Sinistraţii din Seciuri refuză
cazarea în corturi

Oamenii din satul Seciuri a căror case au fost înghiţite de pământ refuză să se mute în corturile Armatei. Unii dintre cei 500 de sinistraţi s-au cazat la rude, dar majoritatea dintre ei nu şi-au părăsit ruinele. Dorm în faţa porţilor, lângă animale, unde şi-au improvizat corturi, în care au pus fân pe jos pentru a nu adormi direct pe pământ. Ei nu vor să-şi lase de izbelişte animalele şi bunurile salvate din casă, pentru care spun că au trudit o viaţă.

În Seciuri şi ieri terenul a mai fugit un metru. Casele care cu o zi înainte se mai ţineau pe picioare, peste noapte s-au prăbuşit. Unele chiar sub ochii proprietarilor. Drumul care făcea legătura satului Seciuri cu celelalte localităţi ale comunei Roşia de Amaradia a mai fugit şi el, făcând o adâncitură de mai bine de cinci metri. Misiunea pompierilor militari şi a jandarmilor de a ajuta oamenii să-şi mai recupereze bunurile din gospodării a fost, astfel, cu mult îngreunată. Imaginea care a rămas în urma prăbuşirii caselor este una apocaliptică. Localnicii spun că aşa îşi imaginau iadul pe pământ…

Refuză corturile !
După ce prefectul de Gorj, Ştefan Popescu Bejat, a instaurat stare de alertă în Seciuri, a decis ca în nordul şi sudul localităţii să fie ridicate tabere pentru sinistraţi. Ministerul Apărării Naţionale a adus corturi, paturi, pături şi alimente pentru sinistraţi. Oamenii, însă, au refuzat să se cazeze în corturile Armatei şi ziua au preferat să stea în jurul gospodăriei înghiţite de pământ, iar seara în jurul focurilor făcute la poartă. Ei spun că nu se pot despărţii de casele şi bunurile pentru care au muncit o viaţă. Seara, multora le-a fost teamă ca cineva să nu le fure ce-au mai salvat din case şi au preferat să le păzească. Alţii n-au vrut să-şi părăsească animalele. Oricum, după ce au fost amplasate, corturile Armatei nu au fost ocupate. Autorităţile locale au mai stabilit şi trei locuri de cazare în căminele culturale învecinate comunei Roşia de Amaradia, dar nici acolo oamenii n-au vrut să fie cazaţi.

Alte ameninţări !
Centrul comunei Roşia de Amaradia se află la cinci kilometri de satul înghiţit de pământ. Aici sunt în pericol 700 de case care au început să se crape. Biserica din comună este deja grav afectată, din turlă căzând în urmă cu câteva zile bucăţi din perete. Preotul Ion Marina spune că de când au apărut alunecările de teren a început să se roage la Dumnezeu să-i ţină biserica în picioare. Oamenii din Roşia de Amaradia trăiesc cu teama că şi lor li se poate întâmpla nenorocirea care s-a abătut pe capul vecinilor. De altfel, şi în Seciuri primele semne ale alunecării de teren au fost tot ca la Roşia de Amaradia: crăpături în case şi într-o noapte s-a prăbuşit terenul.
Primarul din Roşia de Amaradia, Cristian Faităr, a declarat că a avertizat în urmă cu un an despre dezastrul ce urma să vină. El s-a adresat şi Prefecturii Gorj şi Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia spunând că, în urma exploatărilor miniere din zonă, terenul şi-a pierdut stabilitatea, dar nu a fost luat în seamă. „Când am văzut casele prăbuşite şi proporţiile dezastrului, era să fac infarct. Oamenii ăştia cu mine rămân aici şi eu, cu un buget sărac, nu ştiu cum să mă descurc”, a povestit primarul.

Satul va fi strămutat
Pentru că în Seciuri nu se mai poate locui, s-a luat decizia strămutării satului. Până la reconstrucţia caselor au fost puse la dispoziţia sinistraţilor corturile Armatei pe care oamenii nu le doresc. Prefectul Bejat susţine că întreaga comună este în pericol de a fi înghiţită de furia pământului. Deocamdată se caută soluţii pentru sutele de oameni din Seciuri. O primă variantă luată în discuţie este strămutarea lor la Câmpu Mare, dar ar fi necesare circa 20 de hectare care nu aparţin domeniului public. Autorităţile se gândesc şi la o negociere directă cu proprietarii terenurilor pentru strămutarea sătenilor din Seciuri.

Sătenii îl aşteptau pe Băsescu
Ieri, printre săteni se zvonise că va ajunge în zonă chiar preşedintele Traian Băsescu, dar vizita acestuia nu a fost confirmată de autorităţi. Medicii au început tot de ieri vaccinările în zonă.

GABRIELA MLADIN