Pensionarii gorjeni şi-au strigat
durerea în stradă

Pensionarii gorjeni au sărbătorit Ziua Internaţională a Muncii în stradă, scandând demisia ministrului Muncii, Gheorghe Barbu, dar şi a Guvernului Tăriceanu pentru situaţia disperată în care i-au adus de a nu-şi putea duce zilele din pricina pensiilor mult prea mici. Peste 300 de pensionari veniţi din toate colţurile Gorjului s-au strâns ieri în Piaţa Prefecturii Târgu Jiu pentru a cere pensii mai mari şi asigurarea unui trai decent aşa cum merită după o viaţă de muncă şi aşa cum li s-a promis de către guvernanţi în campania electorală. „Nu cerem decât banii noştri pentru care am muncit, nu vrem altceva!”, sunt cuvintele unui pensionar pentru care bătrâneţea este mai mult decât o povară.

„Foamea ne pândeşte, ministrul Barbu ne zâmbeşte!” scria mare pe o pancartă purtată de un pensionar. „Demisia! Demisia lui Barbu şi a Guvernului!” strigau la unison bătrânii. Membrii Guvernului Tăriceanu şi Traian Băsescu au fost făcuţi mincinoşi, iar pentru cei care au condus ţara din 1989 şi până în prezent pensionarii gorjeni au cerut pedeapsa cu moartea pentru că şi-au bătut joc de ei. Pensionarii i-au avertizat pe guvernaţi că, aşa bătrâni şi bolnavi cum sunt, îşi vor cere drepturile prin orice mijloc. „Cuţitul e la os vreţi să curgă sânge pe jos? Vă spunem noi vouă că va fi mai tragic ca în 89”, scria pe o altă pancartă. Sătuli de promisiuni şi de sloganul „Să trăiţi bine!”, pensionarii gorjeni au înfruntat vântul rece şi au aşteptat ca cineva să vină să îi asculte, să îi ajute, să le asigure pensii mai mari cu care să poată trăi, să le asigure medicamentele în regim gratuit şi compensat, însă nu a venit nimeni. „Să trăiţi bine, ca un câine! Aşa am ajuns să trăim ca nişte câini. Îşi bat joc de noi, am muncit şi acum nu avem nimic”, declara foarte revoltat un pensionar.

„500 mii lei îmi rămân lunar”
După 35 de ani de muncă, Elena Mantală are o pensie de 3,2 milioane lei, bani ce ar trebui să îi ajungă pentru a duce o viaţă decentă şi lipsită de griji, dar din păcate nu e aşa. „Sunt pensionară din 1994 şi primesc 3,2 milioane lei lunar, dar după ce îmi cumpăr medicamentele pentru inimă şi fiere rămân cu 500 mii lei, bani care trebuie să îmi ajungă pentru mâncare. Ruşine! Ruşine să le fie!”, spune bătrâna..
Laurian Căplescu este un alt vârstnic, prezent la mitingul revendicării de ieri, care, după 37 de ani de serviciu, are o pensie de 3,3 milioane lei. Medicamentele pe care acesta este obligat să le ia lunar îi mai lasă în buzunar 1,5 milioane lei, sumă din care trebuie să plătească facturile la gaze şi la energia electrică şi să mai şi mănânce. „Nenorociţii ăştia care ne-au dat pensiile se gândesc că avem cu ce trăi, guvernanţii şi parlamentarii iau câte 100 milioane lunar, mănâncă cu 30-40 de guri?”, se întreba Laurian Căplescu. O pensionară din Târgu Jiu locuieşte împreună cu fiul său bolnav, care-i este singurul „ajutor” Nicoliţa Trohonel îi mulţumeşte ministrului Barbu pentru că „mi-a adăugat 6 bani la pensia pe care o primesc…”.
După 43 de ani de muncă la ITUC Rovinari, Vasile Cojocariu primeşte puţin peste 4 milioane de lei, iar la recalculare a beneficiat de doar 57.000 lei. „Sunt bolnav de câţiva ani, iar dacă nu-mi iau medicamente mor. Pai numai reţetele îmi mănâncă toţi bani, dar hoţii şi mincinoşii ce ne conduc habar nu au de acest lucru”.

„Vrem pensii mai mari!”
Pensionarii gorjeni vor pensii mai mari, cerând indexarea trimestrială a acestora cu indicele de inflaţie. Ei solicită să fie pusă în aplicare O.U.G. nr.71/2004 care prevede acordarea de produse alimentare familiilor celor ce nu au utilizat tichetele de călătorie CFR. „Am rămas cu biletele întregi, nu le putem folosi pentru că suntem bătrâni şi bolnavi, de ce nu ne daţi dreptul să le vindem celor ce le folosesc ?”, l-a întrebat un pensionar pe prefectul Ştefan Popescu-Bejat. Acesta a explicat delegaţiei de bătrâni ce s-a prezentat pentru a-şi expune nemulţumirile că va face demersurile necesare pentru ca solicitările lor să ajungă la Bucureşti, dar mai mult de atât nu poate face nimic pe plan local. Chiar dacă în Piaţă Prefecturii pensionarii îl aşteptau şi îl chemau pe prefect pentru a ieşi şi a discuta cu ei, acesta şi-a motivat absenţa din mijlocul mulţimii prin faptul că procedura prevăzută de Guvern în astfel de cazuri este acea de a lua act de revendicări prin întâlnirea cu reprezentanţii pensionarilor. Bejat a recunoscut că „în general răspunsurile pe care le dăm nu îi mulţumesc pe oameni pentru că pensiile sunt mici, iar iniţiativa Guvernului în prezent este ca acestea să crească cu 30% până în 2008”.

