Ion Iliescu nu crede ca va fi anchetat

O diversiune si o provocare. Asa califica Ion Iliescu informatia potrivit careia este invinuit in dosarul mineriadei din 1990. El spune ca nu a fost invitat decat ca martor la Parchet. Cat despre vinovati, fostul presedinte spune ca cei care trebuie anchetati sunt chiar participantii la evenimentele din data de 13 iunie 1990, si nu minerii.
Senatorul PSD Ion Iliescu a precizat ca a primit o invitatie din partea procurorului Dan Voinea pentru „o intalnire ca martor in legatura cu cercetarea ce se desfasoara la Parchet privind evenimentele din 13-15 iunie”.
„Am auzit ca au fost acolo niste indivizi care o fac pe victimele si care au lansat o asemenea chestiune. Este o porcarie si o provocare. Deci n-o luati in seama”, a adaugat Iliescu. El a negat si informatia potrivit careia avocatul sau ar fi vorbit despre aceasta punere sub acuzare.
„Avocatul, din contra, le-a spus ca nu este vorba despre o citatie, ci despre o invitatie ca martor si nici vorba de acuzare. Dar nu stiu cine dintre cei care au fost acolo ar fi vehiculat asa ceva”, a mai precizat Iliescu. El s-a aratat extrem de mirat cand a fost intrebat daca se simte vinovat pentru cele intamplate la mineriada din 13-15 iunie 1990.
„Eu vinovat? Eu vinovat? Minerii - daca vorbim despre mineri – au venit in Bucuresti datorita vandalismelor din 13 iunie. Lumea a fost ingrozita de ce a vazut ca se intampla in Capitala cu incendierea masinilor din Piata Universitatii, cu devastarea unor institutii ale statului, cladirile Politiei, Internelor, SRI-ului si apoi televiziunea. Asta a creat starea de groaza in intreaga tara”, a spus Iliescu.
Potrivit acestuia, zilele de 14 si 15 iunie au fost „efectul, consecintele”, cauza constituind-o „aceasta actiune rebela din 13 iunie”.
„Si daca este sa cercetam lucrurile, sa vedem cine a fost vinovat de ce s-a intamplat pe 13, ei sa fie trasi la raspundere inainte de toate”, a completat Iliescu.
Întrebat cine sunt cei care trebuie trasi la raspundere, Iliescu i-a indicat pe „cei care au provocat acele acte de vandalism”.
La iesirea din sediul Parchetului Militar, dupa intalnirea de joi cu anchetatorii, Radu Ghergovan Silinescu - avocatul lui Ion Iliescu - a declarat presei ca "paleta de acuzatii este foarte larga", el sustinand ca fostul sef al statului se afla in aceeasi situatie ca Gelu Voican Voiculescu sau Petre Roman.
Întrebat de presa daca Ion Iliescu este invinuit in dosarul mineriadei, avocatul a dat initial un raspuns pozitiv, pentru ca apoi sa incerce sa retracteze, spunand ca pe citatia primita de fostul presedinte al statului nu este prevazuta nici o calitate a acestuia in dosar. Apoi avocatul a infirmat ca Iliescu ar avea calitatea de faptuitor (calitatea anterioara celei de invinuit - n.r.), pentru ca sa spuna, in cele din urma, ca lui Ion Iliescu nu ii este aplicat un tratament preferential si diferit in raport "cu ceilalti 20 de invinuiti".
La cererile insistente ale presei de a-si clarifica declaratiile si de a preciza calitatea lui Iliescu in acest dosar, avocatul Silinescu a raspuns: „Da, se poate spune ca este invinuit". În urmatoarele zece zile, Ion Iliescu isi va prezenta apararea, el urmand sa vina, peste aproximativ doua saptamani, la Parchetul Militar, a mai spus Silinescu.
Aparatorul fostului sef al statului a mai precizat ca este vorba despre un dosar constituit in 1998, in care sunt o mie de parti vatamate, plangerile fiind formulate de mai multe asociatii si de Facultatea de Arhitectura.
Surse judiciare au declarat ca avocatul lui Iliescu a fost prezent la Parchetul Militar, fiind informat in amanuntime cu privire la acuzatii. Aceleasi surse au mai afirmat ca celorlalte persoane le-au fost prezentate invinuirile "in mare".
Pentru ca Ion Iliescu sa fie trimis in judecata, trebuie ceruta incuviintarea Camerei din care face parte, adica a Senatului. Potrivit procedurilor in vigoare, Ion Iliescu trebuie audiat, mai intai, de catre Comisia juridica de disciplina si imunitati care va intocmi un raport in care va preciza, daca exista motive intemeiate pentru ridicarea imunitatii parlamentare.
Potrivit Constitutiei. Regulamentul Senatului arata ca imunitatea este ridicata doar daca pentru acest lucru voteaza jumatate plus unu din numarul senatorilor adica 69 de alesi. Votul privind ridicarea imunitatii este secret. Odata ce senatorul nu mai are imunitate parlamentara, el poate fi trimis in judecata. Potrivit Constitutiei Romaniei, urmarirea si trimiterea in judecata penala se pot face numai de catre Parchetul de pe langa Înalta Curte de Casatie si Justitie. Competenta de judecata apartine Înaltei Curti de Casatie si Justitie.

