40 milioane euro solicitate din fondurile europene pentru pescuit

Aproximativ 40 de milioane de euro au fost solicitate, până în prezent, din fondurile europene ale Programului Operaţional pentru Pescuit (POP) în sectorul acvaculturii şi procesării, a declarat recent pentru Agerpres, preşedintele Agenţiei naţionale pentru pescuit şi acvacultură (ANPA), Valentin Buksz.

„Un număr de 13 proiecte, în valoare totală de 50 de milioane de euro, au fost depuse într-o lună de zile de la deschiderea sesiunii de primire a cererilor de finanţare din cadrul programului, mai ales în sectorul de acvacultură şi procesare. Circa 40 de milioane de euro reprezintă finanţarea europeană solicitată, iar diferenţa – contribuţia proprie”, a spus Buksz.
Acesta a precizat că proiectele au fost depuse la filialele locale ale ANPA din judeţele Ilfov, Timiş, Cluj, Iaşi şi Braşov. „Este vorba de proiectele unor investitori care au avut resurse financiare şi au demarat deja investiţiile. Unii sunt chiar aproape de finalizare şi acum au posibilitatea să îşi recupereze o parte din investiţie din fonduri europene. Ne aşteptăm în perioada următoare la depunerea unui număr mult mai mare de proiecte, în condiţiile în care a apărut actul normativ prin care există posibilitatea participării cu o contribuţie proprie în natură, nu neapărat în bani”, a menţionat preşedintele ANPA.
Astfel, au fost depuse proiecte pentru realizarea unor unităţi de producţie de semi-preparate din peşte, pentru construirea unor depozite de peşte, a unor hale şi heleştee pentru creşterea sturionilor, precum şi pentru modernizarea unor ferme de acvacultură.

Potrivit sursei citate, în perioada următoare vor fi depuse proiecte pe axa 1 privind acordarea primei de casare pentru armatorii de nave şi pe axa 3 pentru modernizarea porturilor şi dezvoltarea localităţilor pescăreşti.
Sesiunea de primire a cererilor de finanţare pentru accesarea fondurilor europene prin Programul operaţional pentru pescuit (POP) a fost deschisă în data de 11 mai a.c., sesiunile fiind continue până la contractarea tuturor fondurilor din program.

Măsurile deschise au fost 1.3 Investiţii la bordul navelor de pescuit şi selectivitate, 1.5 Compensaţii socio-economice, Acţiunea: Achiziţionarea pentru prima dată a unei nave şi 2.1 Investiţii productive în acvacultură, 2.6 Investiţii în procesare şi comercializare.

ANPA a îmbunătăţit condiţiile pentru potenţialii beneficiari ai fondurilor europene, fiind elaborate în acest sens proiecte de acte normative care vizează organizarea şi funcţionarea ANPA şi stabilirea cheltuielilor eligibile din program. Conform actelor normative, la depunerea unui proiect va fi luat în considerare şi aportul în natură pe partea de cofinanţare a proiectelor, ceea ce ar însemna că inclusiv un imobil ar putea fi luat în calcul ca aport la investiţia inclusă în proiect. De asemenea, Fondul de garantare a creditului rural (FGCR) va garanta creditele luate de beneficiari pentru realizarea investiţiilor în sectorul de pescuit şi acvacultură.

POP a fost aprobat de Comisia europeană în data de 20 decembrie 2007, mult mai devreme decât Programul naţional de dezvoltare rurală, dar deschiderea sesiunilor de depunere a proiectelor a fost amânată pe întreg parcursul anului 2008.

România va beneficia, până în 2013, de peste 307,6 milioane euro pentru finanţarea investiţiilor în domeniul pescuitului, acvaculturii şi procesării, din care 230,714 milioane euro reprezintă asistenţa UE, iar diferenţa este asigurată din bugetul naţional.

Piaţa peştelui în România este redusă în comparaţie cu ţările UE, cifra de afaceri totală a sectorului fiind estimată la circa 40 milioane de euro, la care ar trebui, însă, adăugată şi piaţa neagră, ce reprezintă circa 25-30% din total. România are, la ora actuală, în jur de 340.000 de ferme piscicole şi 48 de păstrăvării.

Sursa: Afacerea, CCIB, Euractiv

Europa vrea să aibă un cuvânt de spus asupra guvernării internetului

În condiţiile în care acordul prin care internetul este guvernat de o entitate privată responsabilă doar faţă de guvernul SUA expiră, Comisia Europeană pledează, într-un document strategic, pentru mai multă independenţă, transparenţă şi responsabilitate multilaterală în materie de guvernare a internetului.

