Deşi au proprietăţi curative,

Apele termale de la Glogova îi
lasă reci pe investitori

Apa termală aflată pe raza comunei Glogova nu a stârnit interesul nici unui investitor de a o pune în valoare. În ciuda proprietăţii acesteia în tratarea anumitor boli, administraţia locală nu a reuşit să convingă nici un om cu bani să transforme apele într-un loc de tratament, aducător de profit. Cei câţiva investitori care au ajuns pe aceste meleaguri au promis şi apoi nimeni nu i-a mai văzut, după cum declară primarul acestei comune, Ion Şalapa. Părerea edilului este aceea că apele sunt un potenţial, „poate chiar mai bune decât cele din staţiunea Săcelu”.

Vindecă reumatismul cronic
Conform unui buletin medical realizat de către Institutul de Medicină fizico-balneoclimatologie din Bucureşti, apa de la Glogova „poate fi utilizată în cură externă în afecţiunile reumatismului cronic”. Potrivit medicilor aceluiaşi institut, apa termală poate fi folosită în tratarea afecţiunilor sistemului nervos periferic şi a unor sechele produse după traumatisme. Cu toate acestea, la sediul primăriei nu a fost primită nici o solicitare în vederea realizării unei investiţii care să aibă în centru atenţiei aceste ape. „Am adus investitori la faţa locului. Au rămas încântaţi de zona de agrement. Degeaba! Nici oamenii cu bani români dar nici cei străini nu s-au ţinut de cuvânt chiar dacă au promis că ar fi o posibilitate bună”, afirmă primarul Ion Şalapa. Mai mult, conducerea administraţiei locale oferă şi facilităţi, astfel că eventualul investitor va beneficia de scutirea la plata oricăror taxe în primii trei, patru ani. Până în ziua în care cineva va îndrăzni totuşi să „comercializeze” efectele benefice ale apei de la Glogova, localnicii sunt singurii care o folosesc. „Se duc oamenii şi iau apa şi nămolul cu găleata. Acum vara, câte unii stau cu picioarele în nămolul apei termale”, declară edilul. Alături de aceste ape, tot pe raza comunei, există şi două lacuri pline de peşti, după cum susţine primarul. În zadar, până în prezent nimeni nu a băgat banii în aceste potenţiale surse de venit.

IRINEL CEURANU

Aproape 100 de kg de carne,
oprite de la vânzare

O cantitate de 90 de kilograme de carne de pasăre a fost scoasă din magazine de către inspectorii sanitari gorjeni, pentru încălcarea reglementărilor privind protecţia consumatorilor.

De la începutul acestei luni, inspectorii Direcţiei Sanitar Veterinare (DSV) Gorj au verificat 64 de agenţi economici, cu predilecţie magazinele care comercializau carne de pasăre din import şi producţie internă. S-au controlat depozitele frigorifice şi alimentare, precum şi unităţile de desfacere a cărnii. Cele aproape 100 de kilograme carne de pui nu erau depozitate în mod corespunzător în unităţi frigorifice. În urma acestor inspecţii s-au acordat 29 de sancţiuni contravenţionale, a căror valoare depăşeşte 200 de milioane de lei vechi. Ion Iliuţă, directorul DSV Gorj, a precizat că „acţiunea continuă şi în prezent, activitatea inspectorilor sanitar veterinari având un obiectiv prioritar: monitorizarea permanentă a unităţilor care depozitează, prelucrează şi comercializează ouă, carne şi produse din carne de pasăre”.

Focarele de gripă aviară, stinse
Conform celor precizate de Iliuţă, Gorjul este primul judeţ unde focarele de gripă aviară din localităţile Bumbeşti-Piţic, Drăguţeşti şi Ţicleni au fost stinse, ridicându-se totodată şi măsurile de carantină. Ieri, în focarele amintite s-au efectuat teste serologice pe cei 44 de pui santinelă, rezultatul fiind negativ. „Ca urmare, peste şapte zile se vor ridica toate celelalte restricţii privind circulaţia păsărilor, gospodăriile unde s-a impus eutanasierea acestora putând fi din nou populate”, a declarat Iliuţă. Concomitent cu aceste măsuri, specialiştii veterinari vor continua acţiunile de monitorizare zilnică a stării de sănătate a efectivelor de păsări din exploataţiile avicole şi gospodăriile populaţiei, al căror număr depăşeşte cu mult cifra de 4.500.000 de capete.

CORINA POPA

Tribunalul Gorj a donat 35 milioane
lei pentru sinistraţi

Angajaţii Tribunalului Gorj, atât judecători, cât şi personalul auxiliar, au strâns prin contribuţie benevolă suma de 35 de milioane de lei vechi şi au donat-o ieri la şapte familii din satul Seciuri, comuna Roşia de Amaradia. Banii au fost daţi personal de către preşedintele Tribunalului Gorj, Gheorghe Miruţă şi judecătorul Ion Duguleanu, care au vrut să se asigure că banii ajung la persoane care au foarte mare nevoie de ei şi care nu au mai primit, până acum, vreun sprijin.
Primarul comunei, Cristinel Faităr, a precizat că familiile care au primit câte 5 milioane lei vechi fiecare, de la magistraţii şi grefierii gorjeni, sunt: Victoria Şantia, în vârstă de 79 de ani, ce a rămas singură, Sabina Igeanu, din Ruget (familie cu cinci membri, din care trei copii), Maria Boroacă, din Seciuri (părinte unic cu patru copii), Margalina Boroacă, 75 ani, din Stejaru, (şase membri în familie, din care trei copii), Ion Budescu, din Seciuri (familie cu patru membri, din care doi copii până în patru ani), Aurel (89 ani, veteran) şi Gherghina (83 ani) Daju şi Petre Luţă, veteran, în vârstă de 82 de ani, care zace la pat şi este îngrijit de rudele sale, după ce a rămas fără casă. Primarul Cristinel Faităr a mai precizat că le mulţumeşte magistraţilor pentru iniţiativa pe care au avut-o şi că sumele de bani respective au fost de mare ajutor pentru cei aflaţi într-o astfel de situaţie şi care nu au primit nimic, până acum.

