Conturi pline pentru aleşii locali
din Târgu Jiu

Averile consilierilor din cadrul Consiliului Local Târgu-Jiu există şi se înmulţesc de la an la an la unii, şi staţionează, în aceeaşi perioadă, la alţii. Astfel, pe hârtie, unii aleşi sunt săraci sau mai puţin bogaţi în comparaţie cu viaţa de zi cu zi. Chiar dacă pe câte unii îi vezi în maşini luxoase, când vine vorba să-şi declare averile aceste „mizilicuri” nu apar pentru că cică nu sunt pe numele lor. Altfel stau însă lucrurile când vine vorba de conturi umflate, majoritatea depozitelor bancare fiind pe numele aleşilor locali şi, chiar dacă pentru unii e greu de crezut, aceleaşi conturi cresc într-un an cât Făt Frumos în şapte…

Cârciumaru s-a înglodat în datorii

Pe hârtie, primul om al municipiului Târgu-Jiu, primarul Florin Cârciumaru trece printr-o criză financiară, fiind nevoit să apeleze în acest an la CEC pentru a lua un împrumut de 160 mii de lei. Fără diferenţe majore, comparativ cu anii anteriori, Cârciumaru nu a avut venituri suplimentare, mulţumindu-se doar cu cei aproape 90 mii de lei pe care i-a câştigat în calitate de edil şef. O mână de ajutor la îmbogăţirea bugetului familial a dat-o şi soţia acestuia care, de pe funcţia de inginer la Grimex, a mai contribuit cu puţin peste 16 mii de lei.

Vicele Sanda şi-a luat maşină… prin căsătorie

Secundul primarului Cârciumaru, în speţă viceprimarul Gabriel Sanda a descoperit o nouă metodă de a-şi lua un autoturism. Aşa se face că în timp ce alţii îşi achiziţionează maşini în leasing, viceprimarul de Târgu-Jiu a dobândit un Opel Astra prin „căsătorie”, scăpând astfel de ratele pe care le-ar fi plătit în cazul sistemului de leasing. Urmărind mai departe declaraţia de avere a viceprimarului, aflăm că, anul trecut, Sanda şi-a vândut autoturismul marca Volkswagen cu 42 mii de lei. De asemenea, la capitolul venituri, edilul şi-a mai adăugat peste 11 mii de lei reprezentând leafa de la Universitatea „Constantin Brâncuşi” şi salariul de viceprimar care în 2008 a depăşit 74 mii de lei. Om cu abilităţi în domeniul afacerilor, Gabriel Sanda s-a trezit că, anul trecut, a mai câştigat peste 67 mii de lei de pe urma unor dividende la o societate comercială, în timp ce mai bine de 209 mii de lei i-a obţinut prin vânzarea unor acţiuni la o altă societate comercială. Nu trebuie trecut cu vederea nici apartamentul din municipiul Târgu-Jiu unde viceprimarul Sanda, în loc să-şi treacă numele la titular, a preferat să spună ferm şi clar că titularul este „eu”.

Vicele Roman şi-a mai pus bani în cont

În anul 2008, viceprimarul Roman Bărbuţi a pus ceva bănuţi la ciorapi, dovadă că, în declaraţia sa de avere, a menţionat că şi-a deschis un depozit bancar de 50 mii de lei, lângă care şi-a mai pus un card de 43 mii de lei. Tot anul trecut, vicele a beneficiat şi de o hotărâre judecătorească prin care i-au fost acordaţi peste 20 mii de lei reprezentând drepturi salariale ce s-au adăugat salariului anual de aproape 50 mii de lei. Lângă toate veniturile, în anul anterior, şi-a mai făcut loc şi o pensie de puţin peste 6500 de lei.

