Cotidian editat de GNC Pres, www.impactingorj.com, office@impactingorj.com, tel/fax: (0253) 217202

prima pagina
editorial
caleidoscop
politica
actualitate
eveniment
social
dezvaluiri
sport
impact sportiv
nationale
agenda publica
horoscop
piata Gorjului
fotoimpact
contact
arhiva

Potrivit concluziilor preliminare ale expertizei ADN,
Marcel Tundrea, declarat nevinovat !

Dupa lungi cramponari ale Justitiei in privinta stabilirii nevinovatiei lui Marcel Tundrea, omul care a “strigat” timp de 12 ani din spatele gratiilor ca nu el este autorul omorului pentru care a fost intemnitat, medicii legisti vin cu proba prin care atesta ca gorjeanul a avut dreptate.
Dupa mai multe luni de investigatii complexe ale Institutului National de Medicina Legala “Mina Minovici”, s-a stabilit ca nu Tundrea este autorul acestei fapte, spre disperarea anchetatorilor si magistratilor gorjeni care l-au condamnat la 25 de ani de inchisoare pentru omor deosebit de grav.

„Impact in Gorj” prezenta cu aproape un an in urma povestea incredibila a gorjeanului care a fost condamnat la 25 de ani inchisoare pentru omor deosebit de grav si care dupa 12 ani de puscarie si-a recapatat libertatea. Atunci Justitia l-a pus in libertate ca urmare a unui raport de expertiza prin care se stabilea ca profilul ADN recoltat in timpul urmaririi penale din vaginul victimei nu este al lui Marcel Tundrea. Era o proba care daca n-ar fi fost luata in calcul, mai ales ca rezultatul acesteia ajunsese la urechile presei, ar fi adus o pata neagra pe imaginea Justitiei.
Gorjeanul a fost pus in libertate, dar toti anchetatorii implicati in acest caz s-au inghesuit sa atraga atentia jurnalistilor ca acest lucru nu inseamna si nevinovatie.
Desi aveau un rezultat stiintific clar, judecatorii nu au l-au luat in calcul, iar pentru cei care au indraznit sa efectueze proba, au urmat zile de calvar. Procurorul gorjean Emil Mota a fost cel care si-a indreptat privirea pe un memoriu, din miile de astfel de cereri inaintate Parchetului, venit din partea lui Marcel Tundrea pe vremea cand se afla dupa gratii. Tundrea sustinea ca este nevinovat si cerea efectuarea unei expertize ADN care sa arate ca nu el este autorul violului si omorului pentru care face puscarie. Procurorul Mota a dat curs cererii gorjeanului intemnitat si a cerut Institutului “Mina Minovici” efectuarea probei. Rezultatul a fost uluitor: profilul AND luat de pe tampoanele cu secretia vaginala a victimei aratau faptul ca violul care a fost urmat de omor nu a fost savarsit de Tundrea. Procurorul a cerut eliberarea de indata a gorjeanului. Tribunalul Gorj a admis cererea si asta pentru ca presa deja publicare rezultatul probei stiintifice. Pentru Emil Mota a urmat un intreg sir de invinuiri. Colegi de-ai sai din Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj, care instrumentasera dosarul „Tundrea”, au adresat cereri catre Ministerul Justitiei in care cereau cercetarea procurorului Mota pentru fabricare de probe. A fost acuzat ca a schimbat tampoanele din dosar de pe care s-a efectuat expertiza ADN pentru a deveni „victorios”. Mota s-a pus atunci impotriva unui sistem, din care facea parte. A fost la un pas de demisie, dar a asteptat. “Nu aveam nici un interes sa fac asta, chiar daca, acum, colegii nu ma mai cunosc”, spunea in urma cu cateva luni procurorul Mota.
O alta persoana care a avut de suferit din partea “sistemului” a fost doctorul Dragos Stefanescu, seful Laboratorului de Expertize Genetice din cadrul Institutului National de Medicina Legala “Mina Minovici” Bucuresti. Imediat dupa ce a dat publicitatii rezultatul expertizei in cazul Tundrea, profesorului Stefanescu I s-a luat dreptul de-a mai efectua astfel de expertize.

