Ganbedini - Termpoane profil Gealan

            Cotidian editat de GNC Press Impact in Gorj                                                                                     office@impactingorj.com, tel/fax: (0253) 217202
SOCIAL

 

Viață de sinistrat, sub dărâmături


O familie din comuna Mătăsari, sat Runcurel, trăiește permanent cu teama că locuința în care stă s-ar putea dărâma. Casa cu două camere a fost afectată de lucrările miniere desfășurate în ultimii ani pe raza satului, iar într-o noapte, în 2006, a fost mutată de valul de pământ, în mișcare, aproximativ un metru mai încolo. Membrii familiei Horcea au supraviețuit acestei calamități, dar locuința a fost grav afectată. Necazul le-a adus statutul de sinistrați și materialele de construcție pentru o casă nouă. Din păcate, banii pentru ridicarea locuinței lipsesc, asta și pentru că Gheorghe Horcea, capul familiei, așteaptă de câțiva ani să fie angajat la Complexul Energetic Turceni.


Familia Horcea din satul Runcurel, comuna Mătăsari, este compusă din șase membri. Gheorghe Horcea are 51 de ani și s-a născut, la fel ca și mama lui în vârstă de 73 de ani, chiar în localitate. Acum este nevoit să se mute din satul de baștină, deoarece casa în care locuiește este un spațiu în care cu greu se mai poate sta. Alături de soția sa Iulia, în vârstă de 40 de ani, de mama sa și de cei trei copii, toți sub vârsta majoratului, familia își dorește să o ia din nou de la început. Necazul petrecut în martie 2006, atunci când în timpul nopții casa în care dormeau a fost mutată din loc, i-a determinat să se pregătească pentru schimbare. Autoritățile din Mătăsari i-au declarat sinistrați, i-au împiedicat să își mai repare locuința și le-a pus la dispoziție materiale de construcții pentru o casă nouă. Din păcate, materialele stau în curtea familiei Horcea din toamna anului 2006, pentru că bani pentru ridicarea casei nu s-au mai găsit.

Așteaptă un serviciu pentru a-și ridica locuința

,,Am primit materialele prin ordonanță de Guvern, dar nu am ce să facem cu ele”, spune disperat bărbatul, în timp ce povestește că a vândut două bucăți de teren, avute în sat, la Complexul Energetic (CE) Turceni. Gheorghe Horcea a făcut acest gest pentru că doar așa putea să primească și un loc de muncă la termocentrală. ,,Am vândut terenul, am primit pe el peste două sute de milioane de lei vechi de la complex și promisiunea că mă angajează acolo. Cu banii luați am luat un teren în comuna Ciuperceni, tot pentru casă. Din păcate, am terenul, am materialele, dar nu am banii ca să mă apuca de locuință. Oricum aș fi ridicat-o eu, dar tot am nevoie de bani. Acum stau și aștept de câțiva ani să fiu angajat ca să am banii necesari”, povestește bărbatul frecându-și îngândurat mâinile.

