Securistu’ de serviciu

Anul trecut am fost pus în situaţia de a da sfaturi reprezentantului unei cunoscute firme de echipamente militare din Suedia. Voiau să intre pe piaţa românească cu avioane de luptă performante, dar cu mâinile în buzunare. I-am întâmpinat virginitatea contractuală cu un rânjet în colţul gurii. „Da' şpaga aţi pregătit-o ?”, l-am întrebat. Suedezul mirat nu pricepea ce se întâmplă. „Banii ăia împinşi pe sub masă, celor ce vor negocia şi semna contractul !”, am adăugat eu. A trebuit să pierd ceva timp să-l fac să înţeleagă relaţia dintre istoria noastră postdecembristă şi evoluţia şpăgii în România. Fără comisioane grase nu intri pe contracte babane cu instituţiile statului. Din anii '90, când armata română făcea de pază la hotarele ţării pe tancuri dotate cu staţii chinezeşti de radioemisie pe lămpi şi până la sutele de milioane de lire sterline plătite pentru achiziţionarea unor fiare ruginite de la britanici, au trecut 16 ani. În timpul acesta s-au perindat la putere tot felul de partide. Armata a rămas o vacă bună de muls. Efectivele militare s-au micşorat la accederea noastră în NATO, dar şpăgile şi comisioanele au crescut pe măsură. Între timp românii au mai pus botul şi la alte produse expirate: avioane Hercules din Vietnam, staţiile de emisie ale STS-ului, echipamentele de interceptare aduse din Israel ale SRI-ului şi UM 0962. Să nu mai vorbim de faptul că suntem pe cale să achiziţionăm avioane de vânătoare F16 second-hand de la evrei. Asta în timp ce flota noastră de MIG 29, care putrezeşte în hangarele aeroportului Mihail Kogălniceanu, bagă în boală diplomaţia sud-coreeană. Băieţii cu ochi uşor oblici se tem ca aparatele scoase din uz să nu ajungă cumva, printr-o inginerie financiară pur românească, direct în braţele fraţilor din nord. Noroc cu britanicii ăştia care îşi dau singuri la gioale, că afacerea fregatelor cu miros de şpagă la cel mai înalt nivel rămânea eşuată cine ştie în ce sertar al Palatului Victoria. Mult aşteptata intrare a României în UE îşi arată de pe acum beneficiile. Lupta anticorupţie trâmbiţată de Cotroceni începe în cancelariile europene. A trebuit să declanşeze Londra un scandal pentru fregatele ruginite care ne-au costat mai bine de 500 de milioane de lire sterline. Cu chiu cu vai, procurorii DNA au anunţat că declanşează o anchetă proprie, de parcă nu au nici un interes. Degeaba se răţoia Traian Băsescu la Europa civilizată, spunând că în faţa corupţiei suntem cu toţi la fel. Există însă o diferenţă pe care preşedintele nu a sesizat-o. La „ei” se fac arestări, chiar şi în interesul României.