Verdictul final este asteptat pe 7 septembrie

Pentru a vedea veridicitatea probelor date, o instanta din Brasov a cerut exhumarea cadavrului Mioarei Gherasie, minora de 14 ani violata si omorata in Pojogeni-Gorj, victima omorului pentru care Tundrea a prin 25 de ani de detentie. S-au recoltat probe din cadavru pentru a vedea daca profilul AND de pe tamponul expertizat apartine victimei, stabilindu-se astfel daca acesta a fost inlocuit cu altul.
Rezultatul a venit ieri: „Profilul genetic al violatorului este total diferit de cel al lui Tundrea, a declarat profesorul Dan Dermengiu, directorul Institutul National de Medicina Legala «Mina Minovici» din Bucuresti, practic acelasi rezultat dat initial de Dragos Stefanescu. Acum, profesorul comenteaza: „Nu stiam ca acesta este rezultatul. Îl aflu de la dumneavoastra, pentru ca, desi sunt sef al Laboratorului, nu stiu care este rezultatul. Aici, laboratorul functioneaza foarte conspirativ. Dupa parerea mea s-a tergiversat si acest rezultat foarte mult. Exhumarea a avut loc in decembrie 2004 si iata ca rezultatul vine la mijlocul lunii iunie. N-am inteles niciodata de ce judecatorul Emil Ghergut a refuzat cu obstinatie proba AND, pentru ca nu s-ar mai fi ajuns aici. Dar reforma in Justitie nu se poate face cu astfel de oameni, oricat ar incerca ministrul Monica Macovei si comunitatea europeana”.
Procurorul Emil Mota a declarat ca asteapta sa i se comunice rezultatul, dupa care va comenta toata aceasta tergiversare.
Avocata lui Marcel Tundrea, Liliana Clima, isi amana si ea bucuria: „Astept verdictul final, pentru ca rezultatul probei AND a venit, dar instanta a amanat cauza pentru 7 septembrie. Nu se mai poate schimba nimic, din punct de vedere juridic, dar am trecut prin prea multe in acest dosar, incat imi aman bucuria”.
Dupa ce a iesit din puscarie, dupa 12 ani de detentie, Marcel Tundrea a gasit acasa doar pe mama sa, bolnava. Sotia il parasise, iar fiica nu a vrut sa mai auda de el din momentul condamnarii. Marcel Tundrea a declarat ca va cere daune statului roman pentru cele intamplate, dar spune ca a pierdut ce avea mai de pret: familia.

