„Săracii” medici!

Directorul Spitalului din Cărbuneşti are salariul mai mare ca preşedintele Băsescu

Şefii unităţilor sanitare din judeţul Gorj bagă lunar în buzunar zeci de milioane de lei. Astfel, lună de lună, de la bugetul de stat directorii spitalelor gorjene cheltuiesc peste 420 milioane de lei, ceea ce într-un an de zile înseamnă mai bine de cinci miliarde de lei. În timp ce pacienţilor le sunt puse la dispoziţie condiţii mizerabile, unii şefi de unităţi medicale ajung să ia un salariu chiar mai mare decât al preşedintelui ţării sau al primului-ministru.

O simplă privire prin declaraţiile de avere ale acestora scoate în evidenţă cât de „amărâţi” sunt medicii. Primul loc în topul salariilor medicale este ocupat de către directorul Spitalului orăşenesc din Târgu-Cărbuneşti, Constantin Târziu. Acesta, datorită, sporurilor, gărzilor pe secţie, indemnizaţiei de conducere şi a altor sporuri specifice, merge la casiera unităţii cu diplomatul la propriu întrucât are un salariu brut de peste 64 milioane de lei, adică peste 50 milioane net, cu mult peste salariul preşedintelui ţării, Traian Băsescu al cărui salariu net este de 45 milioane de lei. De menţionat că Târziu este medic primar din anul 1995, a fost medic şef ambulatoriu spital din 1996 până în anul 1999 iar din 2005 până în momentul de faţă ocupă scaunul de director al spitalului cărbuneştean.

Medici cu salarii de miniştrii
Nici ceilalţi directori de spitale nu sunt mai prejos, majoritatea dintre aceştia având venituri mai mari decât miniştrii Guvernului României. Prin urmare, şeful Spitalului din Rovinari, Laurenţiu Cosmulescu are un salariu brut de puţin peste 58 milioane de lei lunar. De asemenea, directorul Spitalului orăşenesc din Turceni, Liviu Martin este recompensat cu o leafă brută de 54 milioane de lei. În ceea ce îl priveşte pe cel care se află la conducerea Spitalului Bumbeşti-Jiu, Damian Diţescu primeşte un salariu brut de aproape 52 milioane de lei. În jurul aceleiaşi sume este şi venitul lunar al directorului Spitalului din Novaci, Savu Frăsie. Nici directorul Spitalului din municipiul Motru nu se poate plânge întrucât, lună de lună, Sergiu Săbiescu ridică vreo 48 milioane de lei salariu brut. Tot în jurul a 48 milioane de lei primeşte şi şeful unităţii medicale de la Dobriţa, Cristian Tudose. Ultimul pe lista medicilor milionari este nou numitul în fruntea Spitalului din Târgu-Jiu, Florin Mergea, directorul care primeşte şi cel mai puţin comparativ cu ceilalţi colegi ai săi, adică vreo 43 milioane de lei. Aceste sume de bani sunt primite de managerii unităţilor medicale din Gorj, în fiecare lună. În ciuda salariilor colosale, directorii nu se sinchisesc de condiţiile pe care le oferă pacienţilor. Astfel că în spitale încă mai pute, există gândaci iar pacienţii sunt obligaţi să vină cu propriile medicamente. În tot acest timp, directorii încasează de la bugetul de stat sute de milioane de lei în fiecare an.