ANA-MARIA ILINCA

22 de barăci de la Seciuri, fără curent

În satul de strămutaţi Seciuri, 22 de module sunt încă neracordate la reţeaua de energie electrică. Primarul comunei Roşia de Amaradia, Cristinel Faităr, a declarat că „aveam promisiuni de racordare pentru ziua de miercuri (n. red 21 iunie a.c.), însă din cauza ploilor s-au întâmplat mai multe evenimente în judeţ şi în ţară, iar echipele au trebuit să meargă acolo”. Primăria a prevăzut din bugetul propriu o sumă de 25 de milioane de lei pentru achiziţionarea releelor necesare, iar branşarea celor 22 de module va fi suportată de către Electrica, costurile ridicându-se la aproximativ 100 de milioane de lei. Directorul adjunct al Autorităţii de Sănătate Publică Gorj, Mariana Sfichi, a precizat că „oamenii nu pot să-şi menţină alimentele în stare bună şi deşi în module există frigidere, acestea nu pot fi folosite, pentru că barăcile nu sunt legate la reţeaua de electricitate”.

(C.P.)

ISU Gorj şi Crucea Roşie, cu
ajutoare la Seciuri

Câteva tone de ajutoare strânse de către Filiala Sfântu Gheorghe a Crucii Roşii au fost transportate ieri, la Seciuri, cu ajutorul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Gorj. Transportul a constat în două tone de alimente neperisabile, care au fost depozitate în tabăra sinistraţilor, în „depozitul central”, după cum a precizat primarul comunei Roşia de Amaradia, Cristinel Faităr. Acesta a spus că ajutoarele se vor împărţi săptămânal la sinistraţi, pentru a evita ca alimentele să fie comercializate. Sinistraţii au primit de la Crucea Roşie zahăr, făină, ulei, orez, mălai, paste făinoase, conserve, margarină şi griş.

ANA-MARIA ILINCA

Performanţă chirurgicală la Târgu Jiu

Doctorul Mihai Stăniloiu a reuşit o operaţie rară la Târgu Jiu. Surse medicale afirmă că celebrul doctor a reconstruit la spitalul judeţean faţa unui tânăr grav rănit într-un accident rutier. Acesta s-a răsturnat cu autocamionul la Peştişani şi s-a lovit grav în zona feţei, medicii fiind nevoiţi să îi repoziţioneze unul dintre ochi pentru a-i păstra vederea. Dr. Mihai Stăniloiu a cerut ca pacientul să nu fie transferat la Craiova sau Bucureşti, acesta încumetându-se ca în condiţiile de la Târgu Jiu să realizeze o intervenţie care se face în puţine locuri din ţară. Intervenţia de reconstrucţie facială a lui Stăniloiu a fost o reuşită, spre uimirea colegilor săi, care cu o zi înainte extirpaseră şi ei din corpul unei femei o tumoră de 6 kilograme.

(G.C.)

50 de copii gorjeni, victime
ale căpşuniadei

În Gorj, 50 de copii au părinţii plecaţi la muncă în străinătate, fiind lăsaţi în grija rudelor sau a vecinilor. „Problema plecării părinţilor la muncă în afara graniţelor ţării s-a pus în ultimul an, iar noi nu am depistat decât cazurile pentru care am fost sesizaţi de rude sau vecini cum că minorii au fost lăsaţi singuri de părinţi”, a spus Natalia Ninela Gruia, directoarea adjunctă a Direcţiei Generale pentru Protecţia Copilului Gorj. Aceasta a menţionat că toţi aceşti copii se află în grija rudelor, prietenilor de familie şi a asistenţilor maternali, fiind în permanenţă monitorizaţi de instituţia care le protejează drepturile.

(L.E.)

Grupurile sanitare ar trebui să fie curate precum nişte farmacii. Aşa „ar trebui” numai că proprietarii acestora preferă să tragă apa după prevederile legii şi trec cu vederea peste modul în care arată WC-urile. „Gândacul”, un simbol al mizeriei, va fi „steaua” acordată fiecărei toalete, arătând astfel gradul de educaţie al acelora care întreţin aceste grupuri sanitare.

Primăria Glogova

Frumoasă, impetuoasă şi dată recent în funcţiune. Nu este vorba despre buda Primăriei Glogova ci doar de clădirea instituţiei. Pe cât de frumoasă este primăria pe atât de jalnică e buda. Ascunsă bine în fundul curţii, grupul sanitar există. Acesta este unul dintre puţinele lucruri care se pot constata. Al doilea ar mai fi faptul că buda are şi uşă. În rest, ca pe vremurile demult apuse. Din lipsa banilor, nici nu sunt şanse de schimbare a grupului sanitar aşa că salariaţii primăriei sunt „norocoşi”.

- mediu toxic
- ca în fundu' grădinii
- daca nu ai de ales
- acceptabil
- modelul occidental şi în Gorj