Potrivit preşedintelui CAS Gorj,

„Nu e foarte roz viitorul în Sănătate”

Noul preşedinte al Casei Asigurărilor de Sănătate (CAS) Gorj, Daniel Titu Bondoc, e cuprins de elanul tinereţii şi crede, într-un viitor mai mult sau mai puţin îndepărtat, că lucrurile se vor schimba şi la noi în bine. Deocamdată însă, privind prin prisma condiţiilor actuale, Bondoc este de părere că viitorul nu este roz cu picăţele, iar, în mai puţin de 30 de ani, la Gorj, va şi ceva mai bine. Momentan, însă, noul şef al CAS Gorj are mai mult speranţe şi se străduieşte să dovedească faptul că şi tinerii pot şi chiar vor să facă, pe ici, pe colea, câte ceva…

Reporter: Cine e actualul director al CAS Gorj şi cum a ajuns în funcţia pe care o deţine?
Daniel Titu Bondoc: Am 35 de ani, în vară, iar de când am terminat Facultatea de Management lucrez numai în sistem privat, cu o excepţie de trei luni când am lucrat la Distrigaz şi am prins o societate de stat care s-a privatizat. A fost o conjunctură favorabilă pentru mine ca să ajung în funcţia asta. S-a mers în tot judeţul pe o promovare a tinerilor în sensul că lucrurile trebuie să fie un pic urnite din loc şi s-a considerat că şi tinerii trebuie să aibă o şansă şi să vadă dacă chiar merită. Ştiţi cum e?! Toată lumea spune vreau să fac ceva şi nu i se dă posibilitatea. Acum s-a dat posibilitatea şi mai trebuie să şi dovedim.
Rep.: Şi instituţia asta cum se vede prin ochii unui tânăr?
D.T.B: Ca pe o instituţie de stat cu multe legi care sunt un pic rigide, iar atâta timp cât legile nu se vor schimba, va fi destul de dificil să poţi să aplici un proiect de-al tău.
Rep.: Dacă tot aţi venit din privat, cum vi se pare sistemul de stat şi care sunt diferenţele dintre cele două sisteme?
D.T.B: Diferenţa este aceea că lumea este obişnuită cu un alt stil de muncă.
Rep.: Adică, mai exact, ce stil de muncă?
D.T.B: Lumea, în general, îşi face datoria, dar există o anumită lipsă de iniţiativă. Eu de când am venit aici, de exemplu, se scria chitanţa de mână ca pe vremea lui bunica. Acum se scoate însă la calculator. A durat o zi să facem implementarea asta. La fel şi raportarea on-line se putea introduce de trei ani de zile de când există program în acest sens, dar n-a făcut-o nimeni. S-a făcut acum într-o săptămână. Despre asta e vorba în sistemul de stat pentru că în sistemul privat există iniţiativă deoarece există o concurenţă. În schimb, la stat ştii că eşti angajat, ştii că eşti foarte greu de dat afară, uneori imposibil, atâta timp cât îţi faci treaba cât de cât. În final, consider că şi Casele de Asigurări vor intra în concurenţă cu alte Case de Asigurări.
Rep.: Revenind în Gorj, vor mai face farmaciştii afaceri pe vremea preşedintelui Bondoc?
D.T.B: Afaceri face toată lumea, în sensul că o farmacie este o firmă privată care trebuie să aibă profit.
Rep.: Mda, totuşi se mai dau medicamente pe sub mână?
D.T.B: Nu! Pentru că atâta timp tot ce vinzi ţi se decontează iar profitul tău este mai mare şi farmacii se deschid în continuare, iar concurenţa o să fie din ce în ce mai mare. Din păcate, la noi, în afară de Sensiblu, nu a intrat nici o reţea mare. În Bucureşti sunt câteva reţele mari…
Rep.: Şi la noi de ce nu vor să vină în Gorj?!
D.T.B: Nu ştiu. Este şi o piaţă cu salariaţi puţini, pentru că am observat la cei care vor să deschidă farmacii că se găsesc greu farmacişti. Exact ca şi la doctori, termină facultăţile şi nu se întorc la Târgu-Jiu.
Rep.: Deci nu o să vină nici un alt lanţ de farmacie?
D.T.B: Ba da, cred că o să intre până la urmă.

„În spitale sunt unele aspecte pozitive”