IRINEL CEURANU

A dat cu pumnul în masă

Bejat s-a enervat pe primari
până şi-a rupt ochelarii

Rar de tot a avut cineva ocazia să îl vadă pe prefectul Ştefan Popescu Bejat ieşindu-şi din pepeni. Nici măcar atunci când l-a prins viitura pe Defileul Jiului acesta nu şi-a pierdut calmul englezesc ce îl caracterizează, un calm care enervează pe mulţi şi care lasă impresia că posesorul lui nu şi-ar face treaba în ritmul nostru oltenesc. Ieri prefectul a dat însă cu pumnul în masă de câteva ori, ultima dată nimeriţi fiind chiar ochelarii cu care reprezentantul Guvernului în teritoriu se ajută la citit.
Bejat susţinea o conferinţă de presă şi vorbea despre cât de mult nu muncesc primarii în procesul de retrocedare a terenurilor şi pădurilor. Cifre, informaţii seci şi multe grade Celsius în sala de conferinţe. Un pumn în masă, doi, la al treilea ziariştii observă că ochelarii erau făcuţi bucăţi. „Na, că mi-am rupt şi ochelarii acum”, a admis prefectul, fără a-şi pierde cumpătul. „Nu este un lucru plăcut sau dorit de noi să dăm astfel de amenzi. Este însă o necesitate pentru că le-am spus primarilor săptămânal că dorinţa noastră este să restituie proprietăţile, nu să îngrădim aceste demersuri”, a mai menţionat prefectul, precizând că cine nu îşi face treaba va primi amenzi de până la 100 de milioane de lei vechi. Iarna trecută s-au dat asemenea sancţiuni şi tot degeaba. „Mai spun unii că e prigoană politică. Fă-ţi măi frate treaba şi nu are nimeni nimic cu tine! Vă rog să reţineţi fermitatea mea în această chestiune pentru că de ani de zile spun că oamenii trebuie să fie puşi în posesie. Dorinţa mea este să dăm proprietăţile înapoi”, spune prefectul.
La Căpreni şi Hurezani nu s-a onorat nici o cerere de revendicare în acest an. În alte numeroase comune cererile validate ori invalidate sunt de ordinul sutelor, iar al celor care aşteaptă o soluţie este de ordinul miilor. Zeci de mii sunt la nivel de judeţ, iar prefectul promite controale ferme pentru ca lucrurile să se mişte din loc. „Avem propriile probleme pentru că în ultima vreme se întocmesc note de constatare formale, fără a se lua măsuri de la caz la caz. Transmit astfel un avertisment public primarilor şi membrilor comisiilor locale, pentru că vor urma analize. Trebuie să retrocedăm proprietăţile”, declara Bejat.
În teritoriu, primarii se plâng că legile sunt proaste în continuare, că nu au personal şi dotări şi că oamenii care revendică terenuri nu au documente, mai ales că la păduri acestea sunt esenţiale. Şi, astfel, Dreptatea şi Adevărul se află undeva la mijloc, exact pe acolo pe unde se află şi cetăţeanul pasat de la o instituţie la alta şi plimbat de la primărie la arhive şi prefectură pentru ca, la final, omul de rând să îşi dea seama că nu a reuşit încă să intre în posesia pământului revendicat.

GIGI CIUNCANU

Pe motiv că sunt la cursuri,

Consilierii din Rovinari stau cu burta la soare pe malul mării

Aleşii locali ai oraşului Rovinari au lăsat deoparte interesul comunităţii şi au plecat la malul mării. Motivul oficial, potrivit purtătorului de cuvânt al administraţiei locale, Geo Cranta, îl reprezintă cursurile de perfecţionare. Astfel, mai bine de jumătate din consilierii locali se află în staţiunea „Venus” pentru a participa la cursurile de perfecţionare privind „legalitatea în administraţia publică locală”. Acesta nu este însă singurul curs la care cei prezenţi participă, unul dintre aleşi urmând şi cursul de „negociere şi managementul conflictelor”. Cât de util va fi acest din urmă curs în folosul comunităţii, nici purtătorul de cuvânt al Primăriei Rovinari nu poate însă preciza.
Cei nouă consilieri dintr-un total de 17 sunt în mare parte pe listele PD-ului, PSD-ului şi PRM-ului şi vor cheltui de la bugetul local peste 43 de milioane de lei. Aşa au decis consilierii locali ca pentru fiecare ales din Consiliul Local să fie acordaţi câte 4,8 milioane de lei pentru ca aceştia să poată participa la aceste cursuri şi să stea la un hotel de două stele. Plecaţi la începutul săptămânii, cei nouă urmează să sosească astăzi şi să povestească celorlalţi colegi ce au făcut la malul mării. „Consilierii vor trebui să facă un referat în care să prezinte cum a decurs acest curs şi cu ce anume s-au ales de pe urma acestuia”, mai adaugă purtătorul de cuvânt al Primăriei Rovinari, Geo Cranta.

