„Niii, cu gloabele de pe şosele!”

Olanda de… Târgu-Jiu

Afirmaţia potrivit căreia municipiul Târgu-Jiu nu este un oraş occidental pare învechită atunci când te plimbi prin acest minunat municipiu. Chiar dacă nu avem mori de vânt sau lalele, reşedinţa judeţului se aseamănă însă cu Olanda. Acest lucru se datorează vacilor care pot fi văzute pe drumurile asfaltate din localităţile componente municipiului şi care fac din oraşul Târgu-Jiu un oraş occidental. Că n-avem investitori olandezi, că n-avem industrie ca în oraşele din Ţara Lalelelor ori turişti ca acolo, nu mai contează. Avem vaci, iar străzile sunt pline de aceste cornute care dau numeroase pete de culoare şi de miros străzilor din Târgu-Jiu. Altfel spus, autorităţile locale au toate motivele să se bucure şi au chiar cu ce să se laude. Cu alte cuvinte, municipiul Târgu-Jiu este un oraş occidental, iar dacă ne uităm pe şosele constatăm că stăm chiar mai bine decât olandezii la cantitatea de vacă pe metru pătrat de şosea asfaltată.

(I.C.)

Poliţiştii comunitari, ameninţaţi
din cauza cailor

Agenţii Poliţiei Comunitare Târgu-Jiu sunt ameninţaţi din cauza cailor. Pentru că ridică animalele lăsate nesupravegheate de către rromi, agenţii comunitari se aleg cu înjurături şi ameninţări pe măsură. Directorul Poliţiei Comunitare Târgu-Jiu, Ion Tudor, afirmă că cele mai mari probleme sunt în zona Sloboziei, de unde au şi fost ridicate ieri patru cabaline. Cetăţenii rromi sunt nemulţumiţi de acest lucru şi încep să adreseze injurii agenţilor de la Poliţia Comunitară. „Eu unul ţin la tăvăleală, dar sunt copiii ăştia mai tineri. Asta e educaţia, dar trebuie să ştie cetăţenii că ne vom face datoria până la capăt”, susţine şeful Poliţiei Comunitare din Târgu-Jiu. În acelaşi timp, Tudor precizează că unii dintre cetăţeni au pretenţia absurdă ca agenţii comunitari să le păzească recoltele de caii rromilor. „Datoria noastră este să protejăm cetăţeanul şi pentru asta suntem plătiţi, iar cetăţenii care vor să aibă recoltele intacte au obligaţia să şi le îngrădească ori să le păzească prin forţe proprii”, concluziona Ion Tudor. Cât vor mai continua rromii să îi ameninţe pe poliţiştii comunitari şi când vor intervenii poliţiştii municipali ca să stopeze aceste ameninţări, rămâne de văzut.

(I.C.)

Oraşul Tismana - locul în care caii stau
„în centru”

Unul dintre cititorii cotidianului IMPACT în Gorj ne-a trimis la adresa redacţiei câteva fotografii din care să reiasă că Tismana este un oraş cu numele şi nimic mai mult. Din aceste poze se poate vedea cum cabalinele localnicilor se plimbă liniştite prin centrul urbei fără ca cineva să dea cu biciul după ele. Ca atare, cei care ajung în Tismana pot observa, pe lângă un muzeu sătesc, şi cai în mărime naturală ce trec zilnic prin faţa primarului. Pesemne că în acest timp, edilul trage jaluzele, se aşează la birou şi îşi vâră degetele în urechi ca să nu audă tropăitul cabalinelor pentru că doar aşa se explică atitudinea sa de nepăsare faţă de acest aspect. Surprinzător este cu atât mai mult cu cât la o distanţă foarte de mică de locul de trecere al animalelor se află chiar Postul de Poliţie din Tismana. Fireşte, agenţii au alte chestiuni „mult prea importante” şi nu se ocupă de lucruri de acest gen, făcându-se că plouă. În acest ritm, nu va mai trece multă vremea şi în centrul intersecţiei din Tismana vom vedea un agent de poliţie care va dirija circulaţia chiar dacă nişte cai merg prin oraş ca şi cum sunt autoturisme cu regim special.

(I.C.)

Nouă cai în două zile

Cabalinele de pe şoselele municipiului Târgu-Jiu sunt „vânate” în continuare de către agenţii Poliţiei Comunitare Târgu-Jiu. Astfel, potrivit directorului Ion Tudor, de la Poliţia Comunitară Târgu-Jiu, în doar două zile au fost ridicaţi de pe raza municipiului nouă cai. „Proprietarii trebuie să înţeleagă faptul că nu se mai poate. Avem pretenţii de occidentali şi trebuie să ne purtăm în consecinţă”, afirma şeful poliţiştilor comunitari. Acesta mai spune că în cazurile în care caii „capturaţi” sunt mai „vânjoşi”, atunci proprietarii acestora vin imediat să-i recupereze. „Nu acelaşi lucru se întâmplă însă când caii sunt nişte gloabe amărâte. Păi, în cazul acesta proprietarii se fac că plouă, lăsându-i pe spinarea noastră să-i hrănească administraţia locală”, mai adaugă Ion Tudor. Directorul Poliţiei Comunitare mai spune că, pe mai departe, acţiunile agenţilor continuă şi orice cabalină găsită nesupravegheată va fi ridicată şi transportată la oborul de gloabe de la CET Târgu-Jiu.

(I.C.)

Un cal, doi cai, trei cai - câţi mai numărăm?!

Rămânem în Târgu-Jiu. Celebrul municipiu şi reşedinţă de judeţ care pare că în anul 2008 a devenit un hipodrom sau un club de echitaţie din cauza cailor de pe şosele. Regretăm că actualul edil, fost şi poate viitor tratează cu superficialitate această chestiune. E clar că domnia sa nu va da nas în nas cu o gloabă în faţa Prefecturii Gorj, dar aceste cabaline sunt vizibile în alte locaţii din oraş. Ori primarul nu ştie de existenţa acestor zone, ori nu calcă pe acolo, ori le vede şi închide ochii până când şoferul său conduce maşina dincolo de cai. Acestea sunt câteva din variantele luate în calcul pentru a explica modul superficial în care Cârciumaru ia problema de hăţuri. Cu certitudine, edilul nu a găsit nici un cal pe străzile din ţările occidentale pe care le-a vizitat. Poate că tocmai de aceea ţine ca localitatea pe care o administrează să iasă în evidenţă şi prin cai. Dacă edilul vrea să transforme urbea într-un regat presărat cu gloabe sau nu, rămâne de văzut.

(I.C.)

Domn’ primar, uitaţi căruţa!

Biroul primarului municipiului Târgu-Jiu pare bine protejat împotriva zgomotului dovadă că edilul şef nu aude semnalele trase contra căruţelor din oraş. Pentru a veni în sprijinul acestuia, ca nişte cetăţeni cu simţ civic, îi oferim primului gospodar o mostră a civilizaţiei medievale din oraş. Chiar ieri după amiază, pesemne când primul om al oraşului trăgea uşa după el la birou, un localnic din Târgu-Jiu mergea cu atelajul tras de animal chiar în urma unui troleu. Omul îşi transporta liniştit bălegarul fără să fie deranjat de cineva. Ce-i drept, avea vestă reflectorizantă şi căruţa avea şi număr, fiind înregistrată la primărie. Din păcate, cu toate acestea încă mai circulă căruţele prin oraş, motiv de bucurie pentru turiştii care vor să vadă cum căruţaşii îşi transportă bălegarul sub nasul târgujienilor. Într-adevăr, foarte frumos pentru un oraş civilizat aşa cum se pretinde Târgu-Jiu…

(I.C.)

Domnule primar Cârciumaru,
duceţi-vă pe la Cluj!

Dispariţia căruţelor de pe raza municipiului Târgu-Jiu este pentru primarul Florin Cârciumaru o muncă de Sisif. În opinia edilului, această chestiune este greu de realizat că, vorba aia, şi Dumnezeu a creat lumea în şapte zile, aşa că, în opinia lui Cârciumaru, acest lucru ar trebui să fie o scuză. Numai că aşa cum la alţii se poate, dispariţia căruţele de pe străzile din oraş ar trebui să fie posibilă şi la Târgu-Jiu. În acest caz, argumentul de faţă este municipiul Cluj-Napoca. Aleşii locali ai urbei din Ardeal s-au dovedit mai inteligenţi decât ai noştri. Cu alte cuvinte, în primă fază consilierii municipali au dat o hotărâre de Consiliu Local prin care s-a stabilit un traseu ocolitor pentru circulaţia vehiculelor cu tracţiune animală. De asemenea, s-a interzis circulaţia acestui tip de vehicule pe raza municipiului Cluj-Napoca.

Sancţiuni clare

Ca să fie siguri că hotărârea va avea şi efecte în realitatea de zi cu zi, aceiaşi consilieri au stabilit şi sancţiuni. Astfel, pentru cultura generală a aleşilor noştri de la Târgu-Jiu, ardelenii spuneau la art.3 că „nerespectarea (…) se sancţionează cu amendă cuprinsă între 100-200 lei noi, iar animalele vor fi sechestrate, transportate şi cazate într-un loc special amenajat”. De asemenea, „atelajele tractate de către animale vor fi ridicate şi transportate într-un loc special amenajat”, se mai arată în aceiaşi hotărâre. Totodată, un alt articol preciza că „animalele sechestrate vor fi transportate şi cazate şi vor avea asigurat în permanenţă un adăpost şi furaje corespunzătoare”. Aşadar se poate, dar numai să se vrea. Deocamdată la Târgu-Jiu se vrea acelaşi lucru dar numai la nivel declarativ şi când vine vorba de declaraţii pentru că până să pună în practică, edilii îşi uită propriile afirmaţii. Că este aşa o dovedeşte chiar realitatea de pe străzile din municipiu, oricât de mult s-ar supăra cei vizaţi…

IRINEL CEURANU

Avem căruţe, n-avem valoare…

Gorjul continuă să rămână un judeţ în care atelajele trase de animale sunt omniprezente pe şosele. Nu sunt semnalizate sau nu sunt înregistrate. Cu toate acestea, nu sunt nici poliţişti care să vadă aceste lucruri. Oamenii legii fie au alergie la balega de cal, fie se ruşinează să oprească vreun căruţaş. Lipsa atitudinii poliţiştilor se răsfrânge în continuare asupra şoselelor. Pentru că aceştia nu iau atitudine categorică, străzile mişună de căruţe. Fireşte, unde sunt căruţe, sunt şi cai. Unde sunt cai, e şi balegă. Şi, nu în ultimul rând, unde sunt căruţe şi cai, sunt şi poliţişti. Aici chestiunea este oarecum discutabilă deoarece dacă prezenţa cailor se manifestă prin mirosul de balegă, prezenţa agenţilor de poliţie nu se manifestă în nici un fel. O simplă vestă reflectorizantă în mijlocul drumului şi doar atât. Singurii care sunt luaţi la rost de către poliţişti sunt şoferii. În ceea ce-i priveşte pe căruţaşi, aceştia parcă au girofar şi sirenă pentru că şi poliţia se pleacă în faţa acestora şi le fac calea liberă. Când vom scăpa de aceste gloabe şi căruţe, doar poliţiştii ştiu pentru că ei sunt aceia care trebuie să pună paleta în drum.

