Criminalii poştăriţei chefuiau
cu soţul victimei

Cei trei asasini ai poştăriţei Ioana Petrişor se întâlneau periodic cu soţul acesteia în timpul desfăşurării anchetei. Daniel Petrişor era invitat de aceştia să participe la chefurile organizate de autori, în scopul de a afla informaţii legate de desfăşurarea anchetei.

Doi dintre poliţiştii care s-au ocupat de ancheta penală a dispariţiei poştăriţei au dezvăluit faptul că cei trei autori, Gabriel Marghitu de 37 de ani, Grigore Burlan de 38 ani şi Iulian Pană de 27 ani, toţi din Târgu Jiu, s-au întâlnit cu soţul poştăriţei imediat ce au aflat că a fost găsit cadavrul femeii în Mehedinţi.
Poliţiştii Cosmin Honcioiu şi Alexandru Prejbeanu de la Serviciul de Investigaţii Criminale din cadrul IJP Gorj au declarat că, la o lună după descoperirea cadavrului Ioanei Petrişor, toţi cei trei autori au mers la hramul Sfintei Mării în localitatea Săcelu, organizat de unul dintre autorii omorului. A fost o ocazie bună să-l invite la chef şi pe Daniel Petrişor, soţul poştăriţei. Cel care l-a invitat a fost Marghitu, însă la masă Daniel Petrişor a stat cu toţi cei care îi omorâseră soţia, care, speriaţi de descoperirea cadavrului, au încercat să-l tragă de limbă despre ancheta poliţiştilor.
Cei doi poliţişti au spus că informaţiile pe care le prezenta Daniel Petrişor în anchetă i-au încurcat foarte mult, iar ele veneau de la cei trei care nu doreau altceva decât intoxicarea poliţiştilor cu informaţii false.
Poliţiştii criminalişti au mai spus că cel care i-a dus la descoperirea autorilor omorului poştăriţei a fost telefonul mobil al victimei. Anchetatorii au găsit la Grigore Burlan doar aparatul, pentru că sim-ul fusese distrus. În faţa poliţiştilor, Burlan a spus că mobilul îl cumpărase de la o persoană necunoscută din Târgu Jiu, în urmă cu o lună. Când l-au pus să descrie persoana pentru întocmirea portretului robot, autorul a descris o persoană imaginară, poliţiştii dându-şi seama de acest lucru în momentul în care Burlan a descris o persoană îmbrăcată gros de iarnă. El spusese, însă, că telefonul l-a cumpărat vara de la respectiva persoană. Văzând comportamentul nesincer, poliţiştii l-au supus la poligraf, unde rezultatul a fost cel aşteptat de poliţişti. Burlan minţise. Ulterior şi ceilalţi doi autori au fost supuşi detectorului de minciuni, iar rezultatul a fost acelaşi. Toţi minţeau.
La reconstituirea crimei poştăriţei, autorii au recunoscut fapta şi au oferit amănunte despre modul în care au acţionat. Au şocat până şi poliţiştii.

GABRIELA MLADIN

Pentru admiterea ilegală a sute de studenţi,

Moroianu şi Căruntu, daţi în
judecată de conducerea UCB

Fostul rector al Universităţii „Constantin Brâncuşi”, Emil Moroianu şi fostul decan al Facultăţii de Ştiinţe Economice, Constantin Căruntu vor fi acţionaţi în instanţă de către actuala conducere a universităţii, pentru faptul că au admis studenţi la zi şi pe cei care erau pentru locurile la distanţă. Actualul rector, Adrian Gorun, a declarat ieri că aceasta este singura soluţie pe care a putut să o găsească, pentru a-i obliga pe cei doi responsabili de această încurcătură să îndrepte ceea ce au făcut.