Administrator de firmă, sărac în acte

Consilierul local municipal Marian Grigore Popescu are o declaraţie mai albă decât zăpada. Dacă te iei după acest document, reiese că alesul local are doar un teren intravilan în Târgu-Jiu, locuieşte în aer, nu are nici măcar trotinetă, bijuterii de aur nici atât, depozite bancare lipsă şi este un târgujian fără datorii. Singurul venit pe anul 2008 al consilierului municipal Marian Popescu îl reprezintă indemnizaţia primită de la Consiliul Local Târgu-Jiu în valoare de peste 57 mii de lei fără de care alesul local nu s-ar fi descurcat…

Patron de club şi agent de marketing

Administrator al SC Regal, consilierul municipal Aurel Popescu a avut un an 2008 nu foarte uşor. Asta deoarece ca să mai facă rost de un bănuţ în plus, alesul a făcut pe agentul de marketing la ING, reuşind în acest mod să mai câştige 90 de lei. Dacă este să privim prin prisma rentabilităţii, vedem că e mult mai profitabil să fii consilier municipal decât administratorul Clubului Regal din Târgu-Jiu. Cu alte cuvinte, potrivit declaraţiei de avere, consilierul Popescu a câştigat de pe urma afacerii 5661 de lei, în timp ce pentru simplul fapt că a venit la şedinţele Consiliului Local Târgu-Jiu în anul 2008 a obţinut un venit de 5795 lei. Salvarea a venit din partea soţiei care şi-a adus aportul cu cei peste 45 mii obţinuţi graţie funcţiei de inspector credite pe care o exercită la BCR. În rest, consilierul Aurel Popescu este nevoit să vină la şedinţe cu troleul, ori cu taxiul deoarece, dacă declaraţia de avere este reală, pe numele acestui consilier nu figurează niciun autoturism.

E sărac, dar o duce bine!

Un alt consilier pe a cărui declaraţie de avere suflă vântul este administratorul de la SC Protecţia SRL Târgu-Jiu, nimeni altul decât Alin Rădulescu. Graţie acestei firme de pază, alesul municipal a avut ce să pună pe masă, câştigând în anul 2008 peste 32 mii de lei. Cât priveşte celelalte capitole ale declaraţiei de avere, Rădulescu pesemne stă cu chirie întrucât nu deţine nicio locuinţă şi, chiar dacă zilnic conduce un autoturism de teren, din declaraţia de avere reiese că îi place mersul pe jos…

Vine anu’, contul se înnoieşte

Inginerul silvic Gheorghe Novac, consilier municipal, demonstrează că poţi să pui o grămadă de bani la bancă chiar dacă ai doar un singur venit. De pildă, în anul 2008, acesta a reuşit să-şi facă un cont curent la BCR de 20 mii de lei, după ce cu un alt an în urmă îşi mai deschisese un cont bancar la CEC de 31 mii de lei. Salariul de 40 mii de lei avut anul trecut şi leafa soţiei de 36 mii de lei nu i-a permis lui Novac să-şi cumpere o altă maşină, rămânând la acelaşi autoturism autohton din 2003. Cât despre alte venituri, în declaraţie nu se mai observă nimic, norocul alesului municipal fiind nevasta sa care cu ani în urmă a beneficiat de ceva moşteniri…

Depozit de peste 100 mii de lei

Când vine vorba de consilierul municipal Dorin Taşcău, banii nu mai sunt o problemă, cel puţin la nivelul anului trecut. Luând în calcul declaraţia de avere, aflăm că, în acest an, alesul local a reuşit să-şi deschidă un depozit bancar de 102 mii lei. Aceeaşi declaraţie a averilor mai cuprinde şi vânzarea unui autoturism Opel Vectra în schimbul căruia Taşcău a primit 55 mii de lei. De asemenea, pentru că l-a ţinut punga, târgujianul din Consiliul Local a împrumutat două societăţi, valoarea împrumuturilor acordate fiind de 280 mii de lei. Totodată, 78 mii de lei au fost câştigaţi anul trecut de consilierul Taşcău pentru munca prestată la Inspectoratul Şcolar Judeţean Gorj, la Colegiul Naţional „Tudor Vladimirescu”, Universitatea „Spiru Haret” şi Consiliul Local Târgu-Jiu. Nu în ultimul rând, profesorul consilier a mai câştigat 20 mii de lei cedând părţi sociale.
Pe de altă parte, un an prolific a fost 2008 şi pentru consilierul Nicolae Mergea, acesta reuşind să pună la bancă 12 mii de euro, deşi a câştigat în tot anul puţin peste 9500 de euro din munca de profesor şi aceea de consilier. În rest, schimbări notabile nu au intervenit în averea alesului municipal, acesta fiind pe hârtie fără alte venituri.