(I.C.)

Poliţia intră în acţiune

Deţinătorii de animale de pe raza localităţilor Bumbeşti-Jiu şi Muşeteşti au avut întâlnire cu poliţiştii. Motivul l-au reprezentat atelajele trase de animale dar şi caii lăsaţi nesupravegheaţi pe şosele. Astfel, afirmă inspectorul principal Daniel Tică, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Gorj, „pentru conştientizarea acestor categorii de persoane, cu privire la riscurile la care se expun şi îi expun şi pe ceilalţi participanţi la trafic prin nerespectarea legii, poliţiştii din cadrul Poliţiei Oraşului Bumbeşti-Jiu şi cei ai Postului de Poliţie Muşeteşti au organizat o întâlnire cu deţinătorii de animale, în special cu cei de cabaline”. Întâlnirea, ce s-a desfăşurat în incinta Şcolii Generale de la Muşeteşti, i-a pus faţă-n faţă pe reprezentanţii administraţiei publice şi pe cei 44 de deţinători de cabaline. „Cu ocazia acestei activităţi au fost prezentate aspecte care reglementează obligaţiile deţinătorilor de animale, atât în ceea priveşte modul de deplasare al acestora pe drumurile publice, în cazul însoţirii lor, cât şi referitor la obligaţiile de a asigura supravegherea acestora”, declara ofiţerul IPJ. Totodată, cetăţenilor le-a fost prezentată legislaţia în domeniu privind circulaţia pe drumurile publice. În acelaşi timp, medicul veterinar din localitate a adus la cunoştinţa celor prezenţi obligaţiile ce le revin conform legii privind protecţia animalelor.

Căruţaşii sunt răspunzători în cazul accidentelor

Un alt aspect atins de către poliţişti şi adus la cunoştinţa deţinătorilor de cabaline şi atelaje trase de animale, a fost acela al răspunderii acestora în cazul producerii unui accident. „În cazul producerii unui eveniment rutier produs pe fondul lăsării animalelor nesupravegheate, aceştia sunt direct răspunzători”, susţinea inspectorul principal Tică. Întâlnirea poliţiştilor cu deţinătorii de animale nu s-a încheiat înainte de a le fi adusă la cunoştinţă şi faptul că trebuie evitată deplasarea cu căruţele pe drumurile naţionale şi europene. Mai mult decât atât, „căruţaşii au obligaţia să-şi doteze atelajele cu mijloace de semnalizare-triunghi reflectorizant şi să poarte vestă reflectorizantă pentru a fi vizibili în trafic”, mai preciza purtătorul de cuvânt al IPJ Gorj. Dacă acţiunea poliţienească a avut sau nu efect, rămâne însă de văzut.

(I.C.)

Du-mă acasă, măi căruţă!

Atelajele trase de cai sunt pentru mulţi dintre gorjeni un fel de taxi. În loc să ia microbuzul să vină la piaţă, unii dintre gorjeni scot calul din grajd, îl ataşează la căruţă şi merg la oraş. Nu-i interesează că pe un drum naţional nu au voie să circule, cu atât mai mult pe un drum european. Nu căruţaşii sunt de vină însă de fiecare dată. Vinovaţi sunt cei care le permit accesul pe un astfel de drum. Culmea, poliţiştii nu observă nişte „nimicuri” de genul căruţa nu e înregistrată sau nu are nici un fel de semnalizare. În cazul în care agenţii de la Rutieră şi-ar face datoria aşa cum scrie la carte ar avea un cuvânt de spus şi împotriva căruţaşilor care nu respectă legile. Deocamdată, faptul că majoritatea căruţaşilor sunt săraci şi pârliţi, nu-i atrage pe poliţişti care întorc spatele atunci când un căruţaş trece cu o căruţă al cărui cal îşi lasă excrementele la doi metri de agentul de circulaţie. Poliţistul nu vede, nu aude şi nu completează nici un proces verbal de contravenţie. Şi astfel, să nu ne mai mire de ce căruţaşii circulă neregulamentar pe străzi…

(I.C.)

Căruţe „garnisite” cu ceaţă

S-a deschis sezonul la accidentele provocate din cauza ceţei. Aceasta din urmă în combinaţie cu atelajele trase de animale duc la adevărate bombe pe şosele, cărora de multe ori le cad victimă şoferii. Prin urmare, căruţaşii noştri pe care autorităţile îi mângâie pe ceafă şi le plâng de milă, nu-şi semnalizează căruţele. Pe timp de ceaţă, acest lucru este extrem de periculos. Cu toate astea, unii oamenii în uniformă nu se ating de căruţaşi. Un astfel de studiu de caz este la Samarineşti, acolo unde, ieri, un poliţist stătea plictisit cu paleta în mână aşteptând să oprească vreun şofer pe care i se pune pata. Şoferi a tot oprit dar căruţaşii parcă sunt invizibili în faţa caschetei de la poliţie. Acest lucru se întâmplă însă în multe alte localităţi unde agenţii dau dovadă de amabilitate, trăgându-şi cascheta pe ochi atunci când prin faţa lor trec căruţaşii. În acelaşi timp, primarii se plimbă cu musca în ureche şi nu clintesc un pai ca să realizeze variante ocolitoare pentru ca gloabele şi căruţele să nu mai meargă pe drumurile naţionale.

(I.C.)

Băleşti - paradisul căruţelor

Comuna Băleşti este, pentru Gorj, paradisul atelajelor trase de cai, mârţoage, gloabe sau vaci. În acelaşi timp, Băleştiul arată înapoierea Gorjului, un judeţ presărat de căruţe mai mult decât oricare altul. Surprinzător este faptul că primarul Aristică Paicu recunoaşte că este posibilă realizarea unei variante ocolitoare astfel încât căruţele să nu mai ajungă în drumul naţional. Cu toate acestea, încă nu a reuşit să facă în aşa fel încât drumul ocolitor să devină realitate.

Tocmai de aceea, şoferii care circulă pe raza comunei Băleşti trebuie să-i mulţumească primarului Aristică Paicu, cel care deocamdată nu a găsit soluţia acestei probleme. Acest lucru impietează circulaţia, atelajele trase de animale făcând adevărate cozi în spatele lor. Căruţaşii nu au însă nici o grijă, nefiind traşi pe dreapta de către agenţii Postului de Poliţie Băleşti. În concluzie, lipsa de preocupare a autorităţilor şi nepăsarea agenţilor de la poliţie fac ca drumul naţional să fie plin de căruţe cu toate că legislaţia interzice circulaţia atelajelor trase de animale pe acest sector de drum…

(I.C.)

ONG-urile „nechează” împotriva
ridicării cailor

Organizaţiile care s-au trezit peste noapte că există animale precum caii sar la gâtul conducerii Primăriei Târgu-Jiu. Iniţiativa administraţiei municipale a deranjat câteva ONG-uri de acest fel care au început să scormonească după potcoave de cai morţi şi să se pretindă apărători ai gloabelor şi mârţoagelor. Astfel, pe adresa Primăriei Târgu-Jiu a sosit o adresă prin care „Federaţia Română pentru Protecţia şi Controlul Animalelor” din Craiova îşi exprimă „indignarea” în privinţa valorificării cailor „capturaţi” de pe domeniul public. Mai mult, preşedintele acestui ONG, Mircea Şerbănoiu, susţinea că animalele sunt maltratate, că li se taie coada sau că au slăbit din cauza lipsei de hrană. Altfel spus, în loc să sprijine administraţia în demersul de a aduce civilizaţia pe străzi şi a ajuta la îndepărtarea cailor vagabonzi, ONG-ul pune beţe în roate. În loc să susţină şi să facă ceva pentru ca din cauza cailor ce „pasc” pe şosele să nu mai aibă loc accidente, „Federaţia Română pentru Protecţia şi Controlul Animalelor” face pe lupul moralist, erijându-se în protectorul cailor vagabonzi. Pentru preşedintele acestui ONG este mult mai simplu să dea din gură decât să facă ceva concret, preferând ca oraşul Târgu-Jiu să fie un fel de obor la scară largă.

Alt ONG, alte acuze

Taman din Finlanda, „Pro Animals Finland” şi-a amintit de România şi în speţă de Gorj. Numai că în loc să contribuie într-un mod pozitiv, reprezentanţii acestui ONG critică atitudinea edililor locali şi îi condamnă de cruzime faţă de cai şi câini vagabonzi. În loc să vină să-i îngrijească decât să le plângă atât de milă, cei din Finlanda se laudă că subiectul a fost adus spre cunoştinţa parlamentarilor europeni. În opinia ONG-iştilor finlandezi a duce caii vagabonzi la abator este un act „barbar”. Aceste semnale au sosit pe adresa Primăriei Târgu-Jiu şi îi somează pe edilii târgujieni să-şi revizuiască atitudinea. Din păcate, aceşti aşa-zişi iubitori de animale îmbrăcaţi în haine de lup sunt capabili doar să critice şi nu să pună umărul la rezolvarea problemei cailor vagabonzi într-un mod care să mulţumească pe toată lumea şi să nu lezeze demnitatea niciunui iubitor de animale.