Guvernul Tăriceanu, dat în judecată
Ion Velcea, preşedintele Consiliului Judeţean al Persoanelor Vârstnice Gorj, şi unul dintre organizatorii mitingului, a precizat că „voi merge la instanţa de judecată gorjeană şi voi da Guvernul României în judecată pentru că nu a pus în aplicare legile date”. Acesta a explicat că o ordonanţă de guvern ce a fost aprobată în 2005, favorabilă pensionarilor, nu a mai fost publicată în Monitorul Oficial şi nici nu a mai fost pusă în practică. „Un ministru când se aşează pe fotoliu inventariază ce legi au fost date şi ce trebuie făcut pentru a fi puse în aplicare”, a spus Velcea. Dosarul pe care acesta îl va duce la instanţa de judecată a fost studiat de trei parlamentari gorjeni şi de avocatul poporului.
Pensionarii gorjeni vor fi prezenţi în data de 9 mai la Bucureşti, alături de sindicalişti, pentru a protesta împotriva preţurilor ridicate la gazele naturale şi energia electrică, sperând că poate în acest fel se vor lua măsuri pentru a li se îmbunătăţi condiţiile de viaţă.

LOREDANA ECOVIŢĂ

În locul bonurilor se dau bani!

Direcţia Muncii va împărţi
ajutoarele pentru căldură

Direcţia Muncii Gorj va trece la împărţirea banilor pentru ajutorul pentru căldură, începând de astăzi, la târgujienii care nu au mai putut beneficia de bonurile pentru căldură odată cu desfiinţarea SC Aquaterm SA.

Directorul Direcţiei Muncii Gorj, Vasile Picioruşi, a precizat că din cei 216 beneficiari de bonuri, ajutor bănesc nu mai primesc decât 175 de beneficiari, deoarece, atunci când s-a stabilit acest sprijin, în bani, s-au făcut anchete sociale şi restul beneficiarilor nu şi-au mai depus cereri sau nu au fost găsiţi deloc la domiciliu pentru efectuarea anchetei. „Există posibilitatea ca unii să fi beneficiat de bonuri fără să fi avut dreptul, dar există şi posibilitatea ca după 1 decembrie 2005, dată de la care nu au mai fost valabile bonurile, să se fi schimbat situaţia în ceea ce priveşte venitul familiei şi să nu se mai fi încadrat în limitele de venituri. Dintre cei cărora li s-a aprobat ajutorul bănesc, cea mai mare sumă este în cuantum de 892 lei noi, pentru perioada decembrie 2005 – martie 2006. Ţinem să mulţumim Sucursalei Târgu Jiu a SC Distrigaz Sud SA Bucureşti pentru că a dat dovadă de înţelegere şi nu a întrerupt furnizarea gazelor naturale la cetăţenii care urmau să beneficieze de ajutorul pentru căldură şi care au rămas în urmă cu plata gazelor”, a precizat directorul DMSSF Gorj.
Începând cu luna decembrie anul trecut, odată cu desfiinţarea SC Aquaterm SA Târgu Jiu, bonurile pentru căldură nu au mai putut fi folosite de către târgujienii care beneficiau de acest ajutor, deoarece nu a fost înfiinţat alt serviciu de distribuţie a agentului termic şi asociaţiile de proprietari sau locatari au încheiat contracte direct cu SC Distrigaz Sud SA, societate ce nu putea accepta aceste bonuri. Astfel, directorul Vasile Picioruşi a luat iniţiativa de a solicita Guvernului înlocuirea bonurilor cu sume de bani care au fost trimise DMSSF Gorj săptămâna trecută.

Administratorul va fi prezent la încasarea ajutorului
Directorul Direcţiei Muncii Gorj a precizat că aceste ajutoare au fost aprobate cu o destinaţie specială şi, pentru a se asigura că banii pe care îi va împărţi nu vor fi folosiţi pentru altceva şi factura la căldură nu va fi plătită, a luat măsuri speciale. Acesta a decis ca în fiecare zi să fie chemaţi câte 30-40 de beneficiari, însoţiţi de administratorul asociaţiei sau asociaţiilor respective. Administratorul asociaţiei din care face parte persoana respectivă va sta lângă casierul Direcţiei Muncii şi lângă beneficiar şi va încasa de la acesta din urmă suma pe care o mai are de plătit la asociaţie pentru căldură. Vasile Picioruşi a precizat că persoanele care şi-au plătit facturile până acum vor primi banii care li se cuvin, stabiliţi prin hotărâre de Guvern, iar cei care au restanţe la plata căldurii vor achita administratorului, mai întâi, datoria, după care cu restul de bani, dacă mai rămâne ceva, vor face ce doresc.