Rep.: Aducând vorba de spitale, cum vedeţi lucrurile pe acolo? Pe cine aţi lăuda şi pe cine nu?!
D.T.B: Sunt spitalele pe care le-am văzut. La Novaci, Motru şi Cărbuneşti s-a făcut câte ceva, unele lucruri chiar foarte bune. La Turceni, există însă două aspecte: Consiliul Local care a ajutat foarte mult spitalul. Este, probabil, consiliul local ce a dat cei mai mulţi bani pentru spital, dar spitalul din oraş arată foarte bine, în timp ce secţia de psihiatrie, care primeşte 76% din bugetul spitalului de la CAS, arată deplorabil. Şi la Dobriţa este foarte rău.
Rep.: De Spitalul de la Târgu-Jiu ce ziceţi?!
D.T.B: Sunt unele aspecte pozitive cum sunt secţia de oncologia şi UPU (Unitatea de Primiri Urgenţă). Este şi un spital foarte mare, cred că absoarbe foarte mulţi bani.
Rep.: Totuşi, dacă e aşa bine, prin absurd, aţi sta internat într-o secţie din Târgu-Jiu?
D.T.B: După ce am văzut unde a stat soţia mea, când a născut la Craiova, cred că da, aş sta la Târgu-Jiu.
Rep.: Adică era mai oribil decât la noi?
D.T.B: Da, da, da.
Rep.: Dar de ce să comparăm cu alţii unde este mai oribil, haideţi să comparăm cu spitalele unde lucrurile stau mai bine…?!
D.T.B: Da, eu cred că până la urmă trebuie să se mai mişte aşa un pic lucrurile şi să se facă mai mult. Şi de la 1 ianuarie, când vor intra în subordinea Consiliului Judeţean Gorj, o să vedeţi schimbări.

„Vom avea clinici private şi-n Gorj”

Rep.: Despre coplata pacientului ce puteţi spune? Ce va însemna pentru pacient?
D.T.B: Eliminarea unor cheltuieli care oricum se făceau.
Rep.: De pildă?
D.T.B: De pildă, mica atenţie. Vor exista categoriile defavorizate care nu vor plăti, dar este un lucru firesc ca cine îşi permite un anumit stadiu de viaţă, în sensul că are o casă, o maşină, şi vrea să stea într-un spital mai bine dotat trebuie să plătească mai mult. Sunt convins că odată cu coplata vor exista saloane de anumite stele.
Rep.: Asta se va întâmpla şi la Târgu-Jiu sau oamenii vor fi iarăşi nevoiţi să plece la alte spitale?
D.T.B: Şi la Târgu-Jiu şi, din câte ştiu eu, la anumite secţii chiar există aşa ceva. Din păcate, tocmai oamenii cu bani care şi-ar putea permite să stea acolo încearcă, prin diferite pile şi relaţii, să stea degeaba. Asta era şi problema directorului şi anume că el a încercat să facă ceva ca un fel de bani suplimentari, dar din păcate se primesc telefoane, ca să stea degeaba, din partea unor oameni care nu ştiu ce înseamnă 500 de mii de lei sau un milion de lei pe zi pentru ei.
Rep.: Concret. Cât trebuie să mai scoată din buzunar un bolnav în era coplatei?
D.T.B: Nimic. De la 1 iulie vor fi afişate aceste aspecte. Se vorbeşte de 5 lei pentru o consultaţie, 10 lei pentru un specialist…
Rep.: Păi şi în condiţiile astea se mai plăteşte CAS-ul?
D.T.B: Sigur că da. Gândiţi-vă că în Uniunea Europeană se plătesc cele de stat.
Rep.: Da, dar în Uniunea Europeană altele sunt condiţiile…
D.T.B: Tocmai asta se încearcă şi la noi. În momentul în care dăm bani, vom avea şi pretenţii.
Rep.: Dar şi acum se dau bani pentru asigurările de sănătate, şi acum avem pretenţii…
D.T.B: Da, dar tu când vei plăti vei avea pretenţii şi vei întreba de ce nu există aia; dar de ce să cumpăr eu medicamentul? Dar nu vorbim că asta se va întâmpla începând de la anul…
Rep.: Aha, înseamnă că peste 30 de ani?!
D.T.B: Nu, chiar mai repede. În cele din urmă, se vor introduce şi asigurările private de sănătate.
Rep.: Vom avea şi clinici private în Gorj?
D.T.B: Da, cu siguranţă pentru că şi clinicile private sunt o afacere rentabilă! Sănătatea este un domeniu cu foarte mulţi bani unde omul va plăti chiar mai mulţi bani ca să beneficieze de nişte condiţii. Cred că se vor face mult mai multe schimbări şi în bine.

Bondoc nu a auzit de şpagă

Rep.: Cum vedeţi viitorul de pe fotoliul pe care staţi la CAS?
D.T.B: Viitorul depinde foarte mult de partea economică.
Rep.: Normal toată lumea se leagă de bani..
D.T.B: Nu. Depinde de situaţia economică a întregii ţări.
Rep.: Bine, bine şi în condiţiile actuale cum se vede viitorul?
D.T.B: În condiţiile actuale, nu e foarte roz viitorul, dar din ce am văzut există un interes mare la nivelul Ministerului Sănătăţii de realocare de fonduri.
Rep.: În final, de şpăgi prin spitalele gorjene aţi auzit?
D.T.B: (Se uită uimit, cu un zâmbet ironic). Nu e vorba de şpagă, ci de atenţii nemeritate. Că probabil şi eu dacă aş avea probleme, Doamne Fereşte, aş da în sensul că poate aş fi ajutat sau s-a purtat frumos cu mine. Până la urmă omul este cel care dă…
Rep.: Poate că da, dar dă pentru că se cam uită doctorul chiorâş la el…
D.T.B: Dacă nu ar mai da nimeni de mâine, doctorul poate să se uite chiorâş şi zece ani de-acum încolo. Până la urmă trebuie să-şi facă datoria, dar din păcate, noi suntem aceia care dăm”.

A consemnat IRINEL CEURANU