(I.C.)

Târgu-Jiu arată ca Parisul acum 40 de ani

Municipiul Târgu-Jiu arată în prezent cam cum arăta Parisul în urmă cu 40 de ani. Fotografiile vremii păstrează vie amintirea unui oraş parizian în care străzile erau pline de căruţe, adică ceva de genul Târgu-Jiu astăzi. Dacă cei din Franţa au reuşit să scape de atelajele trase de cai şi să introducă civilizaţia în urbe, la noi lucrurile aşteaptă încă rezolvare. Orice parizian care duce dorul acelor vremuri poate să vină la Târgu-Jiu şi să redescopere vremurile de altă dată în care parizianul de rând făcea casă bună cu bălegarul. Dacă cetăţenii Parisului au spus adio gloabelor de pe şosele, la noi lucrurile continuă să meargă la trap, căruţele trase de cai fiind la ordinea zilei pe şosele municipiului reşedinţă de judeţ, Târgu-Jiu. Acest lucru poate fi o oportunitate pentru conducerea Primăriei Târgu-Jiu care poate scoate bani din bălegarul lăsat de cai pe străzile din oraş. Asta fireşte în condiţiile în care această problemă nu-şi găseşte rezolvarea. Deocamdată, cei de la administraţia municipală sunt neputincioşi în faţa unei astfel de situaţii, iar gloabele sunt mai îndărătnice decât cei care ţin hăţurile acestei localităţi.

(I.C.)

Ţiganii ameninţă pentru că li se iau caii

Cetăţenii de etnie rromă din zona Luncilor sunt deranjaţi de faptul că agenţii Poliţiei Comunitare Târgu-Jiu le ridică gloabele lăsate nesupravegheate. Potrivit directorului Ion Tudor, în rândul ţiganilor au început să se audă voci care proferează ameninţări la adresa poliţiştilor comunitari. „Unii dintre ei se laudă că-i prindem noi pe poliţişti, că îi facem noi”, afirmă şeful Poliţiei Comunitare, Ion Tudor. Ba mai mult, afirmă acelaşi director, „îmi ziseră unii să am grijă să nu umblu singur”. De asemenea, Ion Tudor recunoaşte că sunt probleme cu cei din Luncilor pentru că sunt „mai colţoşi”. Cu toate acestea, agenţii nu au luat măsuri speciale, după cum precizează şeful Poliţiei Comunitare, dar, zice el, „când vor călca pe bec, vom interveni prompt”. Reacţia ţiganilor vine ca urmare a ridicării de către poliţişti a câtorva cai găsiţi nesupravegheaţi în zona Luncilor.

Căruţele fac victime

Prezenţa căruţelor pe drumurile pe care au accesul interzis face din nou victime. Astfel, o căruţă condusă de către Ion Vodislav (55 ani) a fost implicată într-un accident pe raza comunei Scoarţa. Sâmbătă seara, în atelajul tras de animale a intrat motociclistul Florin Drăgoescu (32 ani) din municipiul Târgu-Jiu. Potrivit inspectorului principal Daniel Tică, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Gorj, „în urma impactului a rezultat rănirea uşoară a conducătorului motocicletei, acesta fiind internat la Spitalul de Urgenţă Târgu-Jiu, pentru investigaţii medicale”. Încă o dată, prezenţa atelajelor pe drumurile naţionale face victime, iar edilii se fac că plouă, nefăcând nimic pentru a realiza trasee care să ocolească drumul naţional.

(I.C.)

20 de cai prinşi de poliţiştii comunitari

Pericolul imens reprezentat de cai îi face pe poliţiştii comunitari de la Târgu-Jiu să ia hăţurile în mâini, atât la propriu cât şi la figurat, capturând toate gloabele pe care le găsesc nesupravegheate. Potrivit lui Ion Tudor, directorul Poliţiei Comunitare Târgu-Jiu, zilele trecute au fost prinşi 20 de cai. Majoritatea animalelor au fost descoperite în cartierele Obreja, Drăgoieni şi în zona Luncilor, locurile în care cetăţenii de etnie rromă preferă să-şi lase mârţoagele în libertate. Şeful Poliţiei Comunitare susţine însă că aceste acţiuni se fac în fiecare zi, iar agenţii comunitari vor fi neiertători cu gloabele ce vor fi prinse că vagabondează pe drumurile din municipiu. De precizat că în ultima perioadă, graţie campaniei desfăşurată de presă, numărul cailor vagabonzi este în scădere, autorităţile locale implicându-se mult mai mult în rezolvarea acestei probleme. În cazul în care, instituţiile abilitate vor accentua lucrurile şi se vor implica mai mult, mulţi dintre cetăţenii de azi ai oraşului de pe Jiu vor apuca ziua în care caii nu vor mai încurca circulaţia pe străzi, iar căruţele nu vor mai sta în calea şoferilor.

(I.C.)

Primari din Gorj, treziţi-vă!

Edilii gorjeni, în majoritate, continuă să doarmă pe scaun atunci când vine vorba de căruţaşii şi gloabele de pe şosele. Ca şi cum ar merge cu metroul sau prin aer, primarii nu văd ce se întâmplă pe drumurile lor. Sunt astfel indiferenţi şi reci faţă de această problematică şi continuă să vegeteze în scaun în loc să pună piciorul în prag şi să rezolve problema. Din păcate, primii gospodari preferă să cucăie în birouri şi să se plimbe ba pe la Târgu-Jiu, ba prin ţară, chipurile „în interesul cetăţeanului”. Că atelajele trase de cai circulă fără a fi înregistrate şi pe drumurile pe care accesul nu le este permis, nu-i interesează pe edili. Nici faptul că gloabele pasc pe marginea drumului sau chiar asfaltul, nu-i deranjează pe primari.

Unde e poliţia?!

Din păcate, tot agenţii Poliţiei Rutiere Gorj rămân singurii în măsură să mai mişte lucrurile. Fără aceştia, nimeni nu face nimic, iar primarii cucăie liniştiţi. Ieşirea poliţiştilor pe stradă şi raziile acestora sunt singurele, deocamdată, măsuri care mai estompează din elanul căruţaşilor şi al proprietarilor de gloabe. Rutieriştii au în acest moment autoritatea necesară de a pune lucrurile la punct şi sunt cei de care se mai tem cei care circulă pe străzi. În rest, Dumnezeu cu mila! Nefericirea face însă ca Poliţia Rutieră să organizeze astfel de razii mult prea rar faţă de cât este necesar la momentul actual…

(I.C.)

Oborul Gorjului

Caii par a fi eterna problemă a şoselelor din Gorj. Ai noştri primari lasă impresia că sunt priponiţi pe scaune şi neputincioşi în faţa acestei situaţii. Consecinţa se vede pe şosele, acolo unde gloabele continuă să se perinde şi să „pască” asfaltul.

Deşi le văd în fiecare zi, cei în măsură să ia decizii faţă de acest aspect se fac că plouă. Autorităţile privesc cu nepăsare cum gloabele se plimbă agale. Din păcate, acest dans al cailor de pe şosele îi poate costa pe unii dintre noi viaţa. Acest lucru, viaţa altora, nu prea interesează autorităţile… Tocmai de aceea, majoritatea primarilor nu se ocupă de crearea unor oboare de gloabe în care să adăpostească animalele găsite nesupravegheate pe şosele de pe raza localităţilor pe care le gestionează. În consecinţă, urcaţi-vă în maşină şi mergeţi pe drumurile Gorjului. Veţi constata că întregul judeţ e un obor de gloabe şi că ai noştri conducători preferă să-i tragă de coadă în loc să-i dea la o parte de pe drumuri.

Vom continua să prezentăm pe mai departe aspecte surprinse în fiecare zi pe şoselele gorjene până când vreunul dintre primari va rupe pisica în două şi, de ruşine, va lua iniţiativa, luând atitudine.
Până atunci nepăsarea primarilor e omniprezentă pe drumuri, caii fiind încă dovada vie că primarii Gorjului sunt primari doar cu numele şi nimic mai mult.

(I.C.)

Primarul din Turceni o spune:

„Găsim balega de vacă în faţa primăriei!”

Turceni este oraş, potrivit documentelor oficiale. Numai că dacă mergi la pas prin această aşa-zisă urbe constaţi că nu poţi stabili cu exactitate dacă Turceniul este într-adevăr oraş sau comună. Chiar şi primarul Ion Iordache recunoaşte, cu jumătate de gură, că „găsim balega de vacă în faţa primăriei, în fiecare dimineaţă”. Tocmai pentru că s-a săturat să dea bălegarul din faţa instituţiei, primul gospodar spune că a pus problema în discuţia Consiliului Local. Tot el afirmă că, după ce a încercat să-i convingă pe aleşii locali de situaţia neplăcută şi primitivă în care se află oraşul, permiţându-se traversarea localităţii de cirezile de vite, s-a luat o măsură în acest sens. Altfel spus, a fost stabilit şi votat „un traseu pentru animale şi căruţe”. Această variantă va fi alternativa pe care o vor avea la dispoziţie căruţaşii şi proprietarii de animale, astfel încât să ocolească oraşul şi să scape centrul localităţii de bălegarul lăsat în urmă de aceste animale. Mai mult, şeful administraţiei locale susţine că acest proiect va deveni realitate nu peste zece ani, ci chiar până la finele acestui an. Rămâne însă de văzut dacă va fi întocmai pentru că, atunci când vine vorba de dat din gură, majoritatea primarilor sunt fruntaşi, dar când e să treacă de la vorbe la fapte dau chix.

Târgu-Jiu - oraşul meu ţărănesc

Ce să mai vorbim de Turceni când municipiul-reşedinţă de judeţ, Târgu-Jiu, este doldora de căruţaşi. Rămâne o enigmă totuşi cum o armată de instituţii locale nu este capabilă să găsească o soluţie vizavi de căruţe şi animale supravegheate. Pare că în faţa unei asemenea stări de fapt, autorităţile sunt doar simple bibelouri, neputincioase în faţa unor gloabe şi a unor căruţaşi care nu dau doi bani pe lege. În concluzie, la nivelul municipiului Târgu-Jiu, epoca modernă este departe, oraşul arătând mai mult ca o localitate medievală.

