La nici un an de la inaugurarea electoralelor sali de sport, primarii, care s-au bucurat de o asemenea investitie in comunitatea lor, sunt nevoiti sa apeleze, din ce in ce mai des, la constructori pentru a remedia deficientele. Trambitatul program al salilor de sport s-a dovedit, in final, a fi doar un exercitiu de imagine pe bani publici. În Gorj au fost date in folosinta 14 sali de sport. Prezinta o sumedenie de deficiente. Un „defect” comun: ploua in majoritatea salilor. Reprezentantii Inspectiei in Constructii Gorj sustin ca nu au primit nici o sesizare din partea beneficiarilor investitiilor, afland de la jurnalisti de problemele aparute la sali.

Date in mare graba, inainte de alegerile de anul trecut, salile de sport promise de Adrian Nastase s-au dovedit a fi un semiesesc. La doar cateva zile de la inaugurarea lor beneficiarii au inceput sa se planga de calitatea lucrarilor. Ploile din toamna au fost „un examen” greu de trecut pentru salile de sport, pe care l-au picat cu brio. Specialistii au apreciat ca proiectul realizat de o firma din Buzau a fost considerat una dintre solutiile cele mai proaste. În ciuda acestei situatii, societatea Structur Art Buzau a castigat licitatia organizata de Compania Nationala de Investitii.

Tencuiala cazuta
Aflata in garantie, sala de sport din Tismana este intr-un continuu proces de degradare. Tencuiala exterioara a picat, autoritatile locale chemand constructorul, SC Atlas Craiova, pentru a remedia problema. Viceprimarul Dumitru Drumen spune ca nu este pentru prima data cand a cerut firmei craiovene sa vina in Tismana si sa-si retuseze constructia.
O alta deficienta de proiectare a salilor ar fi peretii metalici. Din cauza ca proiectul a fost prost, la diferente mari de temperatura intre interior si exterior se formeaza condens pe panourile metalice, provocand degradarea structurii metalice.
La mai toate salile a fost reparat acoperisul, dar atunci cand ploua apa se infiltreaza continuu pe la colturi. „A plouat in sala, pe la margini, pe la imbinari”, a declarat Valeria Neamtu, profesor al Grupului Scolar Tismana. Însa, la urmatoarele ploi au aparut infiltratii in alte locuri, iar firmele de constructii au trebuit sa faca reparatii pentru a nu stiu cata oara.

Salile „carpite” dupa fiecare ploaie
Lucrarile de mantuiala s-au remarcat privind calitatea peretilor, care au inceput sa crape. O alta deficienta grava este lipsa jgheaburilor de scurgere a precipitatiilor. La sala de sport din Rovinari au aparut alte noi deficiente. Tencuiala exterioara cazuta, pereti cojiti, probleme cu centrala de incalzit. „Sala este supusa unui proces de degradare. Tencuiala a picat, peretii s-au cojit. De fiecare data cand ploua, ploua si in sala. Am facut o cerere oficiala constructorului din Ramnicu Valcea pentru a veni sa remedieze deficientele. Este pentru a doua oara cand il chemam. Apar noi si noi deficiente. Nu vin sa le repare pe cele vechi, ca apar altele pe parcurs”, a declarat purtatorul de cuvant al Primariei Rovinari, Geo Cranta.
Primaria din Ticleni a apelat la constructorul Novara Craiova pentru repararea acoperisului. Edilul-sef Constantin Mazilu a declarat ca a fost nevoie de refacerea izolatiei. Consilierii locali au aprobat tarife pentru cei ce doresc sa intreprinda activitati sportive in sala dupa orele de program ale elevilor. Persoanele fizice pot juca handbal, baschet sau fotbal in noua sala pentru 30.000 de lei pe ora, fiindu-le permise maxim doua ore/zi. Asociatiile sportive vor plati 300.000 pe ora, iar asociatiile nationale vor mai scoate din buzunar 100.000 de lei in plus.
Salile sunt insa improprii pentru competitii oficiale Tot din cauza proiectului defectuos. Toate salile sunt cu doi sau trei metri mai scurte sau mai inguste, motiv pentru care nici una dintre ele nu poate fi folosita in competitiile oficiale de handbal sau fotbal de sala.
„Ploua si la noi!”, spune primarul din Novaci, Ion Chiriac, referindu-se la sala de sport. „Ultima data picura pe lateral, pe la imbinari. Noroc ca constructorul din Craiova si-a cumparat o casa la noi in satul Pociovalistea si il chemam de fiecare data cand avem probleme. Cand observam ceva, il chemam. Firma care a lucrat la noi stiu ca a construit si la Tismana, respectiv Atlas Craiova”, declara primarul. În opinia acestuia, problemele tin atat de proiectare cat si faptul ca s-a lucrat in graba.
Dupa ce salile de sport vor iesi din garantie, sarcina repararii lor ii revine beneficiarului investitiei. Daca acum se efectueaza o sumedenie de reparatii, la nici un an de la darea lor in folosinta, este mai mult ca sigur ca durata lor „de viata” nu va fi una indelungata. Vor pica inainte de a fi exploatate la maxim !
Asemenea sali de sport se regasesc in municipiile Tg-Jiu (doua) si Motru, orasele Novaci, Rovinari, Bumbesti-Jiu, Tg-Carbunesti, Ticleni si Tismana, comunele Prigoria, Musetesti, Sacelu, Tintareni si Baia de Fier.

