Ganbedini - Termpoane profil Gealan

            Cotidian editat de GNC Press Impact in Gorj                                                                                     office@impactingorj.com, tel/fax: (0253) 217202
SOCIAL

 

Fostul director al CE Rovinari declară:

„Criza SNLO, din vina termocentralelor”

După o pauză de câteva luni, fostul director general al Complexului Energetic (CE) Rovinari, Laurențiu Ciurel, a ieșit ieri la rampă cu niște declarații incendiare. După ce a subliniat că este unul dintre ,,obiectele” cele mai vânate de pedelistul Ionel Manțog, Ciurel a explicat motivul pentru care, o perioadă de timp, a refuzat să mai iasă în public cu declarații legate de situația economică a termocentralei de la Rovinari. Acum însă, Ciurel s-a hotărât să dezvăluie că, în trei ani de zile, complexul pe care l-a condus este pe buza prăpastiei, unitatea urmând să rămână fără câteva mii din actualii angajați.

După ultima întâlnire cu presa, care a avut loc în luna martie, ex-directorul CE Rovinari, Laurențiu Ciurel, a organizat ieri o conferință de presă. ,,Tot ce voi spune astăzi (n.r. ieri) nu are nici un fel de conotație politică, nu este nici un fel de legătură cu vreun partid sau altul. Am acum puțina necesară notorietate ca să convoc o conferință de presă, să nu mă mai duc pe la diferite partide de opoziție ca să vorbesc”, transmite Ciurel la întâlnirea cu ziariștii. ,,Împreună cu domnul Răuț cred că suntem, în nici un caz victime, ci obiectele cele mai vânate ale răzbunării lui Manțog sau eu știu care mai sunt implicați în acest proces Manțog-Condescu, și vreau și eu să am o reacție la ce se întâmplă acum în sistemul energetic și în special în Oltenia. Pentru că dacă aceste lucruri se întâmplau pe vremea când eram și eu unul din conducători ce ar fi fost la gura lor, vă imaginați…”, completează fostul manager al termocentralei de la Rovinari.

Amenințările lui Videanu, fără efect

,,Ultima dată când am convocat o conferință de presă (..) vă spuneam că dacă lucrurile vor continua, în iunie, vom asista la un colaps. Suntem în iunie și 8000 de mineri au plecat acasă în șomaj tehnic. Urmare a ceea ce am spus atunci, a fost o dispoziție dată de Manțog să mi se închidă gura, cu orice chip, la Rovinari, ca să dea greutate acestei afirmații, a fost și o vizită a ministrului Videanu în care, ca să citez textual, «s-ar putea să dea cu subsemnatul pentru fărădelegile făcute dacă își mai dă cu părerea». Deci, este drept a spus «s-ar putea» exact cum s-ar putea și să nu dea. El dădea indicații atunci directorului de la Rovinari să mi se înceapă dosare penale sau să fie sesizate eu știu ce instituții. Până acum nu am aflat să se fi pornit ceva, deși se caută din greu, și acum și lunile trecute”, explică Ciurel faptul că amenințările lui Videanu nu au avut efect și că Gheorghe Davidoiu, directorul CE Rovinari, nu ar fi făcut nicio plângere împotriva sa, deși a declarat asta în urmă cu câteva luni.

Șantaj și amenințări pentru amicii lui Ciurel

După vizita lui Videanu, Ciurel declară că a avut două reacții, una de apărare a celor care au lucrat cu el și alta de înțelegere față de situația grea în care se afla unitatea energetică. ,,Urmare a vizitei lui Videanu, am avut două tipuri de reacții, din cauza cărora eu nu am mai ieșit în presă. O reacție a fost un fel de șantaj asupra tuturor colaboratorilor mei, colaboratori și nimic mai mult, în niciun caz relații de prietenie excesivă ci relații bune de producție, care pe rând au fost chemați, amenințați, că ei erau suspicionați că îmi oferă date, că de unde știe acesta atâtea și amenințați că li se schimbă locul de muncă, că vor fi dați afară. Un alt tip de reacție a fost într-un fel cu binișorul, prin mesaje, nu mai spune atâta că avem și noi nevoie de bani pentru lucrări și dacă află băncile nu ne mai dau bani, dacă tot ții la unitatea asta, nu mai... Am considerat și dintr-un motiv și din altul să tac. După câteva luni de zile, am realizat că am făcut rău și trebuia să spun încă din aprilie”, spune Ciurel, care susține că principală cauză a situației în care se află SNLO aparține celor două complexuri. ,,Încă o dată 8000 de mineri au plecat în șomaj și asta nu e din cauza managementului și comportării conducerii SNLO. Acolo e un timp de conducere inerțial de pe o zi pe alta. Cauza este cele două termocentrale, Turceni și Rovinari. Doi ani pot spune că am ținut în viață SNLO, că aveam, nu aveam nevoie de cărbune, cumpăram cărbune de la SNLO, la date fixe, ca să își poată plăti salariile, datoriile la buget. Nu că primeam telefoane de la diferiți miniștrii că pică Gorjul, ci am considerat că era un aport pentru toată populația orașului și județului. Nu s-a întâmplat asta în doi ani de zile cât am fost la conducerea acelei unități, cred că nu au fost mai mult de 10 zile să nu am un minim de 200 de miliarde în cont, media era între 5 și 700. Acum, CE Rovinari a ajuns să se ducă la bancă să împrumute 250 de miliarde care este o sumă nesemnificativă, aproape de neluat în calcul la o cifră de afaceri la 11.000 de miliarde. Dar când ajungi să te împrumuți suma asta pentru nevoi curente, ceva nu este în regulă”, spune fostul manager al CE Rovinari.