(I.C.)

Domnule primar de Tismana, dormiţi?!

Tismana, pare a fi un oraş fără primar. Costel Buzianu, cel despre care se ştie că a câştigat alegerile cugetă, dar nu există. Aceste imagini arată cum sunt şosele din zona Tismanei în anul 2008, iar edilul şef stă în birou şi nu face nimic pentru ca gloabele să nu se mai plimbe în voie pe drumuri.

Şoselele presărate cu gloabe moarte

Nepăsarea proprietarilor de cai dar şi a autorităţilor locale se face simţită pe şoselele gorjene. În noaptea de vineri spre sâmbătă, la ora 1.20, un autocar a intrat în două gloabe aflate pe carosabil, în dreptul localităţii Bengeşti-Ciocadia. În urma impactului, iapa şi mânzul au murit, rămânând uitate, în stare de putrefacţie, pe marginea drumului. La câteva ore de la producerea accidentului s-a identificat proprietarul cailor, care a şi fost amendat cu 300 de lei de către poliţiştii locali, după cum afirmă şeful Postului de Poliţie Bengeşti-Ciocadia, Marian Malea. Totodată, agenţii de poliţie afirmă că s-a luat legătura cu un paznic de vânătoare de la Novaci care urma să vină să preia cabalinele şi să le ducă în pădure pentru a le da urşilor drept hrană. De partea cealaltă, proprietarul calului se apără, afirmând că el priponise calul într-un cu totul alt loc dar i-a fost „furat” şi lăsat pe drum. Încă o dată reiese că indolenţa face victime. Din fericire, de această dată doar două gloabe au sfârşit tragic. Data viitoare însă în locul cailor pot să fie vieţi omeneşti. Dar asta nu sensibilizează pe nimeni, iar autorităţile nu sunt în stare să ia nici o măsură. Cu atât mai mult cu cât în dreptul localităţii Bengeşti-Ciocadia, caii nesupravegheaţi sunt la ordinea zilei, după cum susţin localnicii.

I.C.

Primari, treziţi-vă!

Edilii şefi din comunele şi oraşele gorjene, majoritatea dintre aceştia, dorm pe scaune când vine vorba de căruţaşi şi gloabe. Nici unul nu a ieşit la scenă deschisă pentru a se mândri că este primul primar din judeţ care vrea să nu mai vadă prin comună căruţe şi mârţoage ce vagabondează. Nici un edil nu a schiţat măcar un gest prin care să ia atitudine faţă de această situaţie şi să occidentalizeze comuna. Ca atare, nepăsarea, indolenţa şi puturoşenia acestora sunt cele care fac ca şoselele gorjene să fie bântuite de căruţaşi, cai sau vaci. În acest ritm, drumurile judeţene, naţionale sau europene vor arăta pe mai departe ca desprinse din era primitivă.
Dureros este faptul că tocmai aceia care trebuie să se implice stau indiferenţi şi se comportă ca şi cum ar fi orice altceva decât primari. Astfel, primii oameni, care sunt cei mai responsabili, preferă să tragă mârţoaga de coadă şi să dormiteze un mandat întreg fără să se gândească la pericolul creat de caii vagabonzi sau de căruţele nesemnalizate corespunzător. De asemenea, şi cetăţenii au o parte din vină, fiind indiferenţi vizavi de această situaţie. Din nefericire, doar dramele în care vieţi omeneşti se pierd din cauza căruţelor sau a cailor, îi mai mişcă pe oameni. Şi asta doar pentru o perioadă scurtă de timp pentru că apoi totul este dat uitării.

(I.C.)

Pictorul Grigorescu reinventat!

Car tras de boi pe European 79

Un car cu boi se mişcă încet spre asfinţit, lăsând în urma sa drumul european 79. Pare o scenă desprinsă dintr-un tablou de Nicolae Grigorescu, dar din păcate este mai mult decât atât. Este tocmai realitatea de pe drumul E 79, o realitate pe care ne facem cu toţii că nu o vedem. Cu toate astea, carele există, căruţele aşişderea, iar boii, vacile şi caii sunt parcă simboluri naţionale dezlipite de pe drapelul românesc.

Căruţaşii nu dau doi lei pe sintagma de drum european şi, în anumite intervale orare, îl transformă într-o adevărată uliţă plină de balegă. În acelaşi timp, nici nu se sinchisesc de şoferii care le stau în dos, nu-i semnalizează şi nu-i protejează. Preocupările lor sunt altele şi nu le trece prin minte să se gândească la pericolul pe care îl creează circulând fără semnalizare pe un drum aglomerat. Din păcate, autorităţile, oricare ar fi ele, sunt complice în toată această tărăşenie cu iz de bălegar, privind cu sictir şi nepăsare la transhumanţa bălegăroasă ce le trece pe sub nas.

E sezonul cocenilor

În prezent, majoritatea căruţaşilor vin de la câmp cu ce au tăiat de pe câmp şi „uită” să-şi semnalizeze atelajul. Alţii, pentru că n-au maşini, pare că se vorbesc între ei şi fac o tură cu… căruţele. Pe aceştia din urmă îi vezi când la deal şi când la vale trăgând de hăţurile animalelor şi făcând paradă prin comună. Nu acelaşi lucru se poate spune despre femeile în vârstă care trag de cai mai rău ca în tinereţe. Cu baticul peste urechi şi alte vecine, de pe uliţă, cocoţate în căruţă, femeile merg cu atelajul la cumpărături ca şi cum ar fi cu rata. Nimeni nu le spune nimic. Aşadar, unde sunt autorităţile?! Sunt comunele conduse de primari?! Şi dacă da, ce fac ei în timp ce căruţaşii îşi fac de cap?! Sunt întrebări fără răspuns deoarece pare că trăim în Gorjul lui Papură Vodă, un judeţ în care primarii care ar trebui să realizeze drumuri ocolitoare pentru căruţe nu schiţează nici un gest în acest sens.

(I.C.)

Călare pe DE 79

Interdicţia de a intra pe un drum european cu un atelaj tras de animale sau chiar călare pe un cal e o frecţie la piciorul de lemn. Legea prevede, dar nu o ia nimeni în calcul. Pentru cei care încă mai cred că suntem europeni şi ne dăm aere de occidentali, se pot convinge de contrariul circulând pe DE 79, înspre Craiova. Zilele trecute, un puşti care încă nu avea buletin se plimba călare şi la trap pe drumul european prin dreptul Termocentralei Rovinari. Călăreţul nu avea nici o grijă şi ţinea frâiele în mâini ca şi cum ar fi fost la ora de echitaţie şi nu pe un drum care, vine vorba, e european. Lăsându-l la o parte pe tânărul jocheu, revenim la căruţaşi. Deşi majoritatea sunt oameni în vârstă sau cu experienţă de viaţă, aceştia merg cu căruţa pe stradă ca şi cum ar fi dat în mintea copiilor. Ba stau în picioare cocoţaţi pe coceni, ba într-o dâră pe marginea căruţei, mânuitorii hăţurilor se cred stăpânii şoselelor.

Am căruţă mea, mă dau şofer

Circulaţia pe DE 79 este ştrangulată de numeroase ori din cauza căruţaşilor care merg cu atelajul tras de animale pe un drum pe care, în mod normal, nu ar avea voie. Printre vinovaţii acestei situaţii se află îndeosebi primarii. Nici primarii din Bâlteni, Plopşoru sau Brăneşti nu au mişcat vreun deget pentru a face o variantă ocolitoare. Ca atare, balega de pe drumuri şi ambuteiajele sunt opera edililor nepăsători care au rămas înrădăcinaţi în glia strămoşească a prototipului ţăran. Aceştia sunt prea ocupaţi cu problemele personale decât să-şi dea mâna pentru a realiza un drum ocolitor şi a contribui astfel la europenizarea drumului care e european doar pe hărţile turistice.

(I.C.)

La ani lumină distanţă de Occident

Şosele gorjene năpădite de aceleaşi animale pe patru picioare şi aceleaşi atelaje trase fie de cai, ori de boi. Aşa arată, în mare, drumurile din Gorj la aproape doi ani de când România a aderat la Uniunea Europeană. În ceea ce priveşte Gorjul, aderarea la UE se vede doar pe hârtie şi în statistici. De pildă, la Albeni, primarul Dumitru Cornea nu face nimic ca drumul judeţean care îi străbate comuna să nu fie obor pentru tot felul de gloabe. Stă în birou şi priveşte cu nepăsare cum vacile sau caii trec agale spre locurile de păşunat. Acelaşi lucru se întâmplă însă şi la Roşia de Amaradia. Profitând de faptul că se află la mare distanţă de reşedinţa judeţului, cei de la Roşia de Amaradia au transformat comuna într-un ţarc, localnicii n-având altă alternativă pentru a-şi duce animalele la câmp. Edilii, aşa cum se ştie, aşteaptă să le pice de sus, iar când vine vorba de Uniunea Europeană, habar nu au câte stele sunt pe drapelul UE, darămite să mai cunoască ce înseamnă civilizaţia în viziunea occidentalilor.

Căruţe dulci ca-n Târgu-Jiu…

În ciuda existenţei drumurilor de centură din municipiul Târgu-Jiu, căruţaşii merg tot pe drumul naţional. Nu au priceput încă faptul că trebuie să ocolească zona urbană şi se plimbă nestingheriţi. În cazul în care demersurile conducerii Primăriei Târgu-Jiu vor da chix, autorităţile municipale mai au o variantă. Pentru că turismul merge foarte prost în urbea de pe Jiu, acesta ar putea fi resuscitat. Numai că pentru a aduce turişti dornici să vadă cum au trăit strămoşii lor cu sute de ani în urmă, edilii din Târgu-Jiu nu trebuie să facă mare lucru. Atâta doar să lase căruţaşii să treacă pe lângă „Romarta”, să-şi adape caii la sensul giratoriu de la ieşirea din oraş, ori să le facă loc de păşunat în faţa primăriei. În acest caz, turiştii ar fi încântaţi să vadă o nouă faţetă a sălbăticiei, iar banii de pe urma turismului ar fi mult mai mulţi decât în prezent. Desigur, această variantă ar demonstra faptul că cei care conduc Primăria Târgu-Jiu nu au reuşit să gestioneze o problemă minoră în ochii occidentalilor.

