Emil Moţa, student la universitatea
pe care o anchetează

Prim-procurorul Emil Moţa este student la master la Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Târgu-Jiu, o universitate a cărei activitate o anchetează. Primul anchetator din Gorj susţine că acest lucru nu reprezintă un conflict de interese. „Nu este nimic ilegal, nici imoral, eu îmi văd de cursuri la universitate, iar dosarele ce ţin de activitatea instituţiei de învăţământ se află sub supravegherea mea”, a declarat Moţa.

Multe voci din cadrul Universităţii „Constantin Brâncuşi” din Târgu-Jiu susţin că prim-procurorul Emil Moţa se află într-un conflict de interese, având calitatea de student în acelaşi timp cu cea de anchetator al activităţii universităţii. Emil Moţa este student la master la Ştiinţe Juridice, în primul an, şi spune că alături de el se află şi alţi judecători ale instanţelor din Târgu-Jiu. Primul procuror supraveghează două dosare importante legate de Universitatea din Târgu-Jiu. Este vorba despre falsurile produse la Colegiul universitar, dar şi despre înmatricularea celor 300 de studenţi pe locuri inexistente la Facultatea de Ştiinţe Economice. Ambele instituţii fac parte din Universitatea Constantin Brâncuşi.
Cu toate acestea, Emil Moţa susţine că nu este vorba despre conflicte de interese. „Eu îmi plătesc taxele la universitate. Îmi susţin examenele, la fel ca alţi colegi de-ai mei, judecători sau procurori. Ultimele trei examene le-am susţinut cu un profesor de la Bucureşti. Nu consider că mă aflu într-un conflict de interese. Nu este nimic ilegal şi nici imoral”, a declarat prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj. Pe holurile universităţii, Emil Moţa se mai întâlneşte şi cu profesorii pe care i-a avut sub anchetă sau pe care urmează să-i cheme la audieri, dar acest lucru spune că nu-l influenţează în nici un fel.

GABRIELA MLADIN

Din patru, doar unul a mai rămas în Gorj, deocamdată!

Dosarul BCR cu Ţârdea, Matyas şi Contoloru, strămutat la Sibiu

Din cele patru dosare vizând credite luate ilegal de la BCR Novaci şi BCR Gorj, doar unul a mai rămas, deocamdată, la Tribunalul Gorj, restul fiind strămutate la Tribunalul Sibiu de către inculpaţi. La termenul de ieri al dosarului în care, printre inculpaţi, sunt Dumitru Contoloru, Gabriel Matyas şi Petre Paul Ţârdea, s-a decis transmiterea dosarului la instanţa din Sibiu, conform deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Singurul dosar care a mai rămas pe rolul instanţei gorjene este cel privind creditele luate de Relu Ştefănoiu pentru grupul de firme al lui Ion Marin, din Râmnicu Vâlcea şi în acesta fiind depusă o a doua cerere de strămutare.

Inculpaţii din dosarul care a fost strămutat s-au prezentat ieri în număr mic şi fără apărătorii aleşi, deoarece ştiau deja ce hotărâse Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Dintre inculpaţii mai „importanţi” nu s-a prezentat decât Dumitru Contoloru, fost director al BCR Gorj, lipsind Sorin Popescu, fost director al BCR Novaci, Ion Marin, administrator al unui numeros grup de firme prin care ajungeau creditele la persoanele sus-puse, Gabriel Matyas şi Petre Paul Ţârdea, cei doi cumnaţi la care ajungeau creditele. A lipsit, de asemenea, autoarea cererii de strămutare, Luminiţa Rais, fost ofiţer de credite la sucursala BCR a sectorului 6 Bucureşti.
Astfel, din cele patru dosare instrumentate de procurorii anticorupţie şi trimise în judecată la Tribunalul Gorj, nu au mai rămas aici decât un singur dosar, cel în care omul de afaceri novăcean Relu Ştefănoiu, Ion Marin, Sorin Popescu şi alţi câţiva funcţionari ai BCR Novaci şi ai Direcţiei de Finanţe Publice Gorj au fost acuzaţi de acordare de credite ilegal şi utilizare de credite în alte scopuri, înşelăciune şi falsuri etc. În acest dosar, Relu Ştefănoiu şi-a exprimat dorinţa de a-l strămuta la Tribunalul Sibiu pentru că acolo este „muzică bună şi femei frumoase”, Ion Marin a depus o primă cerere de strămutare care i-a fost respinsă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, ulterior, a fost depusă şi o a doua cerere de strămutare de către unul dintre inculpaţi, al cărei răspuns încă se aşteaptă. Este oarecum ciudată această preferinţă a inculpaţilor din toate dosarele BCR pentru Tribunalul Sibiu, unii dintre ei precizând că acolo este justiţie şi aici injustiţie, de aceea doresc strămutarea.