GABRIELA MLADIN
 
Terasamentul caii ferate, in gradina
contabilului Primariei Balesti

• Peste 20 de gospodarii sunt astfel in pericol de a fi inundate

Un grup de cetateni din satul Balesti, comuna Balesti, au declarat ca sunt nemultumiti de abuzurile comise de Constantin Malaescu, contabil sef la Primaria Balesti, care, spun ei, „sub acoperirea unei hartii luata de la SC Robur SA Targu Jiu, unde se spune ca domnia sa a luat terenul inapoi de la societate, a spart terasamentul fostei Cai Ferate Feroviare Targu Jiu - Tismana - Apa Neagra”, pamantul de acolo fiind pus in gradina proprie si o mica parte pe malul canalului de colectare al apelor in caz de viitura, ce traverseaza satul. „Acest terasament constituia un baraj in calea eventualelor inundatii, pentru cetatenii cu gospodarii aflate in partea de sud a fostei CFF Targu Jiu. Demolandu-se acest terasament, gospodariile mentionate vor fi mereu in primejdie de inundatii”, spun localnicii.
Înainte de 1957, cu un an-doi, in satul Balesti au inceput exproprierile pentru construirea acestei cai ferate feroviare, terenul luat avand latimea de aproximativ 12 metri si lungimea pe toata lungimea satului. Localnicilor le-au fost acordate despagubiri pentru portiunea de teren, fiind multumiti ca s-a construit, pe langa calea ferata, si un canal colector pentru ape in caz de viitura.
Constantin MalaescuDe aici, povestile incep sa se separe: mai multi cetateni spun ca terenul pe care sta acum Constantin Malaescu a apartinut boierului Dumitru Copotoiu, iar terenul a fost luat de CAP si impartit la patru familii, toate acestea avand doar acte de la CAP. Constantin Malaescu spune insa ca bunicul lui, Constantin Tiotioi, a cumparat de la Copotoiu o buna parte din teren inca din 1957, de cand figureaza in registrul agricol, si a castigat in instanta si portiunea din terasament si cate 500 de metri patrati de la familiile lui Ion Bazu si Ilinca Baldovin. Familiei Baldovin insa nu doreste sa ii ia terenul, „pentru ca au fost oameni cumsecade si au vorbit frumos, intrebandu-ma chiar de la inceput ce pretentii am asupra terenului, insa pe cei ai lui Bazu nu ii voi lasa, pentru ca vorbesc urat si ma ameninta tot timpul”, a spus Constantin Malaescu.

„De ce sa ma inunde numai pe mine?”
Întrebat de ce a spart terasamentul, luand jumatate din pamantul de pe portiunea din dreptul gradinii sale, contabilul sef a spus intai ca e pamantul lui si face ce vrea cu el, iar la intrebarea daca stie ca cele aproximativ 20 de familii, aflate in partea cealalta a terasamentului, pot fi inundate la o viitura mai puternica, acesta a spus ca, asa cum ii inunda pe ei apa, pe cei de pe partea de nord a canalului colector, care nu sunt protejati de terasament, asa poate sa ii inunde si pe ei. „De ce sa ne inunde numai pe noi? Lasa ca facem acum canalul si nu va mai fi nimeni inundat”, a spus contabilul sef. Însa modernizarea de care vorbeste contabilul sef nu este sigura si nici imediata, asa ca de sa nu moara si capra vecinului, ca doar moare tot pe terenul meu, si dincolo, numai ca nu il am, deocamdata! Cam asa s-ar traduce atitudinea contabilului…
Întrebat cum de a obtinut, numai el si alti trei-patru cetateni, terenul de la SC Robur SA, acesta a spus ca l-a revendicat in baza Legii 10/2001 si l-a obtinut in natura, fara a plati despagubirea incasata pe el, asa cum li s-a cerut celorlalti. „Daca e ceva ilegal, nu e treaba mea, eu am hartia si gata! Si asa, sunt foarte multi care si-au inchis terenurile de la terasament si fara acte… asa, ilegal”, a spus Malaescu.
Daca localnicii nemultumiti, cum este Ion Bazu, Negrea Ion, Dumitru Vaduva etc, spun ca inainte se putea trece pe acolo cu o caruta sau altceva, oamenilor fiindu-le de folos ca drum in spatele gradinilor, Constantin Malaescu spune ca acela era drum doar pentru hotii care vin noaptea si fura pasarile, carnea sau uneltele din gospodarii, motiv pentru care va inchide terenul cu gard.