„Nu am primit nici o sesizare !”
Reprezentantii Inspectoratului in Constructii Gorj spun ca nu stiu de aceste deficiente aparute, neprimind nici o sesizare in acest sens. Inspectorul-sef Ilie Merfu a aflat de la noi de aceste probleme existente la majoritatea salilor de sport, declarand ca va trimite o echipa de inspectori pentru a constata la fata locului aceste probleme. „Noi nu am primit nici o sesizare de la beneficiarii investitiei, respectiv primariile. Dar lucrarile sunt in garantie, iar constructorii trebuie sa remedieze deficientele aparute. Sunt obligati sa o faca si nu avem nici un semnal ca nu raspuns favorabil pentru rezolvarea vreunei probleme. Oricum, o echipa de inspectori va vizita aceste sali de sport si vom cunoaste deficientele aparute”, a completat inspectorul Merfu.
Cu toate deficientele de proiectare, toata lumea vorbeste despre utilitatea acestor sali de sport. Numai ca s-au cheltuit impresionate sume de bani. Multi s-au gandit ca banii ar fi putut fi folositi mai bine in repararea si modernizarea scolilor ori dezvoltarea infrastructurii de transport.

• Patru angajati semneaza ilegal statul de plata la Centrul de Arta si Cultura „Constantin Brancusi”, dar lucreaza la alte servicii ale Primariei Targu Jiu

Centrul de Arta si Cultura „Constantin Brancusi” din Targu-Jiu este, de fapt, o banala casa de cultura. O sustine chiar directorul acestei institutii, Sorin Lory Buliga. În plus, centrul care poarta numele lui Constantin Brancusi sau casa de cultura cum o numeste geologul Buliga este in imposibilitate de a functiona. Din 13 angajati cat prevede organigrama institutiei, au fost angajati 7 oameni, dar la centru lucreaza in prezent doar doi. Restul semneaza statul de plata la Centru, dar lucreaza la alte servicii din Primaria Targu-Jiu.

Sorin Lory Buliga, director al Centrului de Arta si Cultura “Constantin Brancusi” din Targu-Jiu de mai bine de un an, a recunoscut ca, in prezent, institutia pe care o conduce este in imposibilitate de a functiona.
Conform organigramei aprobate de Consiliul Local Targu-Jiu, din martie 2004, de cand institutia are personalitate juridica, numarul angajatilor trebuia sa fie de 13. Angajati nu sunt decat sapte, dar si acestia doar pe hartie. „De fapt, sunt sapte angajati, dar la Centru lucreaza doar trei. Eu, contabila si inca o persoana care se ocupa de organizarea spectacolelor gen Valentine’s Day. Acum el este in concediu medical, are dreptul, si nu mai suntem la serviciu decat eu si contabila, dar facem fata”, a declarat directorul Centrului, Sorin Buliga.
Seful institutiei de cultura sustine ca ceilalti angajati ai Centrului semneaza statul la institutia pe care el o conduce, dar de fapt, lucreaza pe la urbanism si alte servicii din Primaria Targu-Jiu. Afirmatiile directorului Buliga ar putea sta bine pe masa de lucru a anchetatorilor, pentru ca o astfel de poveste are un iz de infractiune, fiind vorba despre institutii publice in care activitatea se desfasoara din banii contribuabililor.
Buliga a evitat sa spuna cui i-a apartinut decizia, dar a lasat sa se inteleaga faptul ca primarul Florin Carciumaru nu este deloc strain de situatie.
Batjocura fata de institutia care ar fi trebuit sa se ocupe de tot ceea ce se intampla in jurul operelor marelui sculptor, a fost confirmata in momentul in care Sorin Lory Buliga a spus clar ca Centrul la care este director si care poarta numele lui Brancusi este, de fapt, o casa de cultura. “Nu stiati faptul ca centrul este o casa de cultura care se ocupa cu spectacole si manifestari dedicate anumitor evenimente? Asa a fost infiintat acest centru, pentru a substitui o casa de cultura”, a explicat directorul Buliga.
Lucrurile au devenit si mai grave in momentul in care directorul Centrului, geolog de meserie, nu a putut sa spuna cum se conserva, se monitorizeaza si se intretin operele lui Brancusi. Nici macar ce spune legea in acest sens nu a stiut sa spuna actualul director al Centrului de Arta si Cultura „Constantin Brancusi”.
Legea obliga primariile care au in raza teritoriala monumente istorice sa infiinteze in cadrul institutiilor de cultura servicii care sa se ocupe doar cu monitorizarea, conservarea si intretinerea operelor.
Buliga a recunoscut ca Centrul Brancusi nu are un astfel de serviciu si ca nimeni nu se ocupa de acest lucru. Acest aspect se vede si s-a simtit in ultimii ani.