. Cei doi nu şi-au exprimat niciodată dorinţa de a încasa drepturile de autor asupra operelor din România, însă după moartea acestora, ultima fiind Natalia Dumitrescu Istrati, în 1997 legatar universal al moştenirii devine Theodor Nicol.
Un an mai târziu, Theodor Nicol, inginer, născut în România, cetăţean canadian, încheie un act de adeziune cu Societatea de Autori în Arte Grafice şi Plastice din Paris de reprezentare în privinţa drepturilor referitoare la exploatarea operelor lui Constantin Brâncuşi. Societatea din Franţa încheie la rândul ei contract cu Societatea de Gestionare Colectivă a Drepturilor de Autor în Domeniul Artelor Vizuale din România, VISARTA pe care o mandatează cu colectarea drepturilor de autor de pe teritoriul României. Aşa s-a ajuns ca şi pentru imaginea operelor de la Târgu Jiu, Poarta Sărutului, Masa Tăcerii, Coloana fără Sfârşit, Theodor Nicol să încaseze drepturile de autor.
Proprietatea operelor din Târgu Jiu n-a mai putut fi lăsată moştenire, întrucât Constantin Brâncuşi a realizat ansamblul monumental la solicitarea Aretiei Tătărăscu, lucrare pe care aceasta a plătit-o. În 1937, Aretia Tătărăscu, preşedinta Ligii naţionale a Femeilor Gorjene, a donat ansamblul Consiliului Local Târgu Jiu, iar în 1996, printr-o hotărâre de Guvern, ansamblul este declarat bun de utilitate publică, administrat de Primăria Târgu Jiu. Oricum, primăria se vede nevoită acum doar să aibă grijă de opere şi, mai mult, să restituie firmei VISARTA - cea care colectează banii din drepturile de autor asupra operelor - 3000 de dolari încasaţi pentru folosirea într-un clip publicitar a imaginii Coloanei Infinite.

GABRIELA MLADIN

Control de la Finanţe

Nereguli penale la „Fibrocim”

Un control al Direcţiei Finanţelor Publice Gorj la singurul producător de produse din azbociment din judeţ s-a soldat cu înaintarea unei sesizări la Parchet. Fibrocim a fost verificată pe parcursul lunii trecute, iar inspectorii fiscali au descoperit la societatea respectivă o serie de nereguli în contabilitate.
Astfel, în anii 2003-2004, în contabilitatea firmei, nu au fost înregistrate venituri din producţia stocată de aproape o jumătate de milion de lei. Inspectorii fiscali au calculat însă TVA pentru valoarea respectivă şi au perceput şi dobânzile şi penalităţile aferente, în valoare de peste 60.000 de lei. O sumă dublă a fost calculată şi pentru impozitul pe profit suplimentar, întrucât deplasările în străinătate, combustibilul aferent şi piesele de schimb erau înregistrate fără documente justificative. Dobânzile şi penalităţile aferente impozitului suplimentar de peste 130.000 de lei au fost calculate la 95.000 de lei.
Inspectorii au mai descoperit că Fibrocim avea la sfârşitul anului trecut o pierdere fiscală de recuperat din anii anteriori de aproape 400.000 de lei, deşi valoarea reală era la jumătate. În plus, societatea nu avea achitate impozite şi taxe, precum şi contribuţiile la asigurările sociale, deşi acestea fuseseră reţinute de la angajaţi. Sumele calculate cu dobânzi şi penalităţi pentru aceste situaţii ajung şi ele la aproape 100.000 de lei. La acestea se adaugă şi contribuţia individuală la asigurările sociale de stat, în valoare de 60.000 de lei.