SC Robur SA si-a depasit competentele
Primarul comunei Balesti, Aristica Paicu, a declarat ca ar dori sa modernizeze acel canal colector, care la o viitura mai puternica inunda tot, pentru a scapa de aceasta problema a comunei, dar SC Robur SA nu i-a transmis inca, in scris, daca ii da terenul sau nu. Pentru modernizarea acestui canal s-a depus la Bruxelles un proiect, pentru obtinerea unui fond de 54 de miliarde de lei, care, daca va fi aprobat, va fi folosit pentru dalarea, adancirea, curatirea canalului, inaltarea podului si, eventual, pentru inaltarea terenurilor neprotejate de terasament. Acest lucru nu va fi, insa, posibil, decat daca terenul le va apartine si daca vor fi demolate toate gardurile si constructiile facute de cetateni in apropierea canalului.
Actualul director al SC Robur SA, Ion Gioada, a precizat ca nu cunoaste cazul, pentru ca este in functie doar din toamna anului trecut, dar ca poate spune ca: semnatura de pe decizia lui Malaescu nu este a presedintelui Consiliului de Administratie al SC Robur SA Targu Jiu, judetul Gorj, Iulian Siclitaru, asa cum este dactilografiat (in litere), ci a fostului director al societatii; nu se poate pronunta daca a fost legala sau nu retrocedarea in baza Legii 10/2001, pentru ca au fost acordate despagubiri si lui Malaescu nu i s-a cerut suma inapoi, reactualizata si, ce este cel mai important, SC Robur NU A FOST NICIODATA PROPRIETARA TERENULUI, ci numai ADMINISTRATORUL acestuia, pentru ca nu a depus actele pentru obtinerea proprietatii asupra lui de la Ministerul Industriilor. Chiar daca hotararea judecatoreasca, despre care se face vorbire in decizia Consiliului de Administratie al SC Robur SA Targu Jiu, spune ca SC Robur SA trebuie sa restituie terenul in baza Legii nr.10/2001, societatea trebuia sa raspunda ca nu poate face acest lucru pentru ca nu este proprietarul terenului, iar hotararea judecatoreasca nu mai putea fi aplicata din cauza acestui viciu de identitate in privinta proprietarului terenului care se solicita.

Juristii: „Numai proprietarul trebuia sa decida retrocedarea”

Juristii din cadrul Consiliului Judetean Gorj spun ca Legea 10/2001 permite retrocedarea in natura a unui imobil, chiar daca au fost acordate despagubiri, pentru ca exproprierea poate fi considerata o preluare abuziva, dar numai cu conditia expresa ca suma acordata ca despagubire sa fie data inapoi, reactualizata cu indicele de inflatie. În ceea ce priveste Decizia nr.250/2001 a SC Robur SA, prin care se restituie in natura suprafata de 386,36 de metri patrati lui Paraschiva Malaescu, mama lui Constantin Malaescu, juristii spun ca este o problema delicata si sensibila: „În mod normal numai proprietarul de drept al terenului putea decide restituirea terenului, iar daca SC Robur SA a dat aceasta decizie, problema devine complicata si sensibila, pentru ca pana cand proprietarul, in speta Ministerul Industriilor, nu actioneaza in instanta cetatenii care au reusit sa ia aceste acte, ele isi produc efectele”. „Daca terenul va fi preluat de Primaria comunei Balesti, de la Ministerul Industriilor, acesta nu va putea fi trecut decat in domeniul public al localitatii, dupa modificarea actului normativ referitor la patrimoniul judetului, si primaria ar putea sa actioneze pentru recuperarea terenurilor acordate fara acceptul proprietarului”, a declarat Zoica Zamfirescu, secretarul Consiliului Judetean Gorj.
O concluzie se desprinde, insa, de aici: SC Robur SA si-a depasit competentele eliberand un act, care poate tine loc de act de proprietate, fara a fi proprietarul terenului, iar in baza lui, Constantin Malaescu poate decide ca si alte aproximativ 20 de familii din satul sau sa fie inundate in caz de viitura, numai pentru ca este pamantul lui si poate face ce vrea cu el!

ANA-MARIA ILINCA
  

 


© Impact in Gorj 2004. Textele si fotografiile din aceste pagini sunt proprietatea titularilor de copyright
si nu pot fi reproduse fara acordul scris al acestora
:: powered by A. T. Labs ::