Atanasiu, mandatat să ceară CSAT retragerea din Irak

Conducerea PNL l-a mandatat, joi, pe ministrul Apărării Teodor Atanasiu să solicite CSAT retragerea trupelor româneşti din Irak, având în vedere pierderile de vieţi omeneşti. Liderul PNL, premierul Călin Popescu Tăriceanu a declarat, după şedinţa conducerii liberale, că această măsură trebuie luată, în condiţiile în care efortul financiar pentru participarea la operaţiunile din Irak şi Afganistan este foarte mare pentru România.

Propunerea de retragere din Irak, analizată în Biroul Permanent Central al PNL, a fost făcută de ministrul Apărării, Teodor Atanasiu, conform prerogativelor pe care le are, a precizat Tăriceanu. El a menţionat că Legea 42/2004 obligă MApN să analizeze şi să hotărască anual, până la data de 30 iunie a fiecărui an, asupra forţelor şi mijloacelor ce pot fi puse la dispoziţie în anul următor în vederea participării la misiunile armate în străinătate. „Am sprijinit propunerea pe care a făcut-o ministrul Atanasiu şi Biroul Permanent Central al PNL a votat în unanimitate să dăm mandat ministrului să solicite CSAT retragerea participării noastre din Irak”, a declarat Tăriceanu. El a precizat că, în analiza conducerii liberale, s-a pornit de la două constatări. Premierul a menţionat, în primul rând, impactul pe care îl au la nivelul opiniei publice accidentele succesive produse în Irak şi Afganistan şi care au costat vieţi ale militarilor români. „Aceste pierderi încep să devină îngrijorătoare şi ele sunt însoţite de un număr din ce în ce mai mare de oameni care rămân mutilaţi, invalizi pe viaţă”, a adăugat el.
Tăriceanu a invocat, în al doilea rând, o tendinţă existentă la nivelul ţărilor UE. El a amintit că două dintre ţările importante - Franţa şi Germania - nu au avut niciodată o participare în teatrele de operaţiuni din zona Orientului Mijlociu, iar Spania a luat acum mai mult timp decizia de retragere, la fel ca şi Bulgaria. De asemenea, Italia a hotărât de curând să se retragă din Irak, ceea ce, în opinia premierului, îi pune pe români într-o situaţie complicată, pentru că o parte din trupele româneşti din Irak erau sub comandament italian. El a mai amintit că, în momentul de faţă, în Irak mai au participare doar două ţări, Polonia şi România. Premierul a explicat, totodată, că România va continua să-şi asume obligaţiile în misiunile militare care sunt desfăşurate ca urmare a unei decizii a NATO, a ONU sau a Uniunii Europene.

Efort financiar considerabil
Potrivit lui Tăriceanu, există, alături de costurile umane, şi o componentă de efort financiar care pentru România este extrem de „apăsătoare”. „Şi, în această fază în care România are nevoie de o reconstrucţie profundă pentru a recupera decalajele care o separă de alte ţări europene, considerăm că acest efort este mai bine să fie făcut în interior, în beneficiul ţării şi să avem o atitudine care să fie în concordanţă cu posibilităţile şi capacităţile actuale ale României”, a arătat premierul. Ministrul Apărării, Teodor Atanasiu, a precizat că, în total, este vorba de retragerea a 890 de militari români din Irak, ceea ce ar însemna, din punct de vedere financiar, o economie de aproximativ 90 de milioane de dolari din bugetul MApN.
„Retrăgând aproape jumătate din forţa noastră implicată în teatrele de operaţii externe - avem 2.100 de oameni, retragem aproape 900 - vom avea economii de aproximativ 90 de milioane de dolari”, a spus el. Ministrul Apărării Teodor Atanasiu a precizat că România participă în Irak şi la o misiune sub egida NATO, pentru instruirea armatei irakiene, iar acea misiune va fi păstrată. Potrivit lui Atanasiu, toate celelalte misiuni sunt ale coaliţiei sau ale ONU. În ceea ce priveşte misiunea ONU, România a participat cu o companie trimisă pentru a asigura protecţia demnitarilor pe timpul alegerilor din Irak. Ministrul a mai susţinut că nu există nici o ţară prezentă în Irak care să nu aibă un calendar al retragerii trupelor, mai ales în contextul în care armata irakiană devine tot mai puternică, mai înzestrată şi capabilă să preia din misiunile militarilor străini. Întrebat dacă, în privinţa acestei decizii politice, liberalii s-au consultat şi cu preşedintele Traian Băsescu, premierul Tăriceanu a arătat că şeful statului va fi informat. El a menţionat că este prevăzut în Legea 42 ca ministrul să înainteze această propunere CSAT, al cărui preşedinte este Traian Băsescu. „Pe acest subiect vom putea să purtăm o discuţie”, a continuat el. Tăriceanu a mai spus că şi partea americană va fi informată „de îndată”, solicitat să precizeze dacă SUA au fost informate despre acest plan de retragere. "Vom informa Ambasada americană şi, prin Ministerul de Externe, Departamentul de Stat, asupra acestei poziţii”, a mai spus el. Teodor Atanasiu a ţinut să precizeze, la rândul său, că românii îşi desfăşoară acţiunea pe zona de responsabilitate a Marii Britanii şi nu a SUA.

MEDIAFAX

Băsescu: Decizia afectează
credibilitatea României

Preşedintele Traian Băsescu critică dur decizia premierului şi Ministrului Apărării de a propune în CSAT retragerea trupelor române din Irak. „Modalitatea prin care primul ministru şi ministrul Apărării Naţionale au înţeles să aducă în dezbaterea publică angajamentele României în relaţiile externe, fără consultarea factorilor decidenţi ai statului roman, aduce prejudicii grave credibilităţii României în plan internaţional”, scrie un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.
Preşedintele Traian Băsescu consideră că România trebuie să-şi respecte angajamentele internaţionale în domeniul securităţii, asumate în cadrul ONU, NATO, UE şi în coaliţiile internaţionale din care face parte. „Orice decizie în probleme de securitate naţională trebuie luată în urma unui proces prealabil de consultări între instituţiile statului român cu atribuţii în domeniu şi prin consultarea partenerilor externi”, consideră şeful statului. Preşedintele Traian Băsescu îşi exprimă speranţa că partenerii externi ai ţării noastre vor considera, pe mai departe, România „o ţară credibilă, consecventă şi predictibilă în acţiunile sale de politică internă şi externă”, scrie sursa citată.

(HotNews.ro)