În toamna anului trecut, Universitatea din Târgu Jiu a admis 600 de studenţi la Facultatea de Ştiinţe Economice, cu mult peste ceea ce aprobase Ministerul Educaţiei pentru anul universitar 2005/2006. Studenţii admişi în plus la cursurile de zi trebuiau, de fapt, admişi la cursurile de învăţământ la distanţă, însă decanul Constantin Căruntu şi rectorul Emil Moroianu au semnat lista cu candidaţii admişi, toţi fiind trecuţi la învăţământul de zi. Numai că aceştia nu au putut fi înmatriculaţi, locurile neexistând. Odată cu schimbarea conducerii universităţii, acest lucru a fost descoperit şi a fost întocmit un dosar penal care se află încă în cercetări.
Adrian Gorun a mai precizat că din cei peste 600 de studenţi admişi astfel, 240 nu au participat la cursuri şi nu au plătit taxele, astfel că au fost scoşi din evidenţe. Mai rămân cei aproximativ 400 de studenţi care au fost la cursuri, au susţinut examene şi au plătit taxe, aceştia având posibilitatea să dea în judecată şi ei fosta conducere a universităţii, pentru a obţine o hotărâre judecătorească pentru a putea fi înmatriculaţi. Numai că această hotărâre nu va putea fi dată decât cu încălcarea legii, deoarece decizia Ministerului Educaţiei nu a fost decât pentru un anumit număr de locuri, iar cei în plus vor fi înmatriculaţi puţin „ilegal”, adică trecându-se peste actul care stabileşte componenţa anului universitar respectiv. Adrian Gorun recunoaşte acest lucru, dar spune că altă posibilitate nu există şi că numai o hotărâre judecătorească poate trece peste decizia ministerului şi poate ajuta studenţii respectivi să fie înmatriculaţi legal şi să poată „exista” şi în acte ca studenţi ai Universităţii „Constantin Brâncuşi”. Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, Emil Moţa, a spus că, într-adevăr, aceasta este singura posibilitate a studenţilor, dar şi că se poate crea un precedent periculos.

ANA-MARIA ILINCA

Primarii gorjeni s-au aflat
la muncă de Ziua Muncii

Edilii judeţului Gorj nu s-au înghesuit să ia cu asalt malul mării sau pajiştile înverzite, ieri de 1 Mai. Ziua Muncii a fost sărbătorită la nivelul administraţiilor locale prin muncă, primarii preferând să mai facă una alta prin comunele pe care le conduc. Aşa s-a întâmplat în cazul edililor din mai multe comune printre care şi Cătunele unde primarul Florinel Ţuilă supraveghea un excavator şi era singurul salariat al instituţiei prezent la muncă. La fel proceda şi primarul Dragoteştiului, Vili Pasăre, care remedia un pod ce face legătura satului Corobăi cu un cătun numit Valea Gardului. Tot la datorie s-au aflat şi edilii-şefi Emil Cătănoiu (Căpreni), Petre Guşiţă (Jupâneşti), Maria Dumitraşcu (Berleşti), Ştefan Făsuescu (Polovragi) şi Constantin Rada (Ioneşti).

„La pus porumbul pe luncă”
Însă nu toţi şefii de administraţii locale s-au aflat însă la datorie. Unii au preferat să sărbătorească aşa cum au dorit Ziua Muncii şi să îşi mai rezolve oarece treburi prin propria gospodărie. De pildă, ieri, de 1 Mai, primarul comunei Crasna, Aurel Vamvu, putea fi găsit pe câmp „la pus porumbul pe luncă”. Tot în propria gospodărie se afla şi primarul din Văgiuleşti, Constantin Pârjol spunând că „măcar în această zi să mai reuşim să mai facem câte ceva şi pe la noi p-acasă”. De aceeaşi părere a fost şi primarul Maria Vasilescu, edilul comunei Ţânţăreni spunând că „ne odihnim de Ziua Muncii pentru că nu m-am simţit prea bine”.
Alţi primari nu au fost de găsit de 1 Mai, unii dintre aceştia neobosindu-se nici măcar să răspundă la telefon. În schimb, alţii, pentru a nu fi deranjaţi, au preferat să închidă mobilul şi să se bucure de ziua liberă acordată prin lege. Aşa au procedat primarii din Plopşoru (Petre Grigorie), Borăscu (Constantin Ţucu), Cruşeţ (Viorel Drăguşin), Târgu-Logreşti (Ion Băluţă), Glogova (Ion Şalapa), Bărbăteşti (Constantin Pătraşcu), Leleşti (Marian Rotaru) şi lista ar putea continua. Aşadar, un 1 Mai muncitoresc pentru unii dintre primarii gorjeni dar şi o primă zi de mai în care alţii au întors spatele primăriei şi s-au rupt de lumea reală, închizând telefoanele.