An nefast

Nu pentru toată lumea, anul 2008 a fost un an avantajos. Aplicând principiul „morţii se acoperă cu pământ, iar viii cu hârtii”, aflăm că alesul municipal Ion Navlea n-a înregistrat nici o modificare a averii cu excepţia salariului. Astfel, fără să-şi cumpere maşini, tractoare sau iahturi, consilierul a câştigat 124 mii de lei de la SC Hidroelectrica SA, SC Minprest Rovinari şi Consiliul Local Târgu-Jiu. O contribuţie importantă a avut şi soţia lui Navlea, care de la Direcţia de Finanţe Publice Gorj a adus pese 65 mii de lei. Restul averii se află, în mare parte, pe numele nevestei, adică apartamentul, casa de vacanţă sau casa de locuit. Un alt consilier municipal „sărac” este Adrian Tudor pentru care anul 2008 nu a însemnat mare lucru. Astfel, privind declaraţia de avere, constaţi că e sărăcie mare, cu excepţia depozitului deschis acum câţiva ani de 80 mii de lei. Mai mult, în anul anterior alesul „s-a descurcat greu”, reuşind să strângă doar 18 mii de lei, aici fiind inclusă şi indemnizaţia pe care o primeşte de la asociaţia de proprietari în a cărei rază teritorială locuieşte.

Bani în cont

În anul 2008, Liviu Câlniceanu, de asemenea consilier municipal, şi-a scos maşinile la vânzare, câştigând de pe urma celor două autoturisme 10 mii de euro. Avantajul alesului este însă faptul că soţia sa este judecător la Tribunalul Gorj, doamna Câlniceanu câştigând anul trecut peste 134 mii de lei. Aşa se poate explica reuşita deschiderii, în acest an, a unui depozit bancar de 90 mii de lei. Un consilier care a reuşit anul trecut să-şi umfle conturile este şi Nicolae Daviţoiu, acesta reuşind să pună în bancă 147 de mii de lei, pe lângă cei 120 mii de euro depuşi în anul 2004. În plus, anul 2008 nu a fost caracterizat de criză, dovadă că alesul municipal nu şi-a amanetat nici un inel din bijuteriile de 20 de mii de euro pe care le deţine în caseta de bijuterii. Pentru că lucrurile i-au mers bine, Daviţoiu şi-a mai cumpărat şi o maşină Opel Corsa.

IRINEL CEURANU

Datoriile îngroapă spitalul

Sporuri tăiate la Sanatoriul Dobriţa

Situaţia financiară dezastruoasă existentă la Spitalul de Pneumoftiziologie de la Dobriţa l-a obligat pe actualul manager să ia măsuri pentru a repara datoriile existente aici. „Nu am încotro şi a trebuit să fac asta din cauza lipsurilor financiare”, explica directorul Tiberiu Tătaru raţiunea aplicării unor măsuri menite a face economii. Prin urmare, prima decizie luată pentru diminuarea cheltuielilor a fost aceea a reducerii sporului TBC, de periculozitate, care, conform legii, poate fi acordat într-un procent ce pleacă de la 50% şi ajunge la 100%. Ca atare, managerul Tătaru a decis ca un procent de 10-25% să fie tăiat din acest spor, măsură ce va realiza o economie de 341 mii de lei în fiecare lună. „N-avem ce face pentru că, dacă nu luăm astfel de măsuri, riscăm să ne desfiinţăm”, era justificarea directorului vizavi de reducerea sporurilor acordate personalului angajat la Sanatoriul Dobriţa. În acest context, mai trebuie precizat că, în fiecare lună, cei 180 de salariaţi ai Spitalului de Pneumoftiziologie consumă pe salarii câte 5,2 miliarde de lei vechi. Aceste cheltuieli au făcut ca Sanatoriul de la Dobriţa să ajungă pe primul loc la datorii, actualmente debitele acestei unităţi spitaliceşti fiind de 11,5 miliarde de lei vechi la medicamente şi alimente.

