Furnizorii de formare profesională, verificaţi la sânge

Furnizorii de formare profesională din judeţul Gorj, autorizaţi de către Direcţia Muncii Gorj, au intrat într-un proces de monitorizare, după cum a declarat directorul Direcţiei Muncii Gorj, Vasile Picioruşi. Acesta a organizat luna trecută o testare a evaluatorilor care au aceste responsabilităţi de verificare şi control, în urma căreia au rămas doar evaluatorii care au obţinut cel puţin 70 din 100 de puncte posibile. Din cei 48 de evaluatori chemaţi la testare, 23 au fost absenţi şi 22 au reuşit să obţină peste 70 de puncte. În primul rând vor fi verificaţi cei 18 furnizori gorjeni care au, în prezent, cursuri în derulare, după care vor fi controlaţi şi restul furnizorilor, pentru a se constata dacă mai îndeplinesc condiţiile pe care le aveau în momentul autorizării.
Vasile Picioruşi a precizat că aceste măsuri erau necesare, deoarece, pe de o parte evaluatorii ori nu erau pregătiţi ori nu îşi făceau cum trebuie datoria, iar pe de cealaltă parte furnizorii care organizau cursuri de pregătire în anumite meserii prezentau multe deficienţe spre deosebire de momentul în care au obţinut autorizaţia. În urmă cu două luni a şi fost retrasă prima autorizaţie de funcţionare a unui furnizor de formare profesională, Fundaţiei pentru Tineret din Târgu Jiu, care organiza cursuri de calificare în meseria de instalator instalaţii tehnico-sanitare şi gaze, pentru grave deficienţe în organizarea cursurilor.
„Furnizorilor care vor fi găsiţi cu deficienţe li se va trimite o notificare pentru a-şi remedia deficienţele. Dacă la a doua verificare furnizorii vor continua să nu îndeplinească acele condiţii necesare funcţionării, li se vor retrage autorizaţiile”, a precizat directorul Vasile Picioruşi.