Dosarul are 140.000 de file
Acest ultim dosar din cele patru care au fost finalizate până acum de către procurorii anticorupţie, privind jefuirea Băncii Comerciale Române, numără peste 140.000 de file, 128 de volume, iar rechizitoriul „numai” 1099 de file. Toate aceste grămezi imense de acte au fost strânse de procurori pentru a demonstra cum prin intermediul unei reţele bine pusă la punct s-au putut încasa în mod ilegal credite în valoare de miliarde de lei, bani care au ajuns la diferite persoane. Unii dintre cei mai importanţi „beneficiari” ai acestor credite de la BCR sunt cumnaţii Gabriel Matyas şi Petre Paul Ţârdea. Procurorii au cercetat în acest ultim dosar fapte de corupţie prin care s-a ajuns ca de la BCR Novaci să se ia credite de peste 4000 de miliarde lei vechi, de către firmele conduse de Ion Marin, în majoritate cu sediul în judeţul Vâlcea, iar BCR Gorj, condusă de Dumitru Contoloru, a acordat credite unor cunoscuţi de-ai săi, oameni de afaceri din Gorj, care nu mai puteau obţine credite. Deşi instanţa Tribunalului Gorj care judeca acest dosar amânase pentru acest termen pronunţarea privind cererea de ridicare a măsurii interzicerii părăsirii ţării pentru Petre Paul Viorel Ţârdea, din cauza deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu a mai apucat să se pronunţe din nou. Ţârdea a cerut de mai multe ori ridicarea acestei măsuri, probabil pentru că dorea să plece în străinătate, însă Tribunalul Gorj a respins această cerere.

ANA-MARIA ILINCA

Un alt ministru sosit la Gorj pentru teorii

Ministrul delegat pentru controlul implementării programelor cu finanţare internaţională şi urmărirea aplicării aquis-ului comunitar, Cristian David s-a aflat, ieri, în vizită prin judeţul Gorj. La finalul pelerinajului, ministrul s-a lăsat aşteptat într-una din sălile Palatului Administrativ din Gorj, locul în care şefii instituţiilor descentralizate, primari şi reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale au trebuit să-şi facă de lucru timp de mai bine de o oră până să-şi facă apariţia reprezentantul Cabinetului Tăriceanu. După scuzele de rigoare, motivate de o întârziere neprevăzută în municipiul Motru, Cristian David a luat cuvântul.
Încă de la începutul discursului, acesta a spus că intenţionează să nu plece cu mâna goală la Bucureşti, ci cu un set de proiecte. „Îmi propun să plec cu un portofoliu de proiecte concrete”, le-a declarat tuturor celor prezenţi, ministrul David. După ce a trecut în vedere oportunităţile judeţului Gorj, printre care le-a menţionat pe cele turistice, „o imensă şansă şi un dar natural ce ar trebui valorificat”, Cristian David şi-a exprimat mulţumirea pentru modul în care Dan Ilie Morega, preşedintele PNL Gorj, a organizat vizita demnitarului.
Pe de altă parte, la această şedinţă, au luat cuvântul primarii oraşelor Novaci, Ion Chiriac, şi Bumbeşti-Jiu, Ion Stănculete, edilul-şef al comunei Plopşoru şi reprezentanţi ai ONG-urilor. Răspunsul ministrului la aceste intervenţii a fost un mic comentariu şi câteva notiţe pe care membrul Guvernului şi le-a notat în agendă. În rest, discuţii sterile din care cei prezenţi au trebuit să înţeleagă faptul că prezenţa ministrului, după cum acesta însuşi sublinia, „vine să exemplifice dorinţa de dialog şi de parteneriat”.