IRINEL CEURANU

Naşă până la capăt

Maria Moţa şi-a botezat finuţa

Ultima zi din aprilie a fost ziua în care eleva de clasa a 8-a din Dragoteşti şi-a creştinat fiica adusă pe lume în urmă cu aproape trei luni. Evenimentul a avut loc la o biserică din Târgu Jiu, mama Aurelia fiind însoţită de părinţii săi, dar şi de naşa Maria Moţa, şefa organizaţiei de femei a PD Gorj. Moţa a fost însoţită de colege şi prietene din organizaţie, onorându-şi o promisiune făcută cu ceva timp în urmă, când a citit despre întâmplările prin care a trecut micuţa Maria Gabriela, fina purtând numele naşei.
Maria Moţa, cu finuţa sa în braţe, s-a lepădat în faţa preotului de trei ori de Satana, aşa cum face orice naşă, şi a promis că va fi în continuare alături de eleva din Dragoteşti care a devenit mămică înainte de simularea examenului de capacitate. Aurelia a fost printre elevii care au obţinut cele mai mari note la examenul respectiv, aceasta declarându-se acum să înfrunte capacitatea şi să urmeze liceul mai departe, mai ales că este susţinută şi de părinţii săi.
Masa şi dansul organizate în cinstea finuţei Maria Gabriela au avut loc la restaurantul chinezesc, unde patron este Costel Liao, un tânăr din China botezat la ortodoxie tot de Maria Moţa.

GIGI CIUNCANU

Festival de umor la Turceni

Sâmbătă, 29 aprilie, a avut loc la Casa de Cultură a oraşului Turceni, festivitatea de premiere a concursului de creaţie umoristică “Alexandru Calotescu-Neicu”. Personajul omagiat a fost un boier care a avut moşii în zona Turceniului, fiind şi cel mai mare epigramist oltean din perioada interbelică. În debutul festivităţii a avut loc o savurată expoziţie de caricatură, prezentată şi avându-l ca autor pe maestrul Iulian Pena-Pai. Artistul a fost cooptat şi în juriul care a decernat premiile. Tot din juriu a mai făcut parte Constantin Păsărin, director de revistă – preşedintele juriului, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea Patrimoniului Cultural Tradiţional (CJCPCT) Gorj, Ion Cepoi, primarul oraşului Ion Dumitraşcu, Constantin Popescu şi alţii. A fost prezentă şi presa, printre care şi Titus Stoichiţoiu, fost câştigător al festivalului. În preambulul decernării premiilor au avut loc discuţii, dueluri între epigramişti, comentarii înţepătoare şi haz. În debut au fost premiaţi tinerii concurenţi din cadrul Liceului Industrial Turceni, care s-au prezentat cu nişte creaţii apreciate şi pline de spirit. Cele trei premii, respectiv locul I, II şi III la categoria seniori, au fost împărţite pe doi concurenţi la fiecare loc. Din cei şase premiaţi, cinci au fost absenţi. Singurul prezent, unul din câştigătorii locului I, a fost maestrul Valentin Groza din Târgu Jiu. Premiile au fost sponsorizate de Consiliul Local Turceni, de CJCPCT Gorj şi de Casa de Cultură a oraşului. La final a avut loc o masă festivă, la care au participat, într-o atmosferă specifică festivalului, concurenţii, membrii juriului, reprezentanţii primăriei, presa şi alţi invitaţi. Festivalul care a avut caracter interjudeţean a fost încheiat prin discursul primarului Ion Dumitraşcu, care a mulţumit participanţilor, lansând o invitaţie şi pentru anul viitor.

NELU POCHEA

EPIGRAME

Vitregiile naturii
Spre consiliu, cumva mă filez
Şi văd ce vitregă a fost natura…
În vine să-mi dau palme, să turbez,
Că nu pot stăpânii CARICATURA…!

Nod în papură
Dacă tot au scornit fumul
Că Manţog ar fi „pătat”,
Spuneţi-ne măcar unul
Care este mai curat!?!

Dilemă geometrică
Şi-a făcut efectul ţoiu',
Sau este adevărat!?!
Dar îi văd pe Stoichiţoiu,
Cât de lung, aşa de lat!

Conserve în garanţie
Caşcavalul l-a luat Manta
Goe, mărunţişul (restul).
I-a zis unu-n faţă poanta,
C-o să piardă şi „MINPREST-ul”…

Orelistul către cei 4000 de pacienţi:
Văd că v-aţi spart beregata,
Timpanele, cerul gurii,
Tot strigând în cor degeaba:
„Hai Pandurii, hai Pandurii!”

NELU POCHEA