IRINEL CEURANU

Membru nou în AGA

Pârvulescu de la Finanţe, în
conducerea ICM

Un ordin al Ministrului Economiei străbate faxurile şi coridoarele unor instituţii publice de prin judeţ în plin scandal legat de numirile unor conservatori şi liberali în diferite consilii de administraţie sau adunări generale la firme de stat din judeţ. De această dată vorbim despre societatea pentru Închiderea şi Conservarea Minelor SA, o societate pe care unii o vor falită, alţii salvată.
Ordinul ministrului Codruţ Şereş prevede că directorul adjunct al finanţelor publice Gorj este membru în Adunarea Generală a Acţionarilor de la ICM. Dumitru Pârvulescu a devenit membru în AGA alături de un alt gorjean, Sorin Găman, fost director în zona minieră Motru şi actualmente director general în Ministerul Economiei.
Pârvulescu ajunge în Adunarea Generală a Acţionarilor în momentul în care organismul respectiv trebuie să decidă dacă ICM intră în reorganizare judiciară şi, implicit, în faliment din cauza datoriilor pe care le are la buget. Directorul adjunct al Finanţelor Publice susţine că ICM nu trebuie să ajungă în situaţia de faliment pentru că îşi plăteşte regulat datoriile şi nu creează probleme. În plus, din luna iulie societatea va fi administrată financiar de Direcţia Finanţelor Publice, Pârvulescu menţionând că instituţia pe care o conduce ar trebui să fie prima care să fie interesată de falimentul sau nefalimentul ICM.
Cererea de reorganizare judiciară a ICM a fost formulată de fostul secretar de stat din Ministerul Economiei Ionel Manţog, care menţiona că întreaga activitate de închidere şi conservare mine va fi reorganizată la nivel naţional.
„Noi, Finanţele, suntem singurul lor creditor şi nu am cunoştinţă că ICM ar intra în faliment. Ştiu că îşi plătesc datoriile pe care le-au preluat de la fostul CNLO şi, în plus, achită şi un credit luat de fosta companie acum vreo 10 ani şi ceva de la Banca Mondială. Creditul respectiv, de vreo 25 de milioane de dolari va fi plătit până la sfârşitul anului. Sunt sume suficiente de încasat şi nu cred că este cazul să ne gândim la falimentul societăţii”, a menţionat Pârvulescu.

GIGI CIUNCANU

Primarul din Stoina face
concediul la prăşit

Edilul-şef al comunei Stoina a intrat în concediu de odihnă. În timp ce alţi primari muncesc pentru a scoate la capăt problemele comunităţii, şeful administraţiei locale, Constantin Vlăduţu, a ales să-şi ia liberele prevăzute de Codul Muncii. „Sunt în concediu de luni şi am liber timp de 14 zile lucrătoare”, spune, cu satisfacţie, edilul. În tot acest timp, prerogativele primarului, după cum însuşi acesta declară, vor fi luate de către viceprimar. Vlăduţu nu va merge să viziteze nici mănăstiri, chiar dacă este teolog, şi nici nu va pleca la mare sau la munte. „Cu munca, la prăşit”, în acest mod spune primarul că îşi va petrece concediul. În acest sens, trebuie atrasă atenţia cetăţenilor care făceau potecă până la primărie pentru a-l găsi pe primar, că acum pot sta liniştiţi acasă deoarece dacă primarul Vlăduţu era de negăsit când muncea, acum este absent cu acte în regulă.

(I.C.)