Promisiuni și atât…

Bărbatul are un dosar de angajare la CE Turceni, dar, deși merge periodic acolo în audiență, este permanent amânat. Se întoarce, de fiecare dată, supărat acasă și le cere copiilor, soției și mamei răbdare. Din păcate, chiar el și-a pierdut și răbdarea și speranța, iar dormitul în casa plină de crăpături a devenit un coșmar. Copiii nu au posibilități să își facă temele, casa, iarna, este aproape imposibil de încălzit, iar fetele adolescente evită să își aducă colegele de școală acasă de rușine. ,,Mi-aș dori și eu să am camera mea, așa cum am văzut la colegele mele. Mi-aș dori să pot să dorm liniștită și să am confort. Să am un birou la care să scriu și un televizor la care să nu prindem doar un canal”, spune Bianca, fata mijlocie în vârstă de 15 ani a familiei Horcea. Raul, mezinul, are 9 ani și visează și el la lucruri imposibile. Nu mănâncă carne decât de Crăciun, pentru că nici animale nu pot ține oamenii în gospodărie deoarece nu au ce să le dea nici măcar acestora de mâncare. ,,Avem totuși o vacă și nu avem nici fân să îi dăm. Iarba nu mai crește pe dealurile excavate de minerit. Ce să facem. Cu ce să ținem animale dacă noi abia trăim cu 700 de lei. Tot speram să ne mutăm, tot așteptam să îl angajeze pe soțul la Turceni, așa cum au promis cei de la complex. Ne-au zis că dacă le vindem lor pământul avem șanse mai mari de angajare. Iar noi am făcut asta. Acum regretăm”, spune supărată, cu ochii în lacrimi, Iulia, mama celor trei copii. ,,Am apelat de nenumărate ori să mă angajeze la CE Turceni. Am fost la directorul adjunct ce se ocupă de terenuri, dar mi se spune că dosarul meu nu a fost luat la analiză. Sper totuși ca dânșii să înțeleagă situația în care mă găsesc”, spune Gheorghe.


Dacă înainte de începerea lucrărilor miniere, satul Runcurel număra peste 200 de case, acum localitatea are mai puțin de o sută de locuințe. Tinerii au plecat din sat, iar vârstnicii s-au împuținat. ,,Satul era mai mare, localitatea nu era poluată, nu erau atâtea maluri făcute de utilajele miniere. Lumea mergea la biserică. Acum biserica pare tot mai departe de sat, cimitirul la fel. La școală sunt o mână de copii. Este prăpăd. Păcat de zonă”, spune trist capul familiei Horcea, care speră ca măcar în al unsprezecelea ceas doleanța lui să ajungă la conducerea CE Turceni.

ANAMARIA STOICA

 

 

O nouă colecție muzeală sătească


Peste 100 de exponate vechi au fost adunate într-o nouă colecție muzeală inaugurată duminică la Bărbătești. Zestrea comunei, reprezentată de costume populare, de războaie de țesut, pături, ziare și documente vechi, a fost expusă în vechea școală din Petrești, locație în care există și biblioteca. La inaugurarea muzeului comunal de la Bărbătești au participat reprezentanții autorităților locale, ai Centrului Județean pentru Conservarea și promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Gorj, precum și primarii din Jupânești și Săulești. Clădirea în care va funcționa noul muzeu este una de patrimoniu, având peste 110 ani vechime. „Dacă nu lăsăm nimic după noi, ori muzeul înseamnă a lăsa ceva, înseamnă că viața a trecut degeaba pe lângă noi”, declara Ion Cepoi, directorul CJCPCT Gorj. Următoarea colecție muzeală va fi inaugurată la finele acestei săptămâni în comuna Jupânești, localitate în care vor putea fi admirate vechile obiecte ce își găseau rostul cu ani în urmă în gospodăriile țăranilor.
Programul de înființare a colecțiilor muzeale sătești, derulat în 2005, s-a extins la nivelul localităților Tismana, Crasna, Albeni, Baia de Fier, Țânțăreni, Ciuperceni și Târgu Cărbunești.

(A.A.)

 

 

Canalizare peste Jiu

Rromii din cartierul Meteor vor avea canalizare. Ei nu sunt însă singurii târgujieni care se vor bucura de aceste investiții locale. Până la sfârșitul acestei luni, autoritățile locale din municipiul Târgu-Jiu vor finaliza astfel procedurile legate de licitația privind atribuirea acestor lucrări, care va aduce mult așteptata canalizare și pe străzile situate dincolo de Jiu.