IRINEL CEURANU

Cerere mare, ofertă mică!

Bătaie pe biletele de odihnă
ale profesorilor

Dascălii din Gorj care doresc să petreacă în această vară un sejur la mare sau la munte trebuie să se grăbească pentru procurarea de bilete, întrucât numărul acestora este extrem de mic. Doar 133 de bilete au ajuns la sindicatele din învăţământul gorjean. Faţă de numărul de bilete repartizate în această primă fază, cererea este triplă, a precizat Vasile Mija, preşedintele Uniunii Judeţene a Sindicatelor Libere din Învăţământ Gorj. Biletele corespund perioadei 24 iunie-25 iulie şi cuprind patru serii. De regulă, biletele de odihnă şi tratament sunt repartizate, la nivel de judeţ, pentru toate categoriile de bugetari, după care se face împărţirea pe sectoare de activitate în funcţie de numărul de funcţionari care activează în fiecare domeniu.
Mija a mai adăugat că deşi sunt solicitări foarte multe, suplimentări de bilete nu vor mai exista. Biletele primite în această etapă sunt pentru staţiunile Eforie Nord, Eforie Sud, Neptun, Saturn, Venus şi Techirghiol. Doar 16 bilete sunt şi pentru staţiunile montane de la Voineasa, Călimăneşti şi Munţii Băişori. Un sejur este de 10 zile, iar preţul unui bilet întreg este cuprins între 4.300.000 şi 7.500.000, însă dascălii plătesc doar jumătate din costul lor. Copiii-elevi ai cadrelor didactice plătesc doar 25% din preţul biletului, a mai precizat Mija.

CORINA POPA

La testele naţionale, în Gorj,

Peste 3400 de note între 5 şi 5,99

Testele naţionale se apropie de final, întrucât mâine se vor afişa şi rezultatele după rezolvarea contestaţiilor, când procentul de promovabilitate de 82,23% se poate schimba. Conform statisticii întocmite de către Inspectoratul Şcolar Judeţean Gorj, grosul notelor obţinute de elevii gorjeni îl reprezintă cele cuprinse între 5 şi 5,99, respectiv 3478. Cele mai multe astfel de note au fost obţinute la matematică - 1635. De asemenea, 2516 elevi au obţinut note între 6 şi 6,99, iar 2457 de adolescenţi au învăţat de 7 şi 7,99. De asemenea, note între 8 şi 8,99 au 1991 de elevi, iar 2041 de tineri au obţinut note între 9 şi 10. Proba care i-a pus în mare dificultate pe elevi a fost cea de limba şi literatura română, unde s-au înregistrat cele mai multe note sub cinci, respectiv 729. La polul opus, note între 9 şi 10 au fost luate la ultima probă cea de geografie - 1146. De menţionat că în judeţul Gorj nu există nici un participant care să fi obţinut note de zece la toate cele trei probe al testelor naţionale. În altă ordine de idei, la prima probă a Bacalaureatului, cea de limba şi literatura română, toţi cei 2736 de candidaţi participanţi au reuşit să promoveze examenul, nefiind înregistrat nici un eveniment nedorit.

CORINA POPA

De la viceprimarul de Ţicleni citire:

„Nu am găsit o soluţie să prindem maidanezii”