13-15, zilele care au schimbat Romania

Piata Universitatii, declarata de bucuresteni kilometrul zero al democratiei, a fost locul unde zeci de romani au manifestat timp de 50 de zile impotriva politicii duse de FSN si de liderul sau, Ion Iliescu. În perioada 13-15 iunie 1990 ea a devenit scena unor spectacole grotesti, in care multi oameni si-au pierdut viata. Dosarul celor mai sangeroase evenimente din istoria contemporana a Romaniei este inca deschis.
În dimineata de 13 iunie 1990, politistii au primit ordin ''sa curete Piata Universitatii'', de oponentii noii politici. În aceeasi seara, grupuri numeroase de mineri au venit in Bucuresti, pentru ''a restabili ordinea'', dupa ce sediile Politiei, Ministerului de Interne si Televiziunii Romane fusesera incendiate. În urmatoarele doua zile, inarmati cu rangi, topoare si bate, minerii au devastat sediile unor partide din opozitie si pe cel al Facultatii de Arhitectura, precum si alte locuri din apropierea Pietei Universitatii. Aproximativ o mie de tineri au fost retinuti, iar 182 au primit mandate de arestare preventiva. La mineriada au participat 40.000 de persoane. Dupa opt ani de la evenimentele din Piata Universitatii, procurorii i-au trimis in judecata pe Nicolae Camarasescu (inginer la Exploatarea Miniera Aninoasa) si pe Denes Domokos (fost miner sef de schimb la Exploatarea Miniera Livezeni). Domokos a fost condamnat definitiv la zece ani de detentie pentru ca a incercat, in iunie 1990, sa-i taie capul lui Marian Munteanu, fost lider al studentilor. Tot pentru mineriada din '90 a fost trimis in judecata Mihai Chitac, acuzat alaturi de alti cinci fosti ofiteri pentru violentele inregistrate in zona Ministerului de Interne, soldate cu uciderea a patru persoane. Miron Cozma a fost audiat de mai multe ori in legatura cu evenimentele din 13-15 iunie 1990. Potrivit avocatului sau, dupa mineriada din iunie 1990, liderului minerilor din Valea Jiului i-au fost propuse functii importante in stat, pe care le-a refuzat. Cozma ar mai fi spus procurorilor militari ca ''un inalt procuror din conducerea Parchetului'' i-ar fi propus sa denatureze evenimentele din iunie 1990, pentru a beneficia ulterior de gratiere. Petre Roman - cel care, in urma mineriadei, a pierdut functia de sef al Guvernului - a raspuns si el intrebarilor puse de procurori in acest caz. El sustinea, in 12 mai, ca Ion Iliescu poarta o raspundere politica pentru faptele petrecute in acea perioada insa numai organele abilitate pot stabili daca acesta ar putea raspunde si din alte puncte de vedere. Audiat si el in acest caz, Gelu Voican Voiculescu a sustinut ca mineriada din 1990 a fost ''ultima incercare disperata de a impiedica debutul unei vieti politice linistite din Romania'', sugerand ca de acest lucru ar fi fost interesate forte din Uniunea Sovietica. În acelasi dosar, a mai fost audiat amiralul in rezerva Emil Cico Dumitrescu.

Razboi intre Colegiul Farmacistilor
si Ministerul Sanatatii

Un ordin al ministrului Sanatatii, Mircea Cinteza, a pus pe jar farmacistii. Este o vorba de o reglementare privind functionarea farmaciilor, care permite prelungirea autorizatiile expirate in baza unui control al reprezentantilor ministerului, fara aviz din partea Colegiului Farmacistilor. Ordinul, spun reprezentantii Colegiului, a fost dat de minister nelegal, fara consultarea lor. În replica, ministerul Sanatatii spune ca ordinul nu incalca nici o prevedere legala si este dat in interesul farmacistilor. Ordinul ministrului Sanatatii privind functionarea farmaciilor a intrat in vigoare la sfarsitul lunii trecute. Potrivit documentului, orice autorizatie expirata privind functionarea unei farmacii se poate prelungi in baza unei inspectii facute de reprezentantii ministerului, in termen de o luna de la intrarea in vigoare a actului normativ. Ordinul ministrului Sanatatii scoate practic din procedura de autorizare Colegiul Farmacistilor si, in plus, anuleaza prevederile legale potrivit carora farmaciile nu mai pot functiona, daca autorizatia expira. Reprezentantii Colegiului Farmacistilor spun ca ordinul nu le-a fost comunicat, si nici macar nu a fost postat pe site-ul ministerului.
Reprezentantii Colegiului spun ca, in ciuda discretiei privind emiterea acestui ordin, in doar cateva zile, la minister au fost deja depuse 12 cereri privind efectuarea de inspectii pentru autorizare. Reprezentantii ministerului Sanatatii au transmis Colegiului Farmacistilor un punct de vedere privind cererea de suspendare a ordinului. Potrivit comunicatului, adoptarea actului nu a incalcat nici o prevedere normativa.
Potrivit prevederilor actuale, numarul farmaciilor este stabilit in functie de numarul locuitorilor dintr-o anumita zona. Ordinul incriminat de Colegiul Farmacistilor posibilitatea celor cu autorizatii expirate sa treaca de aceste prevederi legale si sa-si infiinteze farmacii. Reprezentantii Colegiului Farmacistilor au atacat in contencios administrativ ordinul ministrului Cinteza si sunt hotarati sa mearga mai departe in instanta pentru anularea lui.