Parlamentarii gorjeni, plini de bani
în faţa crizei

Criza financiară existentă la nivel mondial şi recesiunea anunţată de primul om al ţării nu-i prea afectează pe parlamentarii gorjeni. Chiar dacă, pe aici, pe colea, rubricile din declaraţiile de avere sunt albe, majoritatea celor aleşi de gorjeni să-i reprezinte în Parlamentul României sunt oameni cu buzunare doldora ce pot chiar să-i îngroape în bani pe muritorii de rând. Data de 15 iunie a fost ultima zi în care aleşii Gorjului trebuiau să-şi actualizeze averile, situaţia financiară arătând că veniturile nu au înregistrat o scădere spectaculoasă, ci doar o creştere mai mare, sau mai mică, fireşte de la parlamentar la parlamentar.

Morega, un liberal putred de bogat

Dan Ilie Morega

Şase deputaţi şi doi senatori au trimis gorjenii în Parlamentul României. Dintre aceştia se remarcă însă deputatul PNL Dan Ilie Morega. Conform declaraţiei de avere a acestuia, parlamentarul este posesorul unor terenuri la Baia de Aramă şi Orşova, măsurând peste 7500 metri pătraţi, dintre care o mică parte concesionată, în vreme ce majoritatea este cumpărată. Potrivit declaraţiei sale, în anul 1992, Morega şi-a luat o casă în Baia de Aramă, iar în 2005 a început construcţia unei case de vacanţă la Orşova. În acelaşi timp, în acte, Morega conduce o Lada din 1978 şi nu deţine bijuterii.

Liberal cu viziuni capitaliste, deputatul are conturi la bănci de peste un milion de lei, dar şi alte depozite de peste 100.000 de euro şi peste 50.000 de dolari. Totodată, Dan Ilie Morega mai are acţiuni de peste 860.000 de lei la două SRL-uri şi la o societate pe acţiuni.

Nu în ultimul rând, deputatul a mai împrumutat şi câteva persoane fizice de la care are de primit 150.000 de lei. Cum era de aşteptat la aşa potenţă financiară, când vine vorba de datorii, declaraţia de avere a acestuia arată că Dan Ilie Morega este un gorjean fericit pentru că în timp ce alţi cetăţeni sunt înglodaţi în datorii, deputatul n-are nici măcar un leu datorie. Cât priveşte veniturile fiscale înregistrate în ultimul an, şeful liberalilor a apucat să încaseze puţin peste 2400 de lei de la Camera Deputaţilor, în timp ce grosul a venit de la Fundaţia „Tudor Vladimirescu” - Centrul ULIM de unde a câştigat 120 mii de lei. De asemenea, acţiunile financiare ale acestuia i-au mai adus dividende de peste 119 mii de lei, în vreme ce din dobânzile de la depozitele bancare a mai câştigat 80 mii de lei. Nu în ultimul rând, peste 105 mii de lei au mai intrat în buzunarul lui Morega datorită prezenţei sale în Consiliile de Administraţie sau în Adunările Generale ale Acţionarilor de la CEZ Vânzare SA, CE Turceni SA, CE Rovinari SA, SNLO Târgu-Jiu şi UM Sadu.

Ruşeţ - chiaburul cu lămpaş

Ion Ruşeţ

Moştenitor al unei suprafeţe de pământ de peste 5000 metri pătraţi de teren în comuna Drăgoteşti, din care majoritate intravilan, senatorul PD-L Ion Ruşeţ şi-a cumpărat în 2003 şi un apartament în municipiul Motru. Când vine vorba de maşini, parlamentarul este pasionat de marca Skoda, dovadă că în fiecare an îşi cumpără un alt model de maşină din aceeaşi marcă. Precaut, Ruşeţ şi-a pus şi ceva bani la ciorap, făcându-şi un cont de peste 5000 de euro, în vreme ce mai bine de 20 mii de lei au fost aşezaţi în fondurile de investiţii. Cu dare de mână, Ruşeţ şi-a împrumutat adjunctul de la Sindicatul EMC Jilţ cu 8000 de euro, în timp ce un alt sindicalist, amic de-al senatorului, a primit ca împrumut o sumă de 20 mii de lei. Pe deasupra, democrat-liberalul este un gorjean căruia i-a pus Dumnezeu mâna în cap deoarece, potrivit declaraţiei de avere, nu are datorii. În altă ordine de idei, pasionat de jocurile de noroc, Ruşeţ nu a fost ocolit nici de şansă, câştigând la Loteria Naţională nu mai puţin de 2900 de lei. La finalul declaraţiei se observă că, în anul 2008, la Ruşeţ acasă a venit Moş Crăciun pentru că pe tot parcursul anului senatorul a pus la puşculiţă aproape 50 mii de lei, bani proveniţi, per global, de la Federaţia Naţională „Mine Energie”, Consiliul Economic şi Social, Casa Asigurărilor de Sănătate Gorj, SC UEF Motru, Asociaţia Sport Club „Minerul Jilţ Mătăsari” şi SC Turism Sindmin SRL.