GIGI CIUNCANU

Nemulţumit şi nervos,

Primarul din Slivileşti face
anticameră la Prefectură

Lucrările de refacere a drumului judeţean DJ 673 ce se desfăşoară pe raza comunei Slivileşti, de către angajaţii Întreprinderii de Drumuri şi Poduri (IDP) Gorj, îl pun pe primarul de aici, din nou, pe drumuri. Edilul şef Sorin Bucurescu este în continuare nemulţumit de modul în care salariaţii IDP îşi desfăşoară activitatea. Aici trebuie spus că, în urmă cu mai bine de o săptămână, edilul a făcut un mare scandal din acelaşi motiv dar cu toate acestea situaţia nu a fost în totalitate rezolvată. De această dată însă, primarul nu a mai răbdat şi a luat drumul Târgu-Jiului pentru a se plânge conducerii Consiliului Judeţean de situaţia de la Slivileşti.
După ce, vineri, a bătut pe la uşile preşedintelui şi vicepreşedintelui Consiliului Judeţean, Bucurescu s-a postat în faţa uşii şefului Direcţiei Tehnice a „Serviciului Drumuri Publice” din cadrul Consiliului Judeţean Gorj. „Am venit să rezolv problema şi nu am cu cine discuta. Au fugit cu toţii! Ia uitaţi, nu mai e nimeni pe-aici chiar dacă programul nu s-a terminat. Fac cu toţii ce vor pentru că aşa au fost învăţaţi”, susţine primarul din Slivileşti. Dezamăgit că nu a avut cu cine sta de vorbă, Bucurescu afirmă că nu se va da bătut şi va continua să facă anticameră la Consiliul Judeţean şi Prefectură până când angajaţii IDP vor face lucrările de asfaltare a drumului din Slivileşti exact aşa cum scrie „la carte”.

IRINEL CEURANU

Donaţie de la Ponta

Faităr a plecat la Bucureşti pentru
case şi s-a întors cu faxu-n portbagaj

Deplasarea pe care primarul din Roşia de Amaradia a făcut-o zilele trecute în capitală pentru a afla ce mai gândesc guvernanţii despre reconstruirea caselor pentru sinistraţi a avut un final neaşteptat pentru Cristinel Faităr. Acesta a mers la ministerul construcţiilor, a aflat că ANL este în faza în care organizează licitaţia pentru găsirea constructorilor şi că, în general, mai durează până se bate primul ţăruş în pământul de la Albeni sau Târgu Cărbuneşti.
Faităr a trecut şi pe la Parlament, unde s-a întâlnit şi cu deputatul Victor Ponta, care nu l-a lăsat pe primar să plece cu braţele goale la sinistraţii de acasă. Parlamentarul a dat telefoane, a luat avize şi a reuşit să îi umple primarului portbagajul la Logan cu aparatură de birou pe care, altfel, bugetul din Roşia de Amaradia ar fi trebuit să dea zeci de milioane de lei vechi.
„Am avut mare noroc cu domnul Ponta. Am luat telefonul ăsta care e şi fax şi care ne va fi de mare ajutor. Avem şi un calculator destul de bun şi, cel mai important, un copiator. Nu sunt lucruri noi, dar sunt binevenite. Copiatorul, de exemplu, o să-l punem în tabăra de corturi să aibă oamenii acces la el. Eventual vor plăti consumabilele, dar nu vor mai merge până la oraş sau ştiu eu unde ca să îşi facă o copie după actele care li se tot cer în perioada asta. Am vorbit cu domnul deputat şi aşa am stabilit”, menţionează Faităr.

GIGI CIUNCANU

Oaspete de seamă, gazdă pe măsură

Cosmin Popescu – faţă în faţă cu Şereş?

Cosmin Popescu nu ştie dacă se va întâlni azi cu viitorul său şef Codruţ Şereş la Târgu Jiu. Acesta este susţinut la nivel central de Partidul Democrat pentru postul de secretar de stat în Ministerul Economiei, dar numirea sa în funcţie depinde de o semnătură a premierului Călin Popescu Tăriceanu. Prim-ministrul a fost ocupat în ultima vreme mai mult cu şedinţe de partid, liderul PNL Gorj Dan Ilie Morega făcând şi el cunoscut că îl susţine pe tânărul director din SNLO pentru funcţia de secretar de stat.
Cosmin Popescu ar putea participa la întâlnirea pe care Şereş o are la Târgu Jiu cu şefii din minerit, dar lista cu participanţii la discuţii urma să fie finalizată de abia aseară, nefiind excluse modificări de ultimă oră în această dimineaţă. Viitorul secretar de stat aşteaptă să fie mai întâi numit în funcţie pentru a putea da ochii cu ministrul economiei şi cu realităţile din minerit şi energie, realităţi care s-ar putea solda săptămâna viitoare cu venirea la Bucureşti a minerilor ce solicită o strategie clară pentru domeniul respectiv.

(G.C.)