(I.C.)

Trei noi sensuri giratorii la Târgu-Jiu

Încă trei sensuri giratorii vor fi executate în municipiul Târgu-Jiu până la sfârşitul lunii iulie, promite Marius Ionescu, directorul tehnic al Primăriei Târgu-Jiu. Din acest motiv, începând de săptămâna viitoare, circulaţia în Târgu-Jiu se va desfăşura cu dificultate din cauza lucrărilor ce vor fi demarate simultan în cele trei intersecţii de pe Bulevardul Unirii, de la „Tudor”, „Parângul” şi „Piaţa Centrală”. În acelaşi timp, o dată cu realizarea celor trei sensuri giratorii va fi modificată şi semaforizarea în vederea uşurării traficului pietonal. Cele trei sensuri giratorii fac parte din şirul celor cinci ce urmează a fi executate până la sfârşitul anului, din totalul de zece câte prevede studiul de trafic. În privinţa celorlalte cinci, reprezentantul administraţiei declară că au fost deja realizate, cei mai mulţi bani fiind cheltuiţi pentru sensul giratoriu din zona Gării, care a costat 80 mii de lei, în vreme ce sensul giratoriu de pe strada Republicii, zona Coloanei Infinitului, a fost doar 45 mii de lei. De această dată, date fiind lucrările complexe ce urmează să fie realizate, directorul Ionescu susţine că pentru realizarea fiecărui sens giratoriu, din cele trei, cheltuielile vor fi ceva mai mari dar nu vor depăşi 120 mii de lei. Pe de altă parte, când vine vorba despre pasaje de traversare subterane sau supraterane, târgujienii mai au de aşteptat mult şi bine întrucât acelaşi director Marius Ionescu preciza că aceste lucrări „presupun investiţii mari, iar aceşti bani nu se vor găsi nici anul acesta, nici anul viitor…”.
Cu alte cuvinte cine vrea să vadă cum arată un astfel de pasaj trebuie să plece în vacanţă prin ţări străine ori să aştepte până la vârsta pensionării, perioadă de timp în care poate şi în Târgu-Jiu vor exista astfel de pasaje subterane sau supraterane.

IRINEL CEURANU

DSV a amendat o pizzerie şi un restaurant

Un număr de 121 de agenţi economici de pe toată raza judeţului au fost verificaţi în ultima săptămână de inspectorii sanitar veterinari din cadrul Direcţiei Sanitar Veterinare şi Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Gorj, un accent deosebit punându-se pe unităţile de alimentaţie publică. ,,Au fost verificaţi, printre alţii, 16 agenţi economici şi doi producători particulari de produse vegetale din pieţele din Târgu Jiu, Motru şi Rovinari, cinci unităţi care comercializează produse din lapte, alte două unităţi producătoare de produse zaharoase, două hipermarketuri şi 20 de unităţi de prelucrare a laptelui. Nu am ocolit nici unităţile de brutărie şi patiserie, verificând 39 de astfel de unităţi. În timpul controalelor am pus accentul pe modalitatea de depozitare şi manipulare a produselor alimentare pentru că nu vrem să avem surprize de genul toxiinfecţiilor alimentare sau alte probleme de acest gen”, a declarat Ion Iliuţă, şeful DSVSA Gorj.

În urma controalelor, inspectorii sanitari veterinari au aplicat amenzi în valoare de opt mii de lei, pentru nereguli descoperite la o pizzerie din Târgu Jiu, la un restaurant din judeţ şi la alte două unităţi comerciale. În perioada următoare controalele vor viza unităţile de alimentaţie publică din zonele turistice. ,,Ne aflăm în plin sezon estival, iar turiştii trebuie să beneficieze de servicii de calitate”, a conchis Ion Iliuţă.

(I.B.)