Militaru - „cinci case”

Constantin Severus Militaru

Cel de-al doilea parlamentar democrat-liberal, deputatul Constantin Severus Militaru este un fel de Adrian Năstase al PD-L-ului, demnitarul având pe numele său patru locuinţe, dintre care o garsonieră şi două apartamente în Motru, dar şi un apartament în Timişoara, toate achiziţionate din anul 1995 şi până în anul 2006. Fireşte, pentru că buzunarul i-a permis, Militaru i-a cumpărat fiicei sale un apartament în municipiul de pe Bega. Continuând şirul declaraţiei sale de avere, aflăm că deputatul nu are nici măcar o bicicletă pe numele său, astfel că de maşini, iahturi sau alte mijloace de locomoţie nu mai încape vorba.

Întrucât a investit în imobiliare, parlamentarul motrean nu a mai avut bani de pus la bancă, având depozite zero, dar şi-a făcut o datorie la CEC de 180 mii de lei. Mai trebuie amintit că înainte de a ajunge în Parlamentul României, Militaru câştiga, anual de la SNLO, 45 mii de lei, ajutat de soţia sa care este inspector de credite şi câştiga 13 mii de lei pe an. De asemenea, cel ce avea să devină deputat îşi mai rotunjise veniturile cu cei 20 mii de lei proveniţi din indemnizaţia de la Consiliul Local Motru şi aceea de la SC Carserv SA. Comparativ cu anul anterior, ultima declaraţie a senatorului Severus Militaru aduce ca element de noutate un împrumut de 60 mii de lei pe care parlamentarul l-a contractat de la ruda sa Constantin Berescu, de altfel un fost asociat de afaceri de pe vremuri.

Greblă nu moare de foame

Toni Mihail Greblă

Titular al unei case în Târgu-Jiu, al unui apartament în Bucureşti şi a unei garsoniere în Târgu-Jiu, senatorul PSD Toni Mihail Greblă are şi un autoturism Volvo, dar şi un Peugeot 406. Aceste autoturisme sunt în moşia lui Greblă, potrivit declaraţiei de avere, chiar dacă senatorul este văzut îndeosebi la volanul unui BMW seria 5, trecut însă pe firma unuia dintre fiii săi. În anul fiscal 2007, senatorul Greblă era încă director general al SC Patromin, ocazie cu care a câştigat 60 mii de lei, după cum se mai arată în aceeaşi declaraţie de avere. De asemenea, venitul familiei a fost suplimentat însă şi de soţia-avocat a acestuia, jumătatea lui Greblă câştigând din pledoarii avocăţeşti 48 mii de lei. Un an mai târziu, adică în 2008, senatorul a donat fiului său apartamentul din Bucureşti, în rest lucrurile rămânând la fel ca şi mai înainte, cel puţin pe hârtie.

Averi în staţionare

Mugurel Surupăceanu

În ceea ce-l priveşte pe deputatul PSD Mugurel Surupăceanu, înainte de a ajunge parlamentar, acesta a vândut un apartament cu patru camere în municipiul Târgu-Jiu. Totodată, veniturilor lui Surupăceanu li s-au mai adăugat cei 21 mii de lei câştigaţi în calitate de director al firmei, aceeaşi situaţie păstrându-se, în mare parte, şi în cursul următorului an fiscal, noua declaraţie a averilor neaducând noutăţi în averea deputatului gorjean.