CE Rovinari, fără contracte de energie


,,Începând din februarie, au început să pice contractele de energie. Eu am lăsat în decembrie toată cantitatea de energie contractată, cu prețuri foarte bune, cu contracte ferme făcute până la sfârșitul lui 2009. A început criza să își arate primele semne și în economia românească, iar mulți din cei ce cumpărau energia de la Rovinari nu au mai avut cum să o plaseze la prețul la care au cumpărat-o. O luaseră de pe bursă a apărut unul, doi, trei, valiza.. reacții în presă… Greșeala care s-a făcut atunci a fost lipsă totală de flexibilitate a celor ce făceau managementul energetic care au reziliat contract după contract, am impresia în jur de nouă contracte în perioada februarie-aprilie, în jur de 300 megawați pe diferite intervale orare, și s-au trezit, la începutul lui aprilie, că au producție și nu mai au cui o vinde. O situație aproape similară se înregistra și la Turceni. Lumea începuse să se panicheze că nu mai ieșea fum pe coș, ce ne facem, oamenii. Atunci s-au hotărât să oprească Cernavodă, ce trebuia oprită pentru revizii în toamnă, pentru ca cele trei centrale din Oltenia să ia o gură de aer”, completează Ciurel, creionând tabloul situației cu care s-au confruntat ambele termocentrale conduse de democrați-liberali.

Profit de 79 de ori mai mic la CE Rovinari

CE Rovinari a avut în 2008 un profit net de 79 de ori mai mic, față de anul anterior. Acesta s-a situat la 1,041 milioane lei, deși anterior acesta a fost de 79.274.293 lei, potrivit rezultatelor auditate afișate pe portalul companiei. Reprezentanții unității energetice spun că această diferență a profitului net este cauzată de faptul că, în 2008, compania a demarat lucrări de investiții și reparații capitale, iar aceste reparații capitale sunt suportate din cheltuielile de exploatare. De asemenea, profitul net al companiei a fost afectat de constituirea unui provizion în valoare de 36,6 milioane lei pentru un număr de 1.009.711 de certificate de emisie de gaze cu efect de seră, se comunică pe același portal. Totodată, în 2008, CE Rovinari a produs o cantitate de 5.937.029 MWh energie electrică, în ușoară creștere față de energia electrică produsă în 2007, de 5.897.182 MWh.

Viitor negru la CE Rovinari

,,Nu înțeleg de ce nu se face public, în Rovinari, și de ce nu se spune sau nu se face o dezbatere pe tema asta că din 2012 încolo, jumătate din termocentrala Rovinari nu mai există. Acest lucru este oficial la ora asta. Termocentrala a renunțat la două din patru grupuri începând cu sfârșitul lui 2012. Peste trei ani, din cei 5000 de angajați câți sunt acolo cu Termoserv cu tot trebuie să știe că nu știu câte mii vor pleca acasă, jumătate, mai mulți, mai puțini, dar de ordinul miilor. Pentru că este scris negru pe alb în corespondența pe care termocentrala o trimite unor firme că se renunță la lucrările de modernizare și de mediu la grupurile 4 și 5, rămân 3 și 6. Este semnat de directorul general, de investiții, economic. Trebuie să știe lumea de acest lucru. Conducerea actuală a anunțat firmele contractate că nu mai vor desulfurare la grupurile 4 și 5”, dezvăluie Ciurel, demonstrând că viitorul termocentralei este negru.

Înjosit la funcție

După schimbarea din funcție, Ciurel nu a mai trecut decât o perioadă foarte scurtă pe la serviciu. Din 12 ianuarie, acesta s-a prezentat la muncă doar o săptămână doar pentru a primi înștiințarea că este un simplu inginer, după ce a activat în energie din 1984. În următoarea perioadă, Ciurel a intrat în concediu de odihnă și în concediu medical.

ANAMARIA STOICA

 

 

De râsu’ curcilor!