În prezent, există 1,5 miliarde de utilizatori ai internetului la nivel mondial, dintre care 300 de milioane în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Un organism privat cu sediul în Statele Unite, Internet Corporation for Assigned Names and Numbers (ICANN), este actualmente responsabil pentru coordonarea aspectelor cheie în domeniul internetului.

Comisia este de acord cu menţinerea rolului de lider al companiilor private în ceea ce priveşte gestionarea cotidiană a funcţionării internetului, cu condiţia ca acestea să fie responsabile şi independente. De asemenea, Comisia este de părere că deciziile în materie de internet, în special cele legate de gradul de deschidere şi de securitate, ar trebui luate într-un mod transparent şi responsabil, având în vedere că ele afectează întreaga lume. Actualmente, ICANN activează în temeiul unui acord de proiect comun („Joint Project Agreement”) cu Departamentul Comerţului al Statelor Unite, care expiră la 30 septembrie 2009. În opinia Comisiei Europene, viitoarele dispoziţii în materie de guvernare a internetului ar trebui să reflecte rolul esenţial pe care l-a dobândit reţeaua globală pentru toate ţările.

Viviane Reding, Comisarul UE pentru Societate Informaţională şi Media, a declarat: „ICANN va cunoaşte în curând un moment istoric în dezvoltarea sa. Va deveni ICANN un organism pe deplin independent, care să îşi asume responsabilitatea faţă de ansamblul comunităţii internetului? Aceasta este opţiunea la care europenii se aşteaptă şi pe care noi o vom susţine. Invit Statele Unite să colaboreze cu Uniunea Europeană în vederea atingerii acestui obiectiv.”

Dat fiind că acordul de proiect comun bilateral dintre ICANN şi guvernul Statelor Unite va expira în septembrie 2009, Comisia a declarat astăzi că rolul de lider al sectorului privat ar trebui menţinut, fiind însă necesar ca activitatea acestuia să se desfăşoare conform unor orientări clare, definite în urma unui dialog internaţional. De exemplu, dacă ICANN se va afla în postura de a superviza introducerea de nume de domeniu personalizate (fapt care va permite unui site web înlocuirea numelui de domeniu de tip „.com” cu unul de tip „.orice”), acesta va trebui să definească orientări precise şi să acţioneze în mod transparent. UE consideră totodată că viitoarele dispoziţii privind guvernarea internetului trebuie să se conformeze unor principii esenţiale, în special celor referitoare la respectarea drepturilor omului şi la libertatea de exprimare, precum şi necesităţii de a garanta stabilitatea şi securitatea internetului.

În comunicarea intitulată „Guvernarea internetului: etapele următoare”, pe care o publică astăzi, Comisia a formulat o serie de propuneri prin care să se confere guvernării internetului un caracter mai deschis, mai transparent şi mai axat pe incluziune. Un obiectiv cheie este cel referitor la principiul responsabilităţii – atât pe plan intern (organismele cu putere de decizie şi organizarea generală a ICANN), cât şi pe plan extern (responsabilitate multilaterală, implicând toate ţările lumii).

Aceasta se traduce totodată prin faptul că cei afectaţi de deciziile organismelor de guvernare ar trebui să aibă posibilitatea de a introduce o acţiune în faţa unui tribunal independent. Mai mult, Comisia propune ca reţeaua să fie gestionată de organisme private, pe baza unor principii convenite de autorităţile publice, însă fără intervenţie din partea guvernului în operaţiunile cotidiene.

Guvernul SUA este singurul organism care dispune în mod oficial de drept de supervizare a politicilor şi activităţilor ICANN, de la crearea acestuia în 1998. Dat fiind faptul că acordul de proiect comun este pe cale să expire, Comisia este de părere că ICANN ar trebui să devină responsabil la nivel mondial, altfel spus, nu doar în faţa unui singur guvern, ci în faţa întregii comunităţi mondiale a internetului. Acest lucru este deosebit de important având în vedere faptul că următorul miliard de utilizatori ai internetului va proveni în special din ţările în curs de dezvoltare. Comisia a afirmat astăzi că UE ar trebui să iniţieze discuţii cu partenerii internaţionali în privinţa acestor aspecte, în special referitor la modalitatea de consolidare a capacităţii de reacţie a internetului în caz de defecţiune accidentală sau atac deliberat.
Propunerile de politică ale Comisiei vizează reafirmarea iniţiativei private şi garantarea faptului că internetul va rămâne un instrument al inovaţiei, al libertăţii de exprimare şi al dezvoltării economice.
Istoric