ANA-MARIA ILINCA

Vesti bune pentru bolnavi!

Bani pentru gratuite şi compensate

Peste 20 de miliarde de lei a primit Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) Gorj pentru medicamentele gratuite şi compensate. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a alocat fonduri suplimentare pentru toate judeţele. Potrivit preşedintelui CNAS, prin actuala rectificare bugetară s-a urmărit ca în fiecare judeţ suma minimă alocată pentru fiecare asigurat, la capitolul medicamente compensate şi gratuite în ambulatoriu, să fie de 35 de lei noi. Această sumă nu include medicamentele pentru principalele boli cronice şi nici cele prescrise în cadrul programelor naţionale de sănătate. Suma minimă pe asigurat nu înseamnă că fiecare pacient beneficiază de medicamente compensate şi gratuite de valoarea amintită, deoarece nu fiecare asigurat apelează la serviciile medicale în cursul unui an calendaristic.

Fără griji…
Şefa CJAS Gorj, Speranţa Vână, susţine că bolnavii gorjeni nu trebuie să îşi mai facă griji cu privire la procurarea de medicamente gratuite şi compensate, deoarece, prin această suplimentare, farmaciile vor putea face faţă tuturor solicitărilor. Cele 20 de miliarde de lei vor fi repartizate fiecărei farmacii în parte, la care se adaugă sumele alocate lunar pentru astfel de medicamente.

Farmaciile vor elibera tot pe decade
În luna aprilie farmaciştii au decis să renunţe la eliberarea reţetelor gratuite şi compensate pe decade, astfel ca toate cele 30 de farmacii, cu care CJAS Gorj are încheiate contracte, au eliberat în acelaşi timp. Numai că cererea a fost prea mare şi în câteva zile toate au epuizat fondurile alocate de CJAS pentru onorarea unor astfel de reţete, iar până la sfârşitul lunii bolnavii au umblat de la o farmacie la alta cu reţeta în buzunar, însă în zadar. Din acest motiv, la sfârşitul săptămânii trecute, conducerea CJAS a avut o nouă întâlnire cu farmaciştii, unde s-a hotărât revenirea la decade. Începând de astăzi, zece farmacii, cele repartizate în prima decadă, vor elibera gratuit şi compensat. Speranţa Vână a precizat că „s-a ajuns la concluzia că este mai bine ca aceste decade să fie menţinute în continuare, astfel că pe parcursul întregii luni bolnavii vor putea găsi farmacii de unde să îşi procure medicamentele”.
Ca o noutate, din această lună numărul bolilor cronice pentru care se alocă fonduri a crescut de la patru la 11. Pentru medicamentele folosite în tratamentul acestor boli se vor introduce adaosuri comerciale, ce vor fi negociate de către CJAS cu fiecare farmacie în parte, a mai precizat Vână.

CORINA POPA

Jandarmii gorjeni ajută
sinistraţii din Dolj

Peste 50 de jandarmi gorjeni au plecat la sfârşitul săptămânii trecute în judeţul Dolj pentru a executa misiuni specifice în vederea limitării şi înlăturării efectelor provocate de inundaţii. Deplasarea efectivelor s-a făcut cu mijloace auto din dotarea unităţii, care vor fi folosite în caz de necesitate pentru evacuarea persoanelor şi a bunurilor. Detaşamentul va acţiona pe raza localităţilor doljene Bistreţ, Măceşu de Jos şi Săpata. În acelaşi timp, în unitate este asigurată pregătirea efectivelor de militari care vor asigura schimbarea primului detaşament, la ordin. Şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Gorj a sărit în ajutorul sinistraţilor. Liviu Dumitraşcu a declarat că ISU a pus la dispoziţie o barcă în Bechet pentru a ajuta la evacuarea persoanelor din zona inundată.

(G.M.)

Grupurile sanitare ar trebui să fie curate precum nişte farmacii. Aşa „ar trebui” numai că proprietarii acestora preferă să tragă apa după prevederile legii şi trec cu vederea peste modul în care arată WC-urile. „Gândacul”, un simbol al mizeriei, va fi „steaua” acordată fiecărei toalete, arătând astfel gradul de educaţie al acelora care întreţin aceste grupuri sanitare.

Târgul săptămânal
din Alimpeşti

O cutie de lemn pe post de WC şi decorată cu excremente. Aşa arată toaleta folosită săptămânal de zeci de oameni care vin la târgul săptămânal ce are loc în fiecare zi de luni în comuna Alimpeşti. Deşi se chinuie de câţiva ani ca să construiască un WC decent, administraţia locală a fost incapabilă de acest lucru, lăsându-le celor din târg un WC oribil, ca unul din fundul grădinii.

- mediu toxic
- ca în fundu' grădinii
- daca nu ai de ales
- acceptabil
- modelul occidental şi în Gorj