Ion Popescu, directorul SC Aparegio SA, a anunțat ieri că în cel mult o lună de zile vor debuta lucrările privind realizarea canalizării în mai multe zone ale municipiului Târgu-Jiu. Este vorba, printre altele, de străzile Meteor, Calea Severinului, Luncilor, Tismana, Bucegi, Prelungirea Panduri și Solidarității. Lucrările de canalizare se vor derula pe parcursul a 12 luni. Cetățenii din aceste zone așteptau de ani buni realizarea lucrărilor de canalizare, unele promise în campaniile electorale. Cei mai încântați sunt însă rromii avuți din Meteor care au vile de mari dimensiuni, lipsite de canalizare.

(A.S.)

 

 

44 de locuri pentru rromi în licee

Elevii de etnie rromă care au absolvit clasa a VIII-a mai pot să-și depună până astăzi, orele 16.00, dosarele de înscriere la liceu. Dosarele trebuie să conțină fișa de înscriere eliberată de școala pe care a absolvit-o elevul, o copie după cartea de identitate, foaia matricolă și calculul mediei generale, adeverința cu notele obținute la tezele cu subiect unic, cererea de înscriere la liceu cu opțiunile, fișa medicală a elevului și recomandarea scrisă din partea președintelui unei organizații civice, culturale sau politice a rromilor.

În acest an, 44 de locuri pentru rromi au fost alocate în licee pentru admiterea computerizată din această vară, majoritatea vizând domeniile tehnice. Specializările pentru rromi sunt cele de mecanică, industrie textilă și pielărie, agricultură sau construcții în grupuri școlare precum cele din Stoina, Roșia de Amaradia, Țicleni, Târgu Cărbunești, Bumbești-Jiu sau Rovinari. Cele mai multe locuri au fost scoase de grupurile școlare și colegiile din Târgu Jiu, acestea punând la dispoziție peste 20 de poziții. Pentru un singur liceu candidații rromi trebuie să susțină probe pentru a fi admiși. Astfel, dacă doresc să învețe la Colegiul Național „Constantin Brăiloiu” din Târgu Jiu, rromii trebuie să-și demonstreze talentul muzical.

(A.A.)

 

 

Târgujieni lăsați fără apă

Locatarii a două asociații de proprietari din municipiul Târgu-Jiu au fost lăsați de ieri fără apă. Locatarii Asociației nr. 180, care deține 13 scări de bloc, au avut inițial de plătit 189 de milioane de lei vechi, din care au achitat doar 26 de milioane de lei. Cei de la Asociația de proprietari nr. 75 din zona 23 August aveau inițial de dat 149 de milioane de lei vechi. Au fost somați de furnizorul de apă și canal Aparegio  pentru achitarea a 105 milioane de lei vechi, dar s-a recuperat foarte puțin din datorie, motiv pentru care au fost debranșați. Până de curând au rămas fără apă și locatarii asociațiilor 129 și 193 din zona Lotrului. Acestora li s-a dat însă drumul la apă, deși au achitat doar jumătate din datorie. În blocurile de garsoniere locuiau foarte multe persoane, declară directorul SC Aparegio SA, Ion Popescu, iar fără apă locatarii riscau să se îmbolnăvească, regulile de igienă devenind precare.

(A.S.)

 

 

Festival de tarafuri

Tarafurile din Gorj vor fi scoase din hotarele satelor și duse la „lăutăreală”. Festivalul „Tarafuri și fanfare”, de la finele acestei săptămâni, se află la cea de-a treia ediție în acest an și se va desfășura în premieră la Sibiu, primele ediții având loc la Muzeul Satului din București. „Dacă acum doi ani nu am avut nici un reprezentant la acest festival, iar anul trecut am fost doar cu un taraf, de această dată sunt invitate tarafurile Rapsozii Gorjului, Banda lui nea Alită Pițigoi și taraful lui Cristi Cătăroiu din Tismana”, afirmă directorul Școlii Populare de Artă din Târgu Jiu, Viorel Gârbaciu.

(A.A.)

 

 


 
 

© Impact in Gorj 2004. Textele si fotografiile din aceste pagini sunt proprietatea titularilor de copyright
si nu pot fi reproduse fara acordul scris al acestora.