ANA-MARIA ILINCA

UNIUNEA EUROPEANĂ

- scurt istoric, tratate, extindere, obiective –

Ideea unei Europe unite a fost enunţată, se pare, pentru prima dată, la începutul secolului al XVII-lea de către scriitorul francez Charles-Louis de Secondat, baron de MONTESQUIEU care, după o vizită prelungită în mai multe state europene face referire la necesitatea unei „cetăţenii europene”. Două secole mai târziu, la data de 9 mai 1950, un alt francez, Robert SCHUMAN, care la vremea respectivă îndeplinea funcţia de ministru al afacerilor externe în Guvernul Franţei, a materializat ideea compatriotului său Jean MONNET de a realiza o Europă unită care să asigure garantarea păcii şi securităţii durabile, solidaritate economică şi socială în scopul promovării unui model nou de societate. Declaraţia-program „SCHUMAN” constă în înfiinţarea unei structuri în cadrul căreia resursele de cărbune şi oţel ale Franţei şi Germaniei să fie gestionate în comun. La acest program-apel, deschis tuturor Statelor europene, au răspuns încă patru, voinţa acestora fiind legiferată prin Tratatul de la Paris, semnat la data de 18 aprilie 1951 de către Franţa, Germania, Belgia, Italia, Luxemburg şi Olanda, cele şase ţări fondatoare ale Comunităţii Economice a Cărbunelui şi a Oţelului (CECO) şi intrat în vigoare la data de 23 iulie 1952. Primul preşedinte al acestei înalte autorităţi a fost, în perioada 1952-1955, chiar Jean Monnet considerat, pe bună dreptate, părintele fondator al Comunităţii europene.
Ca urmare a rezultatelor remarcabile obţinute în cadrul CECO cele şase state au decis extinderea colaborării şi în alte domenii şi, în acest sens, au semnat la Roma la data de 25 martie 1957, Tratatele de instituire a încă două structuri, Comunitatea Economică Europeană (CEE) şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (EURATOM). Ulterior, au fost adoptate încă trei tratate pe baza cărora s-a realizat întreaga construcţie europeană existentă în prezent. Tratatul de la Maastricht, semnat la data de 7 februarie 1992 şi intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993, a pus bazele constituirii Uniunii Europene pe baza unor principii comunitare cunoscute sub numele de piloni. Primul pilon - Comunităţile Europene - stabileşte pentru instituţiile Uniunii competenţa coordonării politicilor comunitare pe diferitele domenii. Al doilea pilon - Politica externă şi de securitate comună - stabileşte competenţele Statelor membre în acest domeniu. Al treilea pilon - Cooperarea poliţienească şi judiciară în materie penală - stabileşte cadrul relaţiilor dintre structurile de poliţie şi justiţie din Statele membre. Tratatul de la Amsterdam, semnat la data de 2 octombrie 1997 şi intrat în vigoare la 1 mai 1999, extinde zona de acţiune a politicii de protecţie a consumatorului, impune ca obiectiv comunitar activitatea de dezvoltare durabilă a mediului înconjurător şi stabileşte competenţe sporite în domeniul ocupării forţei de muncă şi al protecţiei sociale privind egalitatea de şanse. Prin Tratatul de la Amsterdam au mai fost stabilite şi unele obiective comunitare privind drepturile fundamentale ale cetăţenilor. Tratatul de la Nisa, semnat la data de 26 februarie 2001 de către miniştrii afacerilor externe din Guvernele Statelor membre şi intrat în vigoare la 1 februarie 2003 după ce a fost ratificat de către acestea, constituie documentul care reglementează activitatea instituţională din Uniunea Europeană atunci când procesul de extindere va fi încheiat.
Reforma instituţională are, conform prevederilor Tratatului de la Nisa, trei elemente principale care se referă la componenţa şi modul de funcţionare al instituţiilor comunitare, procedura de decizie în cadrul Consiliului de miniştri şi consolidarea cooperării între diferitele structuri europene.
La temelia acestor construcţii comunitare s-a aflat dorinţa Statelor de a lucra împreună şi convingerea că, în anumite domenii, pe baza politicilor comune elaborate şi adoptate de instituţiile comunitare, se pot obţine rezultate mult mai bune la nivel european decât la nivel naţional. Pe de altă parte, adoptarea acestor politici comune conferă Uniunii Europene un statut distinct pentru că marchează acceptarea cedării, către structurile europene, a unei părţi a suveranităţii Statelor membre care, în schimb, primesc anumite atribute în domeniul gestionării acestor politici. Pe baza prevederilor Tratatelor comunitare, până în prezent au aderat, în cinci etape de extindere, 19 State europene, astfel: in anul 1973, Danemarca, Irlanda şi Regatul Unit al Marii Britanii; in anul 1981, Grecia; in anul 1986, Spania şi Portugalia; in anul 1995, Austria, Finlanda şi Suedia iar în anul 2004, la data de 1 mai, un grup de 10 ţări Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria.
Principala misiune a Uniunii Europene, aşa cum aceasta rezultă din tratatele încheiate, este de a organiza relaţiile dintre Statele membre şi între popoarele acestora, pe baza principiului solidarităţii, într-o manieră cât mai coerentă. Din conţinutul misiunii rezultă şi principalele obiective ale Uniunii Europene ce constau în: promovarea progresului economic şi social; afirmarea Uniunii Europene pe arena internaţională; instituirea cetăţeniei europene. De menţionat că prin cetăţenia europeană se realizează doar completarea cetăţeniei naţionale cu noi drepturi, comunitare, nu şi înlocuirea acesteia; crearea şi dezvoltarea unei zone de libertate, securitate şi justiţie, prin asigurarea funcţionării pieţei interne unice şi, în special, a circulaţiei libere a persoanelor; consolidarea tuturor relaţiilor intercomunitare pe baza Tratatelor şi a prevederilor legislative adoptate în cadrul Uniunii.
Aceste obiective sunt puse în operă de către instituţiile comunitare create pentru a realiza o legătură cât mai strânsă între popoarele europene. Dintre aceste instituţii comunitare vor fi prezentate, în continuare, Parlamentul European, Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene, Comisia Europeană, Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene, Tribunalul de Primă Instanţă, Comitetul Economic şi Social, Curtea Europeană de Conturi, Comitetul Regiunilor, Mediatorul European, Banca Centrală Europeană, Banca Europeană de Investiţii, Fondul European de Investiţii.

