România - pe primul loc în UE la ineficienţa măsurilor anticorupţie

Conform Barometrului Global al Corupţiei lansat de Transparency International (TI), românii percep în continuare măsurile luate în lupta anticorupţie ca ineficiente. Situaţia se înscrie în trendul crescător pe care România l-a înregistrat şi în anii anteriori: în 2008, 59% din populaţie, cu 8 procente mai mult decât în Barometrul precedent, apreciază că eforturile anticorupţie ale guvernanţilor sunt ineficiente. Într-o Uniune Europeană unde procentul mediu al cetăţenilor care spun că au dat mită este estimat la 5%, în România media este de 14%.

Un sfert dintre români au dat şpagă medicilor

Percepţia negativă a românilor asupra măsurilor anticorupţie a crescut spectaculos: de la 39% din cetăţeni având o părere proastă în 2006, s-a ajuns la 51% în 2007 şi 59% în 2008. Aparent în contradicţie cu această tendinţă, experienţa directă a corupţiei pare să se fi diminuat în România anul trecut: de la 20% din români recunoscând că au dat mită în 2006, s-a ajuns la 33% în 2007, dar a scăzut la 14% în 2008. Potrivit lui Victor Alistar, directorul TI România, această aparentă contradicţie „arată o nemulţumire privind modul cum funcţionează instituţiile statului.”

Potrivit reprezentanţilor TI, convingerea tot mai acută cu privire la lipsa de eficienţă a măsurilor anticorupţie, aşa cum sunt percepute de opinia publică românească, este, din nefericire, consecinţa firească a unei vădite lipse de rezultate în ceea ce priveşte reformele anticorupţie. Alături de Indicele de Percepţie a Corupţiei, care plasează România pe penultimul loc în rândul ţărilor membre, după Bulgaria, Barometrul subliniază problemele grave pe care România le are în parcursul luptei împotriva corupţiei: românii sunt cetăţenii UE cu cea mai proastă opinie în privinţa măsurilor anticorupţie din ţara lor.

Silviu Matei de la CSOP, care a realizat studiul, spune că „avem de-a face cu decredibilizarea discursului public anticorupţie.” Matei mai vorbeşte despre un „eşec al politicului de a face ceva pentru a arăta că este combătută corupţia.”
Barometrul relevă, totodată, că românii au dat mită cu precădere pentru servicii medicale, aproximativ 22% dintre respondenţi recunoscând plata unei mite în sistemul sanitar, în ultimele 12 luni. În acelaşi timp, 13 procente afirmă că au dat mită poliţiştilor, iar 6% – în sistemul judiciar.

Instituţiile

Partidele politice şi Parlamentul ocupă în continuare primele poziţii în topul instituţiilor celor mai afectate de corupţie, în ambele cazuri înregistrându-se un scor de 4,3 puncte, locul trei fiind ocupat, la o diferenţă de numai 0,1 puncte, de justiţie – scara de notare este de la 1 la 5, 1 însemnând deloc corupt şi 5 total corupt. Spre deosebire de ediţia precedentă a Barometrului, în acest an punctajul obţinut este în creştere şi în valoare absolută, observându-se o creştere de nu mai puţin de jumătate de punct atât în cazul partidelor şi Parlamentului, cât şi în cazul justiţiei.

Nici mediul de afaceri nu se află într-o situaţie mai fericită, sectorul privat ocupând locul patru în acest clasament, cu un scor de 3,8 puncte, în timp ce media înregistrează cea mai mare creştere, de 0,6 puncte, ajungând la 3,4 puncte în acest an.

„Politicile editoriale uneori vizibil partizane afectează încrederea în media şi romanii cred că nu degeaba faci propagandă cuiva, ci ai şi beneficii," spune Victor Alistar.

În comunicatul de presă al TI se arată: „Amplificarea percepţiei negative a populaţiei cu privire la instituţiile cele mai afectate de fenomenul corupţiei se datoreşte lipsei de rezultate concrete şi sustenabile în lupta anticorupţie, simptom al ineficienţei peremptorii a corpurilor anticorupţie, care nu mai poate fi camuflată de mediatizarea abundentă a cazurilor investigate. În acelaşi timp, sistemul judiciar romanesc este imobilizat de procesele excesive de autoreglare dublate de absenţa mecanismelor de responsabilitate.”
Având în vedere rezultatele extrem de slabe reliefate de Barometru, Transparency International Romania atrage atenţia, încă o dată, asupra necesităţii transpunerii reformelor anticorupţie dintr-un cadru pur formal în rezultate concrete, palpabile şi sustenabile. În acest sens, este necesar ca implementarea reformelor anticorupţie să se sprijine pe o voinţă politică reală şi puternică, care să conducă la aplicarea eficientă a mecanismelor de combatere şi prevenire a corupţiei, anterior manifestării acesteia, precum şi eficientizarea mecanismelor de sancţionare, atunci când sunt comise fapte de corupţie, inclusiv prin pronunţarea de pedepse de natură a descuraja fenomenul.