UE a deţinut dintotdeauna un rol primordial în ceea ce priveşte discuţiile la nivel internaţional referitoare la guvernarea internetului. Uniunea Europeană a fost implicată în special în activitatea de înfiinţare a ICANN în 1998. Guvernele, sectorul privat şi societatea civilă au convenit asupra unei serii de principii importante privind modalitatea de gestionare şi coordonare în interesul public a internetului, în contextul Summitului mondial privind societatea informaţională, în perioada 2003 – 2005. Atât necesitatea de a garanta menţinerea securităţii şi stabilităţii internetului, cât şi necesitatea rolului de lider al sectorului privat şi a implicării multilaterale depline, axate pe incluziune, în procesul decizional cheie au reprezentat priorităţi esenţiale promovate puternic de UE.

Sursa: CE

Inegalităţile, accentuate de criză

Potrivit unui studiu realizat de Comisia Europeană, recesiunea ar putea să le afecteze într-o măsură mai mare pe femei decât pe bărbaţi. Pe piaţa europeană a muncii, disparităţile dintre sexe continuă să persiste. Chiar şi în perioade mai puţin dificile, şomajul şi sărăcia sunt mai des întâlnite în rândul femeilor decât în cel al bărbaţilor. Această situaţie se explică, în parte, prin faptul că un număr mare de femei (aproximativ o treime) lucrează cu jumătate de normă şi cu contracte temporare, neavând siguranţa unui loc de muncă. De asemenea, ele ocupă mai puţine funcţii de conducere decât bărbaţii şi îşi exercită profesia în sectoare de activitate mai puţin lucrative.
„Este de aşteptat ca recesiunea economică să afecteze într-o mai mare măsură femeile, deoarece ele ocupă, deseori, locuri de muncă mai precare”, se arată în raport.

Săptămâna trecută, Comisia a găzduit o conferinţă privind efectele crizei economice asupra femeilor.
În ultimele decenii, UE a făcut mari progrese în această direcţie, prin adoptarea legislaţiei privind tratamentul egal şi prin introducerea unor măsuri destinate promovării femeilor. Cu toate acestea, discriminarea rămâne o problemă la locul de muncă.

Pe de altă parte, femeile sunt, în continuare, cele care îşi asumă cele mai multe responsabilităţi privind creşterea copiilor, fiind nevoite, deseori, să îşi reducă timpul de lucru după ce devin mame. De asemenea, UE a propus modificarea legislaţiei actuale în scopul de a-i ajuta pe părinţi să îşi poată echilibra viaţa profesională cu cea personală.
Începând din aprilie 2008, economia a pierdut peste 4 milioane de locuri de muncă. Iniţial, cele mai afectate au fost sectoarele dominate de bărbaţi (finanţe, construcţii şi industria prelucrătoare). Însă, treptat, şomajul a luat amploare.

Gradul de ocupare a forţei de muncă a scăzut şi în sectorul serviciilor, care asigură peste două treimi din locurile de muncă din Europa. Femeile ocupă aproape jumătate din posturile existente în acest domeniu, din care peste 60% în comerţul cu amănuntul. În Germania, mii de angajate se tem că îşi vor pierde locul de muncă după ce concernul Arcandor, proprietarul uriaşului lanţ de hypermarketuri Karstadt, şi-a declarat falimentul.

Deocamdată recesiunea a adus o răsturnare de situaţie la nivelul disparităţilor dintre sexe, rata şomajului în rândul bărbaţilor începând să o depăşească, pentru prima dată în istorie, pe cea înregistrată în rândul femeilor. Cu toate acestea, diferenţa rămâne mică: 8,5% pentru femei (în aprilie 2009) şi 8,6% pentru bărbaţi. În zona euro şomajul afectează femeile (9,4%) într-o mai mare măsură decât bărbaţii (8,9%).

Raportul a indicat şi diferenţele privind nivelul de salarizare. În UE, pentru fiecare oră lucrată, femeile câştigă în medie cu 17,4% mai puţin decât bărbaţii. Totuşi, rata de ocupare a forţei de muncă este în creştere, iar femeile reprezintă 59% din numărul noilor absolvenţi de universitate.