Banii păgubiţilor din Drăguţeşti
întârzie la nesfârşit

Localnicii comunei Drăguţeşti încă aşteaptă sumele de bani promise drept despăgubire pentru păsările ce le-au fost sacrificate. Au trecut săptămâni întregi de la izbucnirea focarului de gripă aviară şi nici până în prezent locuitorii din Satul Nou Iaşi nu au primit nici măcar un leu în schimbul pagubei produse. Cei 54 de săteni au rămas şi fără cele 888 de păsări dar şi cu ochii în soare. Pentru a rezolva această problemă, primarul Ion Modroiu afirmă că se va deplasa la Bucureşti pentru a discuta această chestiune cu cei de la Ministerul Agriculturii. „Merg personal la Minister pentru că eu însumi m-am săturat de toată această tărăgănare. Nu îndrăznesc să mai dau vreun termen pentru că nu depinde de mine în totalitate. Sper să rezolv această problemă cât mai curând posibil”, declară edilul şef al comunei Drăguţeşti. Câte săptămâni vor mai trece însă până când cetăţenii din Drăguţeşti vor primi banii ce li se cuvin, rămâne de văzut.

IRINEL CEURANU

Criză de cadastrişti la Godineşti

Personalul specializat în cadastru reprezintă o problemă la nivelul Primăriei Godineşti. La jumătatea acestei luni, aici se organizează, pentru a treia oară, un concurs în vederea ocupării funcţiei de specialist în cadastru. Conform celor declarate de către primarul Gheorghe Corbeanu, de fiecare dată când s-a susţinut concursul nu s-a prezentat nimeni pentru a-l ocupa. În opinia edilului acest lucru este cauzat de lipsa mijloacelor de transport în mod regulat pe această rută dar şi de salariul de circa patru milioane de lei pe care îl primeşte un debutant. „La aceşti bani sunt foarte puţini cei care aleg să vină să lucreze pe acest post la Primăria Godineşti. Dacă luăm în calcul faptul că numai naveta zilnică îl costă pe acesta 80 mii de lei dus-întors, înţelegem de ce toată lumea refuză să vină la acest concurs. În acest caz, fără un specialist în cadastru, retrocedarea proprietăţilor este îngreunată la maximum”, mai adaugă primarul Gheorghe Corbeanu.

IRINEL CEURANU

Emil şi actor şi cinefil

După marile succese (succese să pomeneşti)
Pe care le-a repurtat Western-ul din Cărbuneşti,
Unde Mihail actorul şi regizor de-odat'
Era gata să dea tunu' cu-n teren de păşunat,
Un alt personaj de teatru, de circ sau de comedie,
Joacă rolul principal, într-o vastă trilogie!
L-am abordat într-o „bombă” într-un stil politicos:
Rep: -Să trăiţi domnu' Emil! Văd că sunteţi cu-n bărbos…
E actor ca dumneavoastră? În ce stil îşi joacă rolu'?
Emil: -Bă, ăsta e scenarist, dar mai face şi pe-actoru'…
Se-ncadrează în sistem, se aplecă la poruncă
Şi-i dăm rolul principal pe la Camera de Muncă!
Rep: -Dar în roluri secundare, cu Bazuka ce-ai făcut?
Emil: -Am scăpat-o de pripoane, în episodul trecut!
Rep: -Până să intraţi în scenă, cine v-aranjează chica?
Emil: -De fapt, toată toaleta, ne-o oferă … Maricica!
Când o dăm pe seriale, ea ne-mparte rolurile,
Ne încheie la centuri şi ne-ndoaie borurile!
Rep: -Dar, de fapt, domnu' Emil, ce rol ai în trilogie?
Emil: -Ce dracu' bă, nu te-ai prins, care-i marea şmecherie?
Ca în filme … se dau tunuri, se aranjează licitaţii,
Se dă mită, se ia şpagă, se-agravează situaţii…
Apar eu pe calul alb, cu insignă ca şeriful,
Le fac cu ochiul în treacăt, ăia măsluiesc seiful,
Scot cătuşele şi flinta, mă întorc spre ei călare,
Şi la zic „A oarde mo, preventivii cu dosare!”
Rep: -Dar baronul, nea Emile, l-ai pasat de daravelă?
Emil: -Aici este o surpriză, promit o telenovelă…
Rep: -Dar cu notele sub cinci, de ce n-aţi „făcut”… dublură­?
Emil: -S-a produs o eroare pe la camera obscură!

NELU POCHEA