Petre POPEANGĂ
Deputat PRM de Gorj, observator în Parlamentul Europei

Şcolile afectate de inundaţiile
din 2005 vor primi bani

Şcolile afectate anul trecut de inundaţii vor primi de la Uniunea Europeană 12 milioane de euro pentru reconstrucţie. În acest proiect sunt incluse peste 180 de instituţii de învăţământ din 31 de judeţe. Reprezentanţii europeni au stabilit reguli stricte celor care vor beneficia de acest program. Durata unui proiect nu poate depăşi mai mult de 15 luni, iar banii vor trebui cheltuiţi strict pentru reconstrucţia infrastructurii distruse de inundaţiile din 2005. Cei mai mulţi bani vor merge către judeţele din Moldova şi Banat. Cererile de finanţare nerambursabilă trebuie depuse la sediul Ministerului Integrării Europene până pe 8 iunie 2006. Delegaţia Comisiei Europene în România pregăteşte un proiect de finanţare Phare şi pentru localităţile afectate de inundaţiile din luna aprilie 2006.

(R.T.)

Programul întreruperilor în alimentarea cu energie electrică necesare pentru realizarea de lucrări de întreţinere şi reparaţii

VINERI 12.05.2006
10.00 – 16.00 Str. Petreşti şi str. Unirii (între str. Ana Ipătescu şi str. Dinică Schileru) – oraş Tg-Jiu (parţial)
08.00 – 15.00 Cartier Săvineşti – oraş Tg-Jiu
08.00 – 15.00 Bl. 9, str. Minerilor – oraş Tg-Jiu
08.00 – 18.00 Sat Pocruia – oraş Tismana (parţial)
09.00 – 15.00 Sat Curpen – com. Stăneşti (parţial)
09.00 – 15.00 Sat Drăguţeşti – com. Drăguţeşti (parţial)
08.00 – 15.00 Sat Leleşti – com. Leleşti
08.00 – 16.00 Sat Pruneşti – com. Albeni
08.00 – 16.00 Sat Băceşti – com. Stejari
08.00 – 16.00 Sat Satu Nou – com. Căpreni
08.00 – 16.00 Sat Aniniş Vale – com. Crasna
08.00 – 16.00 Sat Cruşeţ – com. Cruşeţ (parţial)
08.00 – 16.00 Sat Stoina – com. Stoina

Oferta locurilor de muncă la nivelul judeţului Gorj

Persoanele interesate sunt aşteptate la sediul AJOFM Gorj din str. Lt. Col.Dumitru Petrescu nr. 1

Agent pază în incinte 19
Agent vânzări 1
Apicultor 10
Barman 1
Bucătar 5
Cofetar 1
Confecţioner geam dublu termoizolator 2
Confecţioner tricotaje după comandă 2
Consilier administraţie publică 1
Consilier economic 1
Consilier inginer chimist 1
Consilier instituţii publice 1
Consilier în comerţ 1
Croitor 13
Dulgher (exclusiv restaurator) 3
Electrician echipamente energetice şi energetice 3
Faianţar 2
Fierar betonist 3
Inginer automatist 1
Inginer autovehicule rutiere 1
Inginer construcţii civile, industriale şi agricole 1
Inspector asigurări 2
Inspector specialitate inginer agronom 1
Inspector specialitate inginer zootehnist 1
Lăcătuş mecanic 6
Lăcătuş mecanic de întreţinere şi reparaţii universale 2
Lucrător comercial 3
Lucrător gestionar 2
Maistru mecanic auto 1
Maşinist la maşini pentru terasamente (ifronist) 1
Mecanic auto 1
Munc. constructor bârne, chirpici, piatră 4
Munc. constructor senal navigabil, lucrări hidroteh. şi portuare 1
Munc. necal. la amb. prod. solide şi semisolide 24
Munc. necal. la întreţ. drumuri, şosele, poduri, baraje 3
Ospătar 4
Pictor pe sticlă şi ceramică 1
Reporter 1
Secretară 1
Sudor electric 3
Şef serviciu instituţie publică 1
Şofer autocamion/maşină de mare tonaj 6
Şofer de autoturisme şi camionete 1
Tâmplar universal 3
Tapiţer 2
Tinichigiu carosier 4
Vânzător 1
Vânzător ambulant de produse alimentare 2
Vânzător ambulant de produse nealimentare 1
Ziarist 1
Zidar-rosar-tencuitor 6