Vasile Popeangă

Schimbând macazul şi ajungând la deputatul PSD Vasile Popeangă, aflăm că acesta a moştenit 20 mii de metri pătraţi de pădure în comuna Leleşti şi a rămas la aceeaşi Dacia Solenza cumpărată în anul 2003. Parlamentarul nu a scăpat însă de datorii, având debite de 22 mii euro şi 20 mii lei la două bănci, un împrumut fiind pe numele său şi altul pe cel al soţiei. De asemenea, veniturile deputatului pe anul 2008 au fost ajustate de activităţile didactice de la universităţile din Târgu-Jiu şi Petroşani, cărora li s-au adăugat indemnizaţia de consilier judeţean şi aceea de membru AGA la SC IDP Gorj, averea acestuia necunoscând o creştere accelerată.

Averi neactualizate

Cosmin Popescu

Când vine vorba de averea deputatului PD-L Cosmin Popescu, aceasta nu a fost actualizată, semn că parlamentarul ori a uitat, ori alţii sunt de vină. Cu toate acestea, vechea declaraţie de avere a acestuia arată că înainte de a ajunge parlamentar, Popescu nu avea terenuri şi nici clădiri. Deţinea însă, în schimb, două autoturisme marca Audi şi BMW, în timp ce în luna aprilie 2008 îşi vindea Peugeot-ul, luând în schimbul acestuia 6000 de euro. Insuficienţi însă pentru a-şi păstra nivelul de trai, dovadă că soţia sa a făcut un împrumut la bancă de 18 mii de lei. Nu în ultimul rând, anul fiscal 2007 îi aducea viitorului deputat un venit de peste 60 mii de lei pentru perioadele în care a îndeplinit diferite funcţii la SNLO, Ministerul Economiei şi Comerţului, plus salariul soţiei. La toate aceste sume de bani se mai adaugă încă 30 mii de lei reprezentând indemnizaţii provenite din calitatea de membru CA la CE Craiova SA şi a Comisiei de Privatizare a MEC.

Ponta, un cabinet de avocatură de succes

Victor Ponta

Ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul, deputatul PSD Victor Ponta, şi-a transformat numele în renume, graţie cabinetului de avocatură „Ponta Victor Viorel” care i-a adus un venit de peste 770 mii de lei în anul fiscal 2008. La acesta s-au mai adăugat leafa de deputat de mai bine de 53 mii de lei plus salariul de aproape 40 mii de lei pe care l-a avut în calitate de conferenţiar la Universitatea „Româno-Americană”. Şi pentru că nu mai este la modă să umbli cu bani cash în buzunar, ministrul Ponta şi-a deschis mai demult şi un cont curent de peste 18 mii de lei. Atent cu investiţiile, parlamentarul şi-a mai cumpărat anul trecut vreo două apartamente în municipiul Târgu-Jiu pentru care a plătit puţin peste un milion de lei. Totodată, potrivit ultimei sale declaraţii de avere, Victor Ponta a mai avut un beneficiu de 200 de mii de euro pe care i-a câştigat în urma vânzării unui apartament a cărei locaţie a omis însă să o precizeze.

IRINEL CEURANU

Manţog se dă la prefectul Florescu

Ionel Manţog

Ultima boroboaţă a lui Ionel Manţog, la şedinţa PD-L Gorj de săptămâna trecută, unde spunea că îi va trage la răspundere pe subprefecţi pentru că nu s-au implicat în campania electorală, a fost dreasă ieri de democrat-liberal. După ce a declarat că nu le face nimic subprefecţilor, ştiind că aceştia sunt apolitici, Manţog aruncă mâţa moartă în ograda vecinului şi îl bagă în povestea, oricum cusută cu aţă albă, pe prefectul Ion Florescu. ,,E clar că prefectul s-a implicat în activităţi politice şi există o diferenţă în felul cum se comportă Ion Florescu faţă de PSD şi cum se comportă cei doi subprefecţi faţă de PD-L”, declară acuzator Manţog. Prefectul Florescu spune însă că ,,dacă Manţog face astfel de acuzaţii, trebuie să şi le susţină cu probe. Eu nu m-am implicat în campania electorală, nici pentru PSD, nici pentru alt partid. Eu am verificat ca alegerile să se desfăşoare în bune condiţii şi am împiedicat desfăşurarea turismului electoral. Asta cred că l-a deranjat pe Manţog”.
Şeful de campanie al PD-L Gorj declară, de asemenea, că ,,nu cred că cei doi subprefecţi vor fi vizaţi de vreo măsură în vreun fel”, anunţând că vor mai avea loc discuţii pe acest subiect în şedinţele Biroului Permanent Judeţean şi ale Colegiului Director al PD-L de la sfârşitul acestei săptămâni.