(I.C.)

Grădina Zoologică Gorj

Judeţul Gorj, deşi este proclamat drept o zonă europeană, seamănă mai mult cu o Grădină Zoologică. Pe lângă cai şi vaci, căruţe şi cărucioare cu butelii, pe şoselele din judeţ regăseşti tot felul de păsări şi de jivine ce trăiesc prin curtea omului. Bunăoară, gâşte, raţe, curci, găini, oi sau măgari se întâlnesc adeseori pe drumurile „pitoreşti” ale Gorjului. Nu lipsesc însă nici porcii care pot fi văzuţi pe aceleaşi drumuri judeţene. Fireşte, e un lucru normal acest aspect, în viziunea celor care ne conduc. Pesemne că astfel stau lucrurile şi în oraşele occidentale, acolo unde numeroşi primari s-au plimbat şi doar atât pentru că de prins ceva de ei, s-a prins la fel ca apa de gâscă.

Târgu-Jiu-i fruncea!

Autorităţile municipiului Târgu-Jiu se dovedesc, până în prezent, a fi cele mai receptive la disconfortul creat de căruţaşi şi caii vagabonzi. Tocmai de aceea, în cursul acestei săptămâni, cei 27 de cai „găzduiţi” la oborul de gloabe vor fi valorificaţi, după cum anunţă reprezentanţii Primăriei Târgu-Jiu. Conform celor declarate de către Ion Tudor, directorul Poliţiei Comunitare Târgu-Jiu, „cei 27 de cai, care nu au fost revendicaţi de stăpâni, vor fi expediaţi la abatorul din Teleorman spre a fi sacrificaţi şi valorificaţi”. Pe de altă parte, şeful poliţiştilor comunitari preciza că s-a încercat chiar sustragerea cailor de la CET, dar fără sorţi de izbândă. Totodată, autorităţile municipale atrag atenţia asupra faptului că taxa de întreţinere a cailor ce se află la oborul de gloabe s-a mărit de la 10 lei la 20 de lei din cauza costurilor foarte mari pe care le suportă îngrijirea cabalinelor. În altă ordine de idei, directorul Ion Tudor mai adăuga şi faptul că, zilnic, echipe de poliţişti comunitari supraveghează străzile Ecaterina Teodoroiu şi Luncilor pentru a atrage atenţia căruţaşilor asupra faptului că circulaţia atelajelor tractate de animale este interzisă în municipiu.

(I.C.)

Gloabele, mai tari decât primarii

Atenţie mare pe şoselele gorjene! O clipă de neatenţie vă poate costa viaţa dacă în faţa autoturismului dumneavoastră apare vreo gloabă. Cu alte cuvinte, caii mişună pe străzile din judeţul Gorj mai rău ca la circ. Şi ce fac autorităţile în tot acest timp?! Nu fac nimic, fireşte, pentru că e destul de greu să faci un obor de gloabe şi să îl şi susţii financiar. Pentru primarii din Tismana şi Novaci e mult mai simplu să ignore situaţia şi să lase caii să zburde în voie pe drumurile de pe raza celor două oraşe. Aşa se face că e aproape imposibil ca atunci când mergi în direcţia localităţii Tismana să nu te întâlneşti cu aceste cabaline lăsate nesupravegheate. Primarul Costel Buzianu nu are nici o grijă şi este mai preocupat de cine pune dero în fântâna arteziană din centrul localităţii decât de caii de pe stradă. De pe scaunul său de edil şef, Buzianu nu mişcă un deget faţă de această problematică. În ciuda faptului că are toate pârghiile administrative pentru a lua măcar atitudine faţă de caii vagabonzi, primarul Costel Buzianu se comportă ca şi cum ar fi primar la Constanţa şi nu la Tismana.

Novaci, oraş europeano-cabalin

Oraşul Novaci este o altă localitate în care caii sunt ca la ei acasă. Turiştii care vin la Rânca au parte şi de un peisaj tipic ţărănesc în care cabalinele pasc ori pe marginea drumului, ori chiar pe asfalt. Pantelimon Todea este primarul acestei localităţi dar, când vine vorba despre cai, e ca şi cum Novaciul ar fi un oraş părăsit. Edilul şef pare că merge cu metroul ori cu avionul, evitând astfel întâlnirea cu aceste cabaline. Numai astfel s-ar putea explica nepăsarea primului gospodar faţă de caii vagabonzi. Din păcate, aidoma celorlalţi, şi aceşti doi primari s-au învăţat să lase problemele pe seama altora, aşteptând ca oricine altcineva să se ocupe de cai.
Şi, după cum merg lucrurile, problema cailor vagabonzi se va rezolva în Novaci şi Tismana mai mult ca sigur la Paştele Cailor…

(I.C.)

Căruţaş de Cărbuneşti

Autorităţile din municipiul Târgu-Jiu au pus piciorul în pragul căruţaşilor şi au demarat „vânătoarea” birjarilor ilegalişti. Astfel, şi-au dat mâna Poliţia Rutieră Gorj şi Poliţia Comunitară Târgu-Jiu pentru a pune capăt haosului creat de prezenţa vizitiilor locali. Nu acelaşi lucru se întâmplă însă în alte oraşe ale Gorjului. De pildă, zilele trecute, o trecere prin oraşul Târgu-Cărbuneşti scotea la iveală o localitate bântuită de căruţe neînregistrate şi nesemnalizate. Fireşte, poliţiştii locali văd mai curând migraţia păsărilor călătoare decât căruţele nesemnalizate, drept pentru care şi acest atelaj a trecut fain-frumos prin oraş. Prin urmare, nimeni nu l-a sancţionat pe căruţaşul de la Cărbuneşti. Pe lângă nepăsarea agenţilor de poliţie se remarcă şi lipsa implicării autorităţilor locale. Acestea din urmă nu iau atitudine şi îi lasă pe căruţaşi că meargă pe drumul principal în condiţiile în care există modalitate de ocolire a principalului traseu. Altfel spus, drum de centură există, legea există şi ea, dar la Cărbuneşti atât forţele de ordine cât şi autorităţile locale evită să o aplice în privinţa căruţaşilor.

Ia-mă nene… cu căruţa!

Plecând de „la ţară”, adică din oraşul Târgu-Cărbuneşti, am ajuns la Scoarţa. Pe drumul către această comună, căruţele sunt ca la ele acasă. Mai mult decât atât, unii căruţaşi efectuează manevre periculoase care pot să îi coste viaţa atât pe ei cât şi pe ceilalţi participanţi la trafic. Aşa s-a întâmplat vineri după-amiaza pe raza comunei Scoarţa, la intersecţia ce duce spre Vâlcea, când un căruţaş a trecut bine-mersi prin faţa unui autoturism fără a-i păsa de nimic. La alţi kilometri distanţă, pe dealul de la Pişteşti, căruţaşii merg ca şi cum ar conduce tirul. Noroc cu şoferii de autoturisme care dau dovadă de atenţie în trafic şi îi evită elegant. Numai că o dată e ca niciodată…

(I.C.)

Peste 40 de căruţaşi „arşi” la buzunare

Sezonul la „vânătoarea” căruţaşilor ilegalişti a fost deschis de către poliţiştii de la Poliţia Rutieră Gorj. O dovadă în plus a faptului că o campanie în mass-media şi o atitudine a cetăţenilor au ca rezultat o implicare mult mai vizibilă a autorităţilor în chestiuni care deranjează, aşa cum este aceea privind gloabele nesupravegheate şi căruţele nesemnalizate şi neînmatriculate. În consecinţă, ieşirea în stradă a agenţilor de la circulaţie a avut ca efect aplicarea a nu mai puţin de 42 de amenzi, toate date căruţaşilor prinşi pe şoselele Gorjului. Potrivit inspectorului principal Daniel Tică, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Gorj, cele 42 de procese-verbale de contravenţie au fost întocmite pe parcursul unei singure săptămâni.

Amenzi de 20 mii de lei

Faptul că au ieşit cu atelajele pe drumuri pe care nu aveau acces şi că nu erau echipaţi corespunzător din punct de vedere al semnalizării, i-a costat scump pe căruţaşi. Altfel spus, după cum declară inspectorul Tică, cei prinşi la hăţurile căruţelor conducând aceste atelaje fără a fi înregistrate la administraţia locală au fost penalizaţi cu amenzi. La fel s-a întâmplat şi cu cei care au fost surprinşi dirijând căruţa pe un drum naţional sau european, mai precizează ofiţerul IPJ. Totodată, faptul că atelajele „nu erau echipate cu mijloace de iluminare sau conducătorii lor nu aveau veste reflectorizante”, a fost un alt motiv suficient pentru agenţii de poliţie să-i „ardă” la buzunare pe căruţaşi. În total, valoarea amenzilor aplicate a fost de aproximativ 20 de mii de lei, precizează inspectorul principal Daniel Tică. Mai mult decât atât, într-o singură zi, în speţă luni, au fost aplicate opt sancţiuni căruţaşilor care nu s-au conformat prevederilor legale.

Poliţia propune măsuri

Potrivit reprezentantului IPJ, prezenţa căruţelor în localităţi ar putea fi mai puţin vizibilă dacă implicarea administraţiei locale ar fi mai intensă. „Administratorul drumului ar trebui să dea o hotărâre de consiliu prin care să le interzică circulaţia între anumite ore, când este trafic intens şi mai ales pe timpul nopţii”, declara inspectorul principal Tică. Pe de altă parte, acesta este conştient că o interzicere categorică a circulaţiei căruţelor pe drumuri ar fi imposibilă, în condiţiile în care nu există drumuri lăturalnice care să poată fi folosite de căruţaşi. „Până la construirea drumurilor laterale, măcar să-şi echipeze căruţele cu mijloace de iluminare şi semnalizare”, mai precizează reprezentantului IPJ. În caz contrar, agenţii de la Poliţia Rutieră îi vor sancţiona pe căruţaşi până când vor pricepe că legile Codului Rutier se aplică tuturor participanţilor la trafic indiferent dacă sunt şoferi de camion, Dacie, autobuz sau birjari la căruţă.