Ciurel îşi vrea postul de şef
la CE Rovinari

Directorul interimar al Complexului Energetic Rovinari s-a înscris la concursul pentru ocuparea postului. Laurenţiu Ciurel confirmă faptul că şi-a depus dosarul pentru concursul organizat la începutul lunii iulie la Ministerul Economiei. Acesta declară că are deja contracandidaţi pentru funcţia cea mai importantă de la Rovinari, dar nu ştie exact cine sunt aceştia.
Ciurel menţionează că nu este membru al vreunui partid politic, deşi în iarna lui 2004 a fost susţinut de PD Gorj pentru postul de secretar de stat în ministerul economiei. Actualul director interimar susţine că nici atunci nu era membru de partid, ci doar avea sprijinul PD pentru postul pentru care a fost nominalizat Nicolae Cilibiu şi care a fost ocupat ulterior de Ionel Manţog.

(G.C.)

Evazionistul reţinut, pus în libertate

Zaharia Augustin Motea, cel care a fost dat în urmărire generală pentru că se sustrăgea de la cercetarea pentru evaziune fiscală şi eliberare de CEC-uri fără acoperire şi care a fost reţinut miercuri, a fost pus în libertate ieri. Acesta era ultimul din dosarul în care sunt cercetate cinci persoane, în principal pentru evaziune fiscală, care nu fusese audiat. Fiindcă se sustrăgea, a fost dat în urmărire generală şi a fost prins miercuri, 28 iunie, la Vama Giurgiu, în timp ce încerca să părăsească ţara. Ieri a fost audiat şi a fost prezentat Judecătoriei Târgu Jiu cu propunerea de arestare preventivă. Instanţa târgujiană a decis ca propunerea procurorilor să fie judecată de către Curtea de Apel Craiova, acolo unde se află şi restul dosarului cu celelalte patru persoane cercetate. Dosarul a ajuns la Craiova după ce Judecătoria Târgu Jiu a considerat că Tribunalul Gorj este competent să judece propunerea de arestare preventivă, iar Tribunalul a decis că Judecătoria este competentă cu soluţionarea. Conform legii, din cauza conflictului acesta negativ de competenţă, dosarul a fost trimis la Curtea de Apel Craiova.

(A.M.I.)

Western la Cărbuneşti

Lumea filmului e-n febră, mari regizori clocotesc,
Scenariştii se agită, starurile-nnebunesc,
Oscaruri sunt compromise (toate secţiunile),
Mai ales unde metrajul cuprinde păşunile!
O peliculă celebră (regizată de-un deceniu),
Acţiunea ei totală va spulbera orice premiu!
Cinefilii în TAROM-uri vin din cele patru zări,
Fac cu toţi pe dracu-n patru să asiste la filmări!
Cum ajung în Cărbuneşti, se năpustesc în taxi-uri,
Peste Greblă care-mparte ne-ncetat la interviuri:

Rep: -Să trăiască domnu' Toni! Ce rol ai monsenior?
Toni: -Bă, io icea sunt deodată şi regizor şi actor!
Rolurile principale, adică marii eroi,
Le am io, „investitorii” nişte vaci şi nişte boi…!
Rep: -Dar cine vi le aduce, spune-ţi care e samsaru'?
Toni: -Treburile secundare le discutaţi cu primaru'!
Rep: -Domn' Mihai, în ambianţă, v-a tăiat pajiştea trenu'?
Toni: -Nu bă vere, nu fac asta, voi păstra intact terenu'!
Filmele sunt trecătoare, inerent se demodează,
Dar pe mine, în principiu, pământu' mă aranjează!
Rep: -Dar în filmul dumneavoastră, cine-s cei ce investesc?
Toni: -Dacă mai întrebă unul, automat îl pleznesc!
E secretă treaba asta, nu să ştie orişicare,
Iar izlazul, se-nţelege, … pentru imobiliare…!
Rep: -Domn' Mihai, dar ca prefect… investiţiile nema?!?
Toni: -Ce să-i faci? Tocmai acum mi s-a oferit „problema”!
Rep: -Ce credeţi că zice lumea? Unde se mai păşunează?
Toni: -Treaba mea e să dau tunu'! Restul îi interesează…!

NELU POCHEA