(A.S.)

24 de şefi de filiale PNL, maziliţi

Câţiva zeci de şefi ai unor organizaţii liberale din Gorj, care au obţinut rezultate la alegerile europarlamentare sub 10%, au fost demişi din funcţii. Hotărârea dură aparţine conducerii centrale a formaţiunii politice, care a decis, la începutul acestei săptămâni, să îi sancţioneze pe cei care au avut scoruri mici la scrutinul din prima săptămână a acestei luni.

În Gorj, liderul PNL Dan Ilie Morega scapă la mustaţă de această măsură sancţionatorie, mai ales că liderii de la centru au decis să ia în analiză şi filialele partidului care au obţinut sub 14% la euroalegeri. În Gorj, PNL-ul a obţinut 14,49% din voturile gorjenilor şi, deşi unii membri ai organizaţiei au fost mulţumiţi de scor, liberalii nu au avut prea multe motive de bucurie în Târgu-Jiu, dar şi în mai multe comune. Acest lucru a fost reflectat şi la centru, motiv pentru care la 1400 de filiale din ţară, cu scoruri sub zece procente, li s-au demis conducerile.

În Gorj au fost afectate, de această sancţiune, 24 de filiale PNL. Organizaţiile cu problemă sunt Săuleşti (8,16%), Vladimir (6,44%), Cătunele (9,67%), Jupâneşti (8,66%), Rovinari (9,62%), Stăneşti (8,65%), Căpreni (4,66%), Hurezani (5,80%), Dragoteşti (9,51%), Alimpeşti (3,99%), Bumbeşti-Piţic (9,31%), Bolboşi (8,22%), Motru (9,09%), Ţânţăreni (4,02%), Ioneşti (7,94%), Teleşti (8,48%), Crasna (5,58%), Berleşti (6,35%), Muşeteşti (9,07%), Stoina (8,24%), Drăguţeşti (8,24%), Leleşti (5%), Baia de Fier (4,94%) şi Bustuchin (2,37%).

Dan Ilie Morega, şeful PNL Gorj, a ieşit la rampă, în ultima săptămână de campanie electorală, cu mesajul conform căruia cine nu face planul pe 7 iunie, la procentele electorale, poate să-şi ia gândul de la PNL.

A. STOICA

Analiză postelectorală la PSD Motru

După comunicarea rezultatelor europarlamentare, fiecare formaţiune politică din municipiul Motru şi-a analizat rezultatele. Preşedintele PSD Motru, Dorin Hanu, şi-a chemat preşedinţii de organizaţii din componenţa filialei municipale şi, în ciuda faptului că alegerile au fost câştigate de social-democraţi, fiecare organizaţie a avut de suportat mai multe reproşuri din partea lui Hanu. Acesta avea o singură nelămurire în legătură cu o organizaţie din satul Ploştina, unde PSD-ul a fost învins de PD-L. „Fiecare dintre preşedinţii organizaţilor de cartier au pretenţia să îşi promoveze oamenii în lista de consilieri locali. Le-am spus că în viitoarea garnitură de aleşi locali vor intra doar oamenii care muncesc, indiferent de vechimea lor în partid. Am învins, dar nu sunt mulţumit în totalitate de aportul activiştilor social-democraţi din Motru”.

Cei mai fericiţi par PRM-iştii, al căror procent de 18% i-au determinat să nu analizeze încă structura votului. La PD-L, deputatul Sever Militaru şi-a asumat în totalitate înfrângerea, dar cea mai mare dramă se produce însă la liberali, unde Ion Cojocaru a rămas aproape singur, iar echipa de care se foloseşte la momentul actual se află într-o stare de supărare pe cei care s-au folosit de partid pentru tot felul de alegeri, au beneficiat de avantaje în perioada de guvernare şi acum au dispărut, aranjându-se binişor pe la celelalte forţe politice. Problema liberală în viziunea lui Ion Cojocaru nu se poate rezolva fără o reconstrucţie a partidului din care să poată fi promovaţi doar membrii loiali. De altfel, Ion Cojocaru refuză să comenteze migraţia politică postelectorală, mulţumindu-se să remarce că „oamenii trebuie să se apere şi să îşi apere interesele, iar noi liberalii nu avem cu ce îi ajuta”.

C. BUNILĂ