IRINEL CEURANU

Văcar cu buletin de Târgu-Jiu

E municipiul Târgu-Jiu un oraş civilizat sau nu?! Cam aşa se întreabă probabil marea parte a străinilor care tranzitează urbea de pe Jiu. Şi e normal să fie aşa în condiţiile în care circulă cu autoturismul şi dau cu nasul în mai multe cozi de vacă ce merg agale spre locurile de păşunat. Cu toate că pare o secvenţă desprinsă din Muzeul Ţăranului Român, realitatea este o obişnuinţă la Târgu-Jiu, oraşul lăsând impresia că este un fel de anticameră pentru vacile care merg să pască. Transhumanţa spre verdeaţă a cirezilor de bovine a avut loc ieri dimineaţă, atunci când în mod sigur primarul localităţii era ori în birou, ori pe străzile din zona centrală pentru a vedea cum stau lucrurile. Tocmai de aceea, pentru a veni în sprijinul acestuia, publicăm câteva fotografii făcute pe raza oraşului pe care îl administrează în speranţa că în acest fel suntem utili şoferilor care trebuie să stea la coada vacii până când bovina devine amabilă şi se dă mai pe marginea drumului pentru a permite trecerea.

Unde e semnalizarea?!

Este evident că există destule căruţe care circulă pe străzile municipiului Târgu-Jiu şi blochează traficul. Autorităţile însă se declară legate la mâini din cauza legilor. Lăsând acest aspect la o parte, nu putem omite faptul că o altă problemă este însă aceea că atelajele trase de cai sunt nesemnalizate. Pare că a monta câteva stopuri pe aceste atelaje este extrem de dificil, mai ales în condiţiile în care nimeni nu-i trage pe dreapta pe căruţaşi. Apoi, noroc că există stâlpi pe marginea drumului pentru că altfel birjarii nu ar avea de ce anume să-şi priponească „autoturismul”. Acestea sunt, din păcate, doar câteva din ipostazele municipiului Târgu-Jiu, o reşedinţă de judeţ în care spiritul european şi occidental este mai mult în declaraţiile politicienilor sau pe hârtiile oficiale dar mai puţin pe şosele.

IRINEL CEURANU

Căprar prin Târgu-Jiu

Municipiul Târgu-Jiu rămâne pe mai departe urbea cu cele mai multe lucruri ieşite din comun. Dacă pe străzile din oraşele Occidentului nu găseşti urmă de animal, prin Târgu-Jiu pare că au năpădit animalele ce abia au scăpat de la Grădina Zoologică. Ieri, de exemplu, la intrarea în oraş dinspre Bârseşti, un cetăţean îşi plimba liniştit caprele pe principala stradă fără să îi deranjeze cineva mersul agale al caprinelor. Fireşte, conducătorii auto trebuiau să circule cu mare atenţie pentru că drumul pesemne trecea prin izlazul comunal, aceasta părând a fi una dintre explicaţiile plauzibile. Nimeni nu a văzut acest lucru şi nu-l vede cu atât mai mult cu cât evenimentul se petrece în fiecare zi. Şi, din păcate, pe lângă capre, municipiul reşedinţă de judeţ Târgu-Jiu este tranzitat şi de cai, vaci şi alte ierbivore.

Cu vaca pe la Arcani

Dacă pe străzile din Târgu-Jiu sunt la modă caprele, la Arcani, vacile ocupă un loc de cinste. Pentru că nu există un drum lăturalnic, cetăţenii sunt nevoiţi să iasă cu animalele la asfalt pentru a le duce la câmp. Autorităţile locale nu s-au deranjat să asigure cetăţenilor un drum de acces care să nu mai transforme şoseaua principală într-o arteră de circulaţie plină de bălegar.Pe lângă toate acestea, mai menţionăm pe drumul judeţean căruţele neînmatriculate pe care, iarăşi, nu le vede nimeni. Circulă în voie şi nici un reprezentant al niciunei autorităţi nu-i ia în calcul. Pesemne, un nou accident, cu decesul câtorva persoane este necesar pentru ca autorităţile să se implice mai cu simţ de răspundere…

(I.C.)

Vacile - animale sfinte pentru gorjeni

Filmele indiene par să-i fi inspirat pe unii gorjeni dar şi pe autorităţile în drept. Fani ai actorului indian Raj Kapoor, unii dintre cetăţeni au transformat vacile în nişte animale sfinte. Sfinte sunt şi pentru autorităţi pentru că nimeni nu se atinge de ele, iar cei în drept se tem de mânia Celui de Sus şi nu se ating de aceste cornute. Prin prisma animalelor ce patrulează pe şoselele Gorjului, în judeţul nostru vaca tinde să devină un animal sfânt. În consecinţă, în loc să-i sancţioneze pe proprietarii care îşi mână cirezile pe drumuri, cei în drept aproape că se închină în faţa acestor animale. Tocmai de aceea, animalele şi orătăniile de orice fel pot fi admirate pe şoselele gorjene fără a mai fi nevoie să mergi la Zoo, întregul judeţ fiind aidoma unei grădini zoologice.

Ziariştii sunt de vină

Campania demarată prin care se încercă atragerea atenţiei şi conştientizarea autorităţilor faţă de pericolul pe care îl aduc pe şosele animalele, îi deranjează pe cei îndrituiţi să ia măsuri. În loc să dispună sarcini, să facă demersuri, sau să iniţieze proiecte, unii conducători de instituţii sar la gâtul ziariştilor. Aceştia din urmă se fac, în opinia lor, vinovaţi de animalele lăsate nesupravegheate pe drumuri. Prin ceea ce scriu ziariştii, cei în drept se văd nevoiţi să se implice, lucru care fireşte nu le este pe plac.
Cu toate acestea, campania va continua până când lucrurile se vor rezolva deoarece există o soluţie dar trebuie găsită şi mai ales pusă în aplicare. Din păcate, autorităţile în drept se mişcă greu, făcând mişcări aproape insesizabile. Reacţia acestora tinde către invizibil, limitându-se doar la mici chilipiruri fructificate prin confiscarea unei căruţe sau amendarea vreunui căruţaş. În rest, lucrurile stau cam la fel. Din păcate!

(I.C.)

Şoselele gorjene - pistă pentru
cornute şi cabaline

Autorităţile administrative, Poliţia Rutieră, Poliţia Comunitară, Direcţia Sanitar Veterinară şi oricare altă instituţie cu prerogative în privinţa arterelor de circulaţie şi a animalelor ar trebui să se ia de mână şi să facă o excursie prin străinătate. Astfel, ar vedea şi cei de la primăriile locale, cei de la judeţ, şefii de la instituţiile militarizate şi toţi ceilalţi că în Occident animalele nu că nu sunt la fel de des întâlnite ca autoturismele, dar nici măcar nu există pe şosele. În schimb, la Gorj mai au puţin şi se plimbă pe stradă cu număr de înmatriculare legat de coadă.

Cai pe străzile din Monte Carlo?!

Pare trasă de păr comparaţia dintre oraşul Monte Carlo şi municipiul Târgu-Jiu. E necesară această analogie doar din punctul de vedere al şoselelor. Ne-am orientat către Monte Carlo tocmai pentru faptul că atât primarul municipiului Târgu-Jiu cât şi alţi consilieri şi ziarişti au fost în această localitate. Niciunul însă nu a văzut pe stradă vreun cal. Din fericire, locuitorii şi autorităţile de acolo aveau tot un cap, tot două mâini şi tot două picioare. Cu toate astea, ei au reuşit să scape de animalele de pe stradă. Acest lucru l-a văzut şi primarul din Târgu-Jiu dar, când vine vorba să urmeze exemplul simţit pe propria piele, dă vina pe lege, zicând că ar face ceva în acest sens dar nu-i permite legea… Mai mult, când vine vorba de comparaţie, şeful oraşului ar spune că nu se poate să ne comparăm noi cu Monte Carlo. Categoric, aşa că haideţi să comparăm municipiul Târgu-Jiu cu Băleştiul că poate doar aşa se pot simţi şi târgujienii că am intrat în Uniunea Europeană.

(I.C.)

Rutieriştii au dat chix căutând căruţe

Poliţia Rutieră s-a alăturat ziariştilor pentru a îi prinde în flagrant pe căruţaşii care circulă cu atelajele nesemnalizate pe drumurile unde au interdicţie. Astfel, la prima oră a dimineţii de ieri, atunci când mulţi târgujieni se întorceau pe partea cealaltă a patului, agenţii de circulaţie au ieşit în stradă. Au trecut zece minute, au trecut treizeci, a trecut mai bine de o oră. Pe o ploaie în care nu-ţi venea să-ţi scoţi câinele afară, poliţiştii rutieri au oprit în trafic orice începând de la conducători de mopede, biciclişti, taximetrişti, şi orice altceva dar nu căruţe. În ciuda aşteptărilor, căruţaşii nu şi-au făcut apariţia drept pentru care subcomisarul Sergiu Posea, şeful Biroului Siguranţa Circulaţiei în mediul urban din municipiul Târgu-Jiu, a dispus plasarea agenţilor în intersecţii pentru fluidizarea traficului. Astfel, acţiunea „căruţaşul” a rămas de căruţă, agenţii Poliţiei Rutiere dând chix în încercarea de a-i sancţiona pe cei care conduc atelaje cu tracţiune animală fără a avea semnalizarea corespunzătoare.