Administraţia locală a oraşului Ţicleni este incapabilă să rezolve problema câinilor vagabonzi. Deşi cu ceva vreme în urmă, viceprimarul localităţii, Constantin Ţârcă, se lăuda că la nivelul Ţicleniului va fi construit un padoc destinat adăpostirii maidanezilor, patrupedele sunt încă o problemă. Potrivit edilului, în adăpostul pentru câini sunt disponibile peste 50 de locuri. Numai că, Ţârcă afirmă faptul că adăpostul este gol iar maidanezii se plimbă bine mersi prin oraş. Explicaţia viceprimarului este aceea că „cei de la Serviciul Public de Gospodărire nu au găsit o soluţie pentru prinderea câinilor”.
În aceste condiţii, cei peste 200 de câini, câţi apreciază edilul că există la nivelul localităţii, patrulează printre blocurile din centrul oraşului Ţicleni fără ca cei din conducerea administraţiei locale să ia măsuri. În ciuda faptului că la nivelul acestui oraş există un Serviciu Public, angajaţii acestuia preferă să tragă câinii de coadă decât să-i prindă şi să-i închidă în adăposturi pentru a-i feri astfel pe localnici de muşcăturile maidanezilor. De menţionat că la conducerea oraşului se află primarul Constantin Mazilu, care prin prisma profesiei de medic veterinar cunoaşte foarte bine aceste probleme dar nu se sinchiseşte să le rezolve.

IRINEL CEURANU

Călinoiu, în voiaj la italieni

Preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, Ion Călinoiu, însoţit de primarul comunei Bustuchin, Ion Ciocea, se află astăzi în Italia. Cei doi participă, conform unui comunicat remis de către Biroul de presă al Consiliului Judeţean, la o întâlnire operativă de prezentare a oportunităţilor de investiţii pe piaţa română ce va avea loc la Napoli. Întrunirea este organizată de către partenerii italieni în cadrul proiectului „Reset D” şi, potrivit Biroului de presă judeţean, „reprezintă o ocazie importantă de promovare a iniţiativelor proiectelor aflate în derulare în judeţul Gorj, în special a celor legate de Parcul Industrial Bumbeşti-Jiu”. Tot cu acelaşi prilej, vor avea loc discuţii legate de cooperarea în Balcani şi marea reformă a instituţiilor publice şi a perspectivelor de investiţii imobiliare pe pieţele din afară. Pe de altă parte, conform precizărilor stipulate în comunicatul Consiliului Judeţean, „cheltuielile legate de călătorie şi şederea în Peninsulă sunt suportate de către Proiectul Progetto Reset D”.

IRINEL CEURANU

Bacalaureat 2006

Forfotă în curtea şcolii. Chiulăii au dat de dracu…
N-au nimic la tărtăcuţă şi deja a-nceput BAC-u'!
Care-au stat prin bar, prin cârciumi sau au băgat foi de boală,
S-ar putea să dea acuma altă foaie, însă…goală!
Unul avea scris pe spate „Mafia” şi se da fan,
La altul, tot pe spinare, „Gigolo italian”!
Trăgeau din ţigări în draci, şmecheri se dădeau în grup,
Se vedea că au sub chică, nu o goangă, ci un stup…
Erau şi tineri decenţi, prin purtare, prin design,
Le citeai şi caracterul şi vocabularul fain.
Găsindu-i pe toţi simpatici, prin figuri şi prin mişcări
M-am gândit că-s oportune vreo câteva întrebări:
-Salut tinere! Ce zici, care-ţi este idealu'?
-La Palermo mă opresc! România, salut calu'!
M-am apropiat de altul: - Care-i felu' dumitale?
-Gigolo în Cagliari, nu se vede scris pe şale?!
-Tinere, îi zic altuia, tu ce vrei să faci în viaţă?
-N-ai decât să îmi citeşti şmecheria de pe faţă!
M-am apropiat de-o tipă: - Tu ce ai în plan să faci?
-Orişice mi se-ndemână, numai să scap de babaci!
Mai retraşi, undeva-n spate, dialoga o pereche.
M-am apropiat de ei, le-am zis stins lângă ureche:
-Cine sunteţi voi? Ce faceţi? De ce staţi aşa, ca sfinţii?
-Suntem gemeni, zice fata şi ne ascultăm părinţii!
-Ce v-au zis părinţii voştri? Care e a lor povaţă?
Să-nvăţăm, să fim cuminţi, să ajungem ceva-n viaţă!
-Bă, te combinaşi cu fraieri? (îmi zise un tatuat)
Fă-te-n coa' de ia notiţe, de la grupu' consacrat!…

NELU POCHEA