Primăria Târgu-Jiu demolează
câte un garaj pe zi

Campania de demolare a garajelor, pe care primarul municipiului Târgu-Jiu, Florin Cârciumaru, o promitea, încă din anul 2008, s-a dovedit a fi doar o lovitură de imagine. În ciuda faptului că, anul trecut, edilul șef promitea c㠄în 2009 toate garajele vor fi desființate pentru sistematizare”, luând în calcul ritmul actual de demolare reiese că această afirmație a fost doar o minciună care să gâdile urechile târgujienilor. Cetățenii sunt din ce în ce mai nemulțumiți și, în ciuda supărării acestora, glasul lor se izbește de ușa Primăriei Târgu-Jiu ai căror angajați lasă impresia că vor să demonstreze că viteza melcului este excesivă în comparație cu ritmul lor de lucru.


Florin Cârciumaru

Campania de dărâmare a garajelor ilegale de pe raza municipiului Târgu-Jiu a început bine și a continuat prost. Conștient că un oraș european nu are împrăștiate garaje prin diferite cartiere, primarul Florin Cârciumaru vorbea frumos anul trecut, atunci când spunea cu hotărâre că acest an va fi decisiv în această chestiune. Cu alte cuvinte, edilul se angaja că în locul garajelor insalubre și inestetice își vor face apariția parcările de reședință. Aceste locuri de parcare vor fi apoi concesionate târgujienilor, după modelul copiat de edilul șef din capitala țării. „Am studiat această problemă și am trimis și salariați în Sectorul 3 din București pentru a vedea modul în care s-a rezolvat această problemă. Vor exista niște stâlpișori cu lacăt care vor permite doar accesul concesionarului pe locul de parcare pentru care a plătit”, spunea, la vremea respectivă, primul om al municipiului. Numai că de la vorba lui Cârciumaru până la faptele angajaților săi e o cale mult prea lungă…

Doar 170 de garaje demolate


Cu chiu, cu vai, pică și un garaj
Când vine vorba despre pofta de muncă a salariaților de la Primăria Târgu-Jiu, lucrurile stau „românește”. Adică, cei însărcinați cu punerea la pământ a acestor maghernițe au transpirat atât de mult încât au reușit să demoleze 170 de garaje, dacă statistica Ramonei Evulescu, purtătoarea de cuvânt a Primăriei Târgu-Jiu, corespunde cu realitatea de pe teren. Cu alte cuvinte, împărțind la zilele ce au trecut în aceste aproape șase luni, reiese că, o dată pe zi, a fost dezmembrat câte un garaj. Acestora li se mai adaugă însă alte câteva demolate chiar de către proprietarii lor, după cum mai adaugă reprezentanta administrației municipale. Din păcate, numărul garajelor clandestine nu este doar de 170, în total în Târgu-Jiu existând circa 1200 de astfel de garaje, iar în ritmul actual de lucru vor trece câțiva ani până când această problemă va fi rezolvată.

Timpuri noi, promisiuni vechi

Dacă anul trecut primarul Florin Cârciumaru promitea verzi și uscate în privința garajelor, de această dată a venit rândul purtătoarei de cuvânt a instituției conduse de către edilul șef. În acest sens, Ramona Evulescu urmează exemplul șeful său și face afirmații ca și cum restul garajelor s-ar demola doar bătând din palme. Ca să fie convingătoare, reprezentanta administrației municipale a dat exemplul zonei Abator unde afirmă c㠄s-a terminat de amenajat și trebuie să repartizăm locurile de parcare”. Problema este însă faptul că aceeași placă frumoasă o pun reprezentanții Primăriei Târgu-Jiu de fiecare dată când vine vorba de garaje și nu au mai repartizat parcările de reședință nici măcar în momentul de față. Deocamdată lucrurile au stagnat și, din când în când, ca să lase impresia că își dau interesul, cei de la primărie mai demolează câte un garaj-două, după care invocă lipsa banilor, criza financiară, fenomenele meteorologice precum ploaia sau orice alt motiv care să-i scoată basma curată în fața cetățenilor.

IRINEL CEURANU

 

 

Locuințe sociale noi la Târgu-Jiu

Noi blocuri de locuințe sociale se află în execuție la nivelul municipiului Târgu-Jiu, după cum afirma Raul Chiriac, șeful Serviciului Investiții din cadrul Primăriei Târgu-Jiu. Primul obiectiv a fost demarat în Zona Narciselor unde, în termen de 12 luni, vor fi ridicate două blocuri de locuințe sociale, cu parter și trei etaje, însumând un total de 64 de garsoniere. Totodată, a doua investiție se află în zona Ciocârlău, aici începând lucrările pentru executarea a 48 de unități locative tip garsonieră, ce vor fi realizate în cadrul programului destinat chiriașilor evacuați din casele naționalizate și retrocedate proprietarilor. Nu în ultimul rând, tot în Târgu-Jiu are loc edificarea a patru pavilioane ce numără 24 de unități locative ce vor fi date în folosință în toamna acestui an.

(I.C.)

 

 


 
 

© Impact in Gorj 2004. Textele si fotografiile din aceste pagini sunt proprietatea titularilor de copyright
si nu pot fi reproduse fara acordul scris al acestora.