Şi totuşi căruţele există…

Gloabele înhămate sau nu merg lejer pe drumurile din judeţ. Chiar dacă poliţiştii de la Poliţia Rutieră nu dau nas în nas cu potcoavele de cai sau talanga bovinelor, animalele există şi asigură tracţiunea căruţelor. Pentru a-i asigura pe agenţii de poliţie care cred în trucarea fotografiilor, oferim alte dovezi că sunt căruţe cu duiumul prin judeţ. În aceste condiţii, conducătorii auto care s-au aflat la un pas de moarte din cauza căruţelor nesemnalizate sau a animalelor lăsate nesupravegheate pe şosele aşteaptă încă o acţiune concretă şi cu rezultate palpabile. Dacă Poliţia Rutieră, administraţiile locale şi Poliţia Comunitară sunt eficiente se va vedea în stradă, prezenţa acestor instituţii demonstrând, printre altele, şi absenţa animalelor sau a căruţelor periculoase. În caz contrar, caii vor paşte asfaltul iar căruţaşii vor mânui pe drumuri ca şi cum ar fi pe câmp, semn că ori poliţiştii de la Rutieră, ori cei de la Comunitară, ori primarii taie frunză la câini.

IRINEL CEURANU

Gorjul - obor pentru gloabe

Campania „Impact” stârneşte controverse în rândul autorităţilor ce au obligaţia să ia măsuri pentru ca judeţul Gorj să aibă şosele civilizate aidoma celor din Occident. Cu toate acestea, încet dar sigur, autorităţile încep să se pună în mişcare şi să ia atitudine faţă de acest aspect îngrijorător care îi poate băga în pământ pe mulţi dintre şoferi. Vom continua să circulăm pe drumurile din judeţ pentru a demonstra celor care se fac că nu văd că şoselele sunt pline de gloabe, cai, măgari sau vaci care merg agale pe drumuri naţionale, judeţene sau chiar europene. Una dintre instituţiile care lasă impresia că se mişcă este, în cazul de faţă, Poliţia Rutieră, conducerea acestei instituţii manifestându-şi interesul ca situaţia să se rezolve. Tocmai de aceea, mai-marii de la Rutieră promit că vor organiza acţiuni în care vor avea în vizor căruţaşii neînmatriculaţi.

Aproape 300 de amenzi date căruţaşilor

Comisarul Dumitru Tatomir, şeful Poliţiei Rutiere Gorj, susţine că, în ciuda opiniei publice defavorabile, agenţii de circulaţie aplică sancţiuni căruţaşilor. Altfel spus, de la începutul anului şi până în prezent, aproape 300 de căruţaşi au fost amendaţi de către poliţiştii de la Rutieră. Numai că, adaugă Tatomir, efectul sancţiunilor este zero din cauza faptului că majoritatea celor amendaţi refuză să plătească.

Fuga de răspundere

În privinţa aspectului legat de circulaţia nestingherită a animalelor pe şosele, şeful Poliţiei Rutiere ţine să precizeze că mingea nu se află în terenul lor. În opinia comisarului Dumitru Tatomir, nu doar poliţiştii trebuie să se implice, ci şi reprezentanţii celorlalte instituţii. „Nu acuzăm pe nimeni dar fiecare trebuie să contribuie la această prevenire. Dacă fiecare autoritate ar face măcar 10% din cât facem noi, lucrurile ar sta mult mai bine”, declara comisarul Tatomir. Altfel spus, ca să nu mai existe animale pe şosele, este imperios necesar ca, în primul rând, administraţiile locale să realizeze căi de acces către drumuri ocolitoare destinate exclusiv atelajelor cu tracţiune animală.
Numai că aici este o mare problemă deoarece întotdeauna, fie la nivel de municipiu, oraş sau comună, scuza omniprezentă este aceea că „nu sunt bani”. În altă ordine de idei, cei de la Poliţia Rutieră subliniază un aspect extrem de important, acela al sancţiunii. Cu alte cuvinte, cei care încalcă legea rutieră trebuie să fie sancţionaţi drastic, indiferent de condiţia socială, deoarece în caz contrar efectul legii este nul „Dacă motivăm mereu problema socială a contravenienţilor, vom ajunge să fim o ţară plină de cruci”, a fost concluzia tristă dar adevărată a celor de la Poliţia Rutieră.

IRINEL CEURANU

Circulaţi liniştiţi, Poliţia veghează nechezatul cailor

Căruţe şi cai, cai şi căruţe circulă în fiecare zi pe drumurile gorjene. Pentru poliţişti, aceste animale care tractează atelajele rudimentare sunt parcă invizibile. Nici un agent de poliţie cu caschetă albă sau orice culoare ar avea şapca acestuia, nu îndrăzneşte să tragă pe dreapta pe „şoferul” unei căruţe trase de boi, vaci sau cai. Căruţaşii fac legea pe şosele fără ca cineva să-i întrebe nici măcar de vorbă. Aceiaşi căruţaşi circulă fără stopuri iar în această perioadă recolta de toamnă a umplut şi drumurile de căruţe care vin de la câmp cărând tot felul de produse agricole. Ce fac poliţiştii în tot acest timp?! Orice altceva dar numai circulaţie nu.

La Târgu-Jiu se mişcă lucrurile

Demersul jurnalistic al cotidianului „Impact în Gorj” dar şi numeroasele plângeri venite din partea cetăţenilor încep să dea roade. Prin urmare, în sfârşit, Poliţia Comunitară Târgu-Jiu a trecut la acţiuni concrete, ultima dezbatere avută la nivelul principalelor instituţii din municipiu lăsându-se cu acţiuni vizibile. Prima de acest gen s-a produs ieri pe strada Victoriei când poliţiştii comunitari au ridicat o căruţă lăsată aiurea de către un târgujian. Directorul Poliţiei Comunitare, Ion Tudor, spune că cetăţeanul va fi sancţionat, iar acelaşi lucru se va întâmpla cu toţi căruţaşii prinşi că au căruţele neînmatriculate. Prin urmare, orice căruţă neînmatriculată va fi ridicată de către agenţii Poliţiei Comunitare, această acţiune desfăşurându-se în colaborare cu serviciul de ecarisaj al Primăriei Târgu-Jiu.

A început microciparea

Minune la Târgu-Jiu! Potrivit directorului Ion Tudor, ieri a fost declanşată şi acţiunea de microcipare a cailor. Altfel spus, un număr de 15 cai, aflaţi la oborul de gloabe, care nu aveau cip de identificare au fost microcipaţi. De asemenea, consilierii locali vor vota în următoarea şedinţă o hotărâre care să aibă în centrul atenţiei problema cailor fără stăpân. Conform celor afirmate de către Ramona Evulescu, purtătoarea de cuvânt a Primăriei Târgu-Jiu, caii vagabonzi vor fi ridicaţi, păstraţi câteva zile la oborul de gloabe de la CET, după care vor fi predaţi celor de la Finanţe pentru a fi valorificaţi…

IRINEL CEURANU

La coada vacii pe şosele

Cai, vaci sau măgari, animalele de pe lângă casa omului circulă pe drumurile Gorjului ca şi cum s-ar afla prin oborul fostelor CAP-uri. Dacă ar avea permis, acestea ar fi trase pe dreapta de către agenţii de la Poliţia Rutieră, dar pentru că n-au aşa ceva, rutieriştii îşi trag cascheta pe ochi şi îşi văd de ale lor. Cu atât mai bine pentru văcarii de ocazie să-şi plimbe animalele pe şosea, transformând o cireadă de vaci într-o armată de agenţi de circulaţie care dirijează traficul când hăis şi când cea! Această „transhumanţă” de la iarbă verde la gospodăria gorjeanului se poate vedea zilnic şi, din păcate, nimeni nu face nimic pentru a dirija animalele pe o altă cale ocolitoare. Din nefericire, agenţii de la Rutieră s-au instruit prin străinătate şi au văzut că, probabil, prin Paris sau Milano circulă vacile atunci când se întorc de la păscut. Tocmai din acest motiv, agenţii de circulaţie privesc vacile cum merg agale ca şi cum ar face parte dintr-un tablou de Grigorescu.

„Curbe deosebit de periculoase” pentru vaci

O plimbare până în comuna Bălăneşti demonstrează că autorităţile locale nu sunt interesate de modul în care se circulă pe şoselele din localitate. Dacă ar exista un minim interes, s-ar găsi o soluţie pentru ca vitele să nu mai meargă pe stradă de parcă ar fi autoturisme cu gabarit depăşit. Dar, în condiţiile în care poliţia nu spune nimic şi nu schiţează nici cel mai mic gest vizavi de acest aspect, e normal ca nici autorităţile să nu întreprindă absolut nimic. Rezultatul se vede iar dacă e chiar atât de greu de crezut, agenţilor de la Poliţia Rutieră nu le rămâne decât să urce în autoturism şi să circule şi pe alte drumuri nu doar pe cele care îşi fac veacul de obicei. Fireşte, şi de această dată, vina că animalele circulă în voie pe stradă este a Parlamentului că nu a dat nici o lege în acest sens. Cel puţin aşa susţin reprezentanţii Poliţiei şi ai administraţiilor locale…

I. CEURANU

29 de mârţoage prinse de
Primăria Târgu-Jiu

Gloabele pe patru picioare au intrat mai abitir în atenţia conducerii Primăriei Târgu-Jiu. În consecinţă, după cum afirmă Ramona Evulescu, purtătoarea de cuvânt a administraţiei municipale, în ultima perioadă au fost prinşi 29 de cai care se află „depozitaţi” la CET. În acelaşi timp, reprezentanta instituţiei susţine că, după o studiere aprofundată a legislaţiei, s-a constatat că Primăria Târgu-Jiu are un rol inferior în problema cailor vagabonzi, comparativ cu Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Gorj. „Am revăzut legislaţia şi, de fapt, regula e să îi prindem noi, să îi predăm poliţiei şi apoi caii să fie valorificaţi de către cei de la Finanţe”, declara Ramona Evulescu. Mai mult, aceasta mai precizează că „cei de la Poliţie nu ştiau sau nu au vrut să ştie de chestia asta”. Cu alte cuvinte, în opinia reprezentantei administraţiei municipale, IPJ-ul ar trebui să desfăşoare „acţiuni de prindere şi apoi de valorificare a cailor, în colaborare cu cei de la Finanţe”.