Alistar a mai atras atenţia asupra riscurilor folosirii luptei împotriva corupţiei ca arma politică.
Barometrul Global al Corupţiei este un sondaj de opinie ce măsoară percepţia publicului larg asupra corupţiei şi experienţele oamenilor legate de acest fenomen.

Sursa: Euractiv

Primirea deţinuţilor de la Guantanamo
în Europa dă de furcă miniştrilor
de interne UE

Decizia izolată a unor state membre ale Uniunii de a-i primi pe foştii deţinuţi de la Guantanamo va face obiectul unei informări permanente între diferitele capitale, este ceea ce vor stabili miniştri de interne.

Marea Britanie care a primit deja foşti deţinuţi de naţionalitate britanică trebuie deci să-şi informeze partenerele în timp real despre soarta acestora întrucât în UE actual ei pot călători şi se pot regăsi într-un alt stat membru.
Sarcina de a se arăta generoşi le pune însă probleme europenilor întrucât aceştia ar trebui între altele să întocmească dosare poliţieneşti despre aceşti foşti deţinuţi care din punctul de vedere al justiţiei europene sunt nevinovaţi.
Iar UE a stabilit şi unele principii care ar facilita primirea deţinuţilor, printre acestea se numără dorinţa ca SUA să renunţe la lupta împotriva terorismului cu toate excesele ei cunoscute sub administraţia Bush şi o abordare mai europeană care ar trebui adoptată.

De cealaltă parte a Atlanticului, dorinţa europenilor este problematică întrucât aceasta se referă şi la faptul că SUA ar trebui să-şi ia angajamentul de a-i primi pe deţinuţii ce doresc să intre pe teritoriul american.
La fel, compensaţiile financiare pe care Washington le-ar putea acorda deţinuţilor pun şi ele probleme americanilor
Trebuie subliniat însă că statele membre ale UE nu au ajuns la o poziţie comună privind soarta deţinuţilor de la Guantanamo.

Un număr de ţări printre care şi România găsesc acest demers prematur şi ar dori o abordare europeană mai prudentă în timp ce Portugalia care a fost prima abordată de americani în această privinţă îşi arată entuziasmul.

Sursa: Euractiv, Rfi

Strategia naţională pentru serviciul universal a fost finalizată:

Până în decembrie 2012, toţi românii vor avea acces la reţeaua publică de telefonie

Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale a finalizat Strategia naţională privind implementarea serviciului universal în sectorul comunicaţiilor electronice. Documentul a fost adoptat prin Ordinul Ministrului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale nr. 461/27.05.2009, urmând a fi publicat în Monitorul Oficial.

Principalele obiective ale acestei strategii sunt următoarele:
• Asigurarea până la data de 31 decembrie 2012 a accesului la reţeaua publică de telefonie, la punct fix, pentru fiecare cetăţean al României;
• Asigurarea serviciului de informaţii privind abonaţii şi punerea la dispoziţie a registrelor abonaţilor;
• Asigurarea accesului la telefoanele publice cu plată;
• Asigurarea de condiţii egale pentru utilizatorii cu handicap.
Prin noua strategie se va miza pe dezvoltarea de infrastructură şi se va renunţa la soluţia telecentrelor. Se va pune accent pe dezvoltarea de reţele atât fixe cât şi mobile care vor furniza servicii la punct fix. Ele vor fi finanţate din fondul de serviciu universal şi vor asigura accesul populaţiei în procent de 100% până în 2012.

Conform strategiei se vor realiza investiţii în infrastructură care vor fi destinate zonelor neacoperite sau acoperite parţial cu servicii de comunicaţii electronice.

Un element al noii strategii este introducerea unui nou model de finanţare astfel că fondul pentru serviciul universal va fi colectat după organizarea procedurii de licitaţie, când  se cunoaşte deja  suma necesară pentru finanţarea serviciului universal. Ulterior, ANCOM va proceda la colectarea acestei sume de la operatorii şi furnizorii de comunicaţii electronice.
În România, sectorul comunicaţiilor electronice a cunoscut, în ultimii ani, o evoluţie deosebit de dinamică, bazată pe investiţii structurale în dezvoltarea tehnologiilor consacrate şi pe adoptarea rapidă a inovaţiilor în domeniu.
Pe de altă parte, ministrul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale, Gabriel Sandu, a precizat în mai multe rânduri că „telecomunicaţiile sunt soluţia pentru ieşirea economiei României din criză”.

Cu toate acestea, la nivelul populaţiei persistă puternice disparităţi în ceea ce priveşte accesul la servicii de comunicaţii electronice. Astfel, utilizatorii din mediul urban beneficiază de o mai mare diversitate a ofertei de servicii faţă de utilizatorii din mediul rural, care se confruntă fie cu problema posibilităţii limitate de alegere, având la dispoziţie un singur furnizor sau un număr restrâns de furnizori pentru majoritatea serviciilor, fie cu problema lipsei accesului la mijloacelor de comunicaţii, în situaţia în care se află în afara ariei de acoperire a reţelelor de comunicaţii electronice.

Sursa: Euractiv