Poliţia nu cunoaşte legea

Peste drum de Primăria Târgu-Jiu, adică la sediul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Gorj, „descoperirea” legislativă făcută de conducerea administraţiei municipale îi ia prin surprindere pe poliţişti. „Care e legea care stabileşte că poliţia se ocupă de valorificarea animalelor fără stăpân sau nesupraveghea-te?!”, este întrebarea retorică a inspectorului principal Daniel Tică, purtătorul de cuvânt al IPJ Gorj. Altfel spus, chiar dacă cei de la primărie arată cu degetul spre IPJ, mânând astfel gloabele către poliţişti, aceştia din urmă îl iau pe „nu ştiu” în braţe, uitând că necunoaşterea legii nu te exonerează de răspundere.

Primăria Târgu-Jiu promite pe mai departe

Până când cei de la IPJ se pun la curent cu legile pe care, în principiu, le protejează, conducerea Primăriei Târgu-Jiu continuă acţiunile de prindere a cailor. „Noi nu ne oprim cu intervenţiile şi cu acţiunile pe această linie, chiar dacă nu e responsabilitatea noastră”, susţine Ramona Evulescu, purtătoarea de cuvânt a administraţie municipale.
Caii odată prinşi vor fi ţinuţi la oborul de gloabe timp de zece zile, după care vor fi predaţi spre valorificare, după cum mai adaugă reprezentanta primăriei. Mai mult decât atât, Ramona Evulescu mai precizează că „la începutul săptămânii viitoare va avea loc o altă întâlnire cu cei de la Direcţia Sanitar Veterinară, Poliţie şi Finanţe ca să vedem exact cum îi valorificăm”. Aşadar, altă întâlnire şi altă şedinţă, toate acestea în timp ce pe stradă caii vagabondează nestingheriţi iar căruţaşii circulă punând în pericol viaţa celorlalţi participanţi la trafic.

IRINEL CEURANU

Occidentali cu hăţurile de la căruţă

Municipiul Târgu-Jiu, reşedinţă a judeţului Gorj, este un oraş înfrăţit cu alte patru urbe din afara graniţelor ţării. Cu toate acestea, târgujienii sunt occidentali doar în teorie pentru că în practică merg pe drumuri cu atelaje trase de cai. Aşadar, trebuie precizat că oraşul Târgu-Jiu este înfrăţit cu Lauchhammer din Germania. În mod cert, căruţe ca-n Târgu-Jiu nu vezi în respectivul oraş nemţesc. Altfel spus, înfrăţirea aceasta nu a ajutat cu nimic autorităţile locale din acest punct de vedere. De asemenea, târgujienii se mândresc şi cu faptul că sunt înfrăţiţi şi cu oraşul italian Noci. Dacă la italieni căruţele mai pot fi văzute doar la muzee, în schimb, în oraşul de pe Jiu, aceleaşi căruţe sunt la ordinea zilei. Acelaşi municipiu mai este înfrăţit şi cu localităţi din Bulgaria şi Turcia dar sunt slabe şansele ca turcii să se plimbe pe străzi cu şarete sau căruţe ca la Târgu-Jiu.

Drumul potcoavelor de cai

Nu doar municipiul Târgu-Jiu este însă campion la căruţe pe şosele. De pildă, o plimbare de-a lungul a circa 50 de kilometri prin judeţ îţi oferă posibilitatea să afli cât de pitoreşti sunt căruţele. Bunăoară, de la Târgu-Jiu până la Mătăsari căruţele sunt mai dese decât copacii de pe marginea drumului, iar căruţaşii circulă fără nici o jenă. Nu au semnalizări, dar nimeni nu le spune nimic. Sunt un pericol pe stradă, dar nici un agent nu îi sancţionează. N-au semnalizare, dar, în schimb, gorjenii căruţaşi au totuşi numere de Germania semn că am intrat în Uniunea Europeană. Nu acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu rutieriştii care mai curând ridică un permis decât să sancţioneze un căruţaş şi mai repede trag pe dreapta un şofer grăbit decât să inhaleze mirosul de bălegar emanat de caii căruţelor invizibile pentru poliţişti.

I. CEURANU

Un alt tânăr ucis de cai

Înregistrăm o altă victimă a cailor lăsaţi nesupravegheaţi şi aceeaşi apatie, dusă până la nesimţire, a autorităţilor locale. Un alt tânăr se duce în lumea celor drepţi, după ce un cal stătea nestingherit în mijlocul străzii. Cătălin Vieru, un tânăr de 23 de ani, va fi condus zilele acestea pe ultimul drum, iar cei care ar trebuie să facă ceva pentru ca numărul victimelor ucise în asemenea împrejurări să scadă, aşteaptă curmarea altei vieţi.

Cătălin Vieru completează lista victimelor animalelor lăsate nesupravegheate. El a murit marţi într-un spital din Bucureşti. Tânărul de 23 de ani s-a aflat în comă de la data producerii accidentului până când inima sa a încetat să mai bată. Aproape trei săptămâni Cătălin a încercat să învingă moartea. N-a reuşit, însă! Acum, alţi părinţi îşi îngroapă fiul, alţi prieteni îl plâng şi se întreabă de ce nimănui nu-i pasă de pericolele de pe carosabil. De ce nimeni nu se deranjează să ia animalele fără stăpân sau nesupravegheate din stradă, de ce se mai plătesc taxe şi impozite când o problemă ce ţine de siguranţa vieţii nu şi-o asumă nimeni. Toată lumea se întreabă câţi trebuie să mai moară ca autorităţile să fie urnite din inconştienţa în care se află.

Filmul accidentului

Accidentul s-a petrecut pe Drumul Naţional 67, în dreptul localităţii Scoarţa, în seara de 31 august anul acesta, în jur de 22.30. Cătălin se afla pe scaunul din dreapta al autoturismului BMW seria 5, condus de prietenul său Călin Gruia. Cei doi tineri veneau dinspre oraşul Târgu-Cărbuneşti şi se îndreptau către Târgu-Jiu. La un moment dat, în faţa autoturismului şi-au făcut apariţia mai mulţi cai. Şoferul a reuşit să ocolească doar unul dintre caii de pe carosabil, intrând în plin în următorul. Calul, lovit în dreptul picioarelor, s-a răsturnat peste autoturism şi a presat plafonul maşinii.
Tinerii din autoturism au fost presaţi sub greutatea calului. În urma impactului, Călin a scăpat ca prin minune, însă Cătălin Vieru a intrat în comă şi a fost transportat de urgenţă la spitalul din Craiova, unde se pare că a suferit o intervenţie chirurgicală la cap. Starea lui s-a agravat şi de la Craiova a fost dus la Spitalul Bagdasar din Bucureşti. De duminică noaptea, Cătălin a intrat în moarte cerebrală, iar marţi seara a fost deconectat de la aparate.
Revoltat, în seara accidentului, Călin Gruia, cu ochii în lacrimi, reclama prezenţa cailor pe stradă ca-n vestul sălbatic. Vocea sa nu a fost auzită. Tot ca-n vestul sălbatic s-a întâmplat când Cătălin, aflat inconştient în maşină, a fost deposedat de toate bunurile de valoare – bijuterii, telefoane mobile - de către rromii din localitate.  

Caii nimănui…

Inspectoratul Judeţean de Poliţie Gorj susţine că nu a reuşit nici până în prezent să identifice proprietarii cailor din stradă. „S-a început ancheta şi se încearcă identificarea proprietarilor acelor animale. Legea prevede că proprietarii cailor care au fost lăsaţi nesupravegheaţi vor răspunde în faţa legii”, a explicat purtătorul de cuvânt al IJP Gorj, Daniel Tică.
Şi despre această dramă se va vorbi două-trei zile. Opinia publică va fi din nou revoltată, iar autorităţile vor aştepta calmarea spiritelor. În final, nimeni nu va face ceva!

GABRIELA MLADIN

Mârţoagele dau de furcă Poliţiei Rutiere

Animalele lăsate nesupravegheate au intrat şi în atenţia celor de la Poliţia Rutieră. Potrivit inspectorului principal Daniel Tică, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Gorj, şeful Poliţiei Rutiere Dumitru Tatomir a luat legătura cu primarii pentru a acorda o mai mare atenţie atelajelor trase de animale ce circulă pe drumurile publice. De asemenea, mai afirmă ofiţerul de la IPJ, se va face propunerea ca în cadrul Consiliilor Locale să fie aprobată o hotărâre prin care să fie interzisă circulaţia căruţelor şi a carelor pe timpul nopţii. Inspectorul Tică mai spune însă că, până când hotărârea cu pricina va deveni literă de lege, agenţii de la Poliţia Rutieră vor organiza razii pe şoselele gorjene pentru a-i depista pe căruţaşii care circulă cu atelajele fără semnalizarea corespunzătoare.

„Record”: cinci cai identificaţi

Agenţii de la Poliţia Rutieră Gorj nu stau însă doar să tragă autoturismele pe dreapta. Constatând şi ei că animalele sunt într-adevăr cauzatoare de moarte, rutieriştii au luat în serios prezenţa gloabelor de pe drumurile publice. Conform celor afirmate de către inspectorul Daniel Tică, zilele trecute, agenţii Poliţiei Rutiere au înregistrat un „record”, identificând cinci cai ce vagabondau pe la periferia municipiului Târgu-Jiu. Animalele nu aveau însă „cip de identificare” dar, cu toate acestea, inspectorul Tică afirmă că au fost constataţi proprietarii. Numai că aceiaşi proprietari au refuzat microciparea animalelor, în această situaţie atribuţiile agenţilor fiind depăşite. Şi astfel, în timp ce inspectorii de la Direcţia Sanitar Veterinară Gorj se întorceau de pe o parte pe cealaltă, dormind liniştiţi, caii vagabondau în voie. Altfel spus, proprietarii pot refuza microciparea când au chef, neavând cine să-i tragă la răspundere. În plus, prevederea legală potrivit căreia este interzisă deplasarea neînsoţită a animalului este doar o simplă propoziţie pentru că nu există nimeni în Gorj să ia măsuri în caz contrar. Realitatea dovedeşte clar că în timp ce autorităţile ridică din umeri sau dau vina pe alţii, animalele se plimbă în voie iar, în tot acest timp, proprietarii beau bere liniştiţi la cârciumă.

I. CEURANU