„Pasti e un om cinstit !”

Primarul din Târgu Cărbuneşti,
anchetat şi terfelit degeaba

A fost liberal, a trecut la PSD, a avut parte de controale şi de acuzaţii, a fost bănuit că a şmecherit banul public şi a aşteptat să i se facă dreptate. Este primar la Târgu Cărbuneşti de 10 ani, iar acum iese cu fruntea sus şi afirmă răspicat că „Pasti e un om cinstit”. Şi nu bate câmpii pentru că i se poate spune cel mult „duce” prin prisma relaţiilor pe care le are cu familia regală luxemburgheză, titlul de baron fiind ocupat pe bune de o cu totul altă persoană din judeţ.

Cristian Toader Pasti a făcut cunoscut ieri că este un om cinstit pentru că nici una din acuzaţiile ce i-au fost aduse de-a lungul vremii nu au fost demonstrate cu probe. Primarul din Târgu Cărbuneşti spune că a fost acuzat pe nedrept de comiterea unor ilegalităţi. Din această cauză şeful Corpului de Control al Prefecturii a fost schimbat, acuzaţiile formulate împotriva lui Pasti neputând fi probate ulterior. „Două organisme importante de control au confirmat de mai mult timp că la Târgu Cărbuneşti primăria cheltuie banii corect şi este un model din acest punct de vedere. Şi, cu toate acestea, am fost acuzat de tot felul de lucruri care acum nu au putut fi probate. Eu acum am probitatea morală să arăt de acum încolo cine a furat şi nimeni nu s-a atins de ei. Şi vă asigur că nici alţi primari nu au comis ilegalităţile de care au fost acuzaţi”, spunea ieri Pasti.

Şi-a pierdut funcţia !
Primarul din Târgu Cărbuneşti a fost acuzat în ultimul an de comiterea unor ilegalităţi, care nu au putut fi însă probate de cei care le-au formulat. În ultima categorie a intrat şi Corpul de Control al Prefecturii condus până de curând de Nicolae Sichitiu, locul acestuia fiind luat de Daniel Bivolaru. Pasti a cerut de mai mult timp un şef nou la Corpul de Control, mai ales că Sichitiu îl acuza, de exemplu, că nu a respectat prevederile unei ordonanţe din 2001 la o licitaţie organizată în 2000. Adică legea a apărut la un an după licitaţie, dar trebuia „respectată”, că aşa-i în România, legile se respectă. „Pe marele expert Sichitiu am vrut să îl dau în judecată. I-am arătat domnului prefect Bejat cât e de deştept subordonatul său şi l-a schimbat. Banii lui nu îmi trebuiesc, mai ales că el a fost o unealtă în mâna unor oameni politici. Puteam să îi iau 500 de milioane, dar pentru mine el nu înseamnă nimic pentru că a scris despre mine numai tâmpenii. Prefectul a demonstrat însă că este un om de onoare”, declară primarul.

Dosare cu bube
Cât despre prefect, acesta a confirmat că l-a înlocuit pe Sichitiu, preferând să lucreze cu un tânăr. Dosarele cu bube inventate ale lui Pasti au fost făcute însă înainte de alegerile din 2004, în perioada în care primarul era încă liberal. În momentul în care a preluat postul de prefect. Ştefan Popescu Bejat s-a căutat prin sertarele biroului şi a descoperit un braţ de dosare lăsate la dospit. Multe îi aparţineau lui Sichitiu, iar printre ele era şi cel cu „tâmpeniile” despre Pasti. Prefectul nu s-a uitat atunci prin ele, dar le-a făcut publice şi bine a făcut pentru că, în ciuda suferinţelor primarului, în cele din urmă adevărul a ieşit la suprafaţă.
Primarul din Târgu Cărbuneşti poate să spună oricui de acum încolo că este un om cinstit, chiar dacă s-a decis să protesteze faţă de taxele prea mari pe care i le ia statul din munca proprie. Pasti a făcut cunoscut că nu şi-a mai depus fişa fiscală de impozitare pe anul trecut pentru a protesta împotriva faptului că statul i-a impozitat un venit de 22 de milioane de lei vechi cu jumătate din sumă. Pasti are salariul de primar şi un venit de 22 de milioane pentru închirierea cu acte a unei suprafeţe de teren unei firme private. Acestea sunt veniturile din 2004, o ordonanţă de guvern din 2005 stabilind cum vor fi impozitate veniturile respective. Aşa s-a trezit primarul că pentru cele 22 de milioane de lei vechi câştigate pe lângă salariu are de dat în plus un impozit de 10 milioane de lei vechi. „Este un lucru care îi descalifică, dacă era o sumă mai mică o achitam fără să ştiu, dar, aşa... Ei aşa au făcut rost de bani la buget şi au pus sumele respective pe seama cotei unice la TVA”, spune primarul. Au plătit şi alţii diferenţele de impozit şi s-au întrebat cum vine treaba, iar Pasti spune cu mândrie că anul acesta se numără printre cei 75% care nu şi-au mai depus fişele fiscale.
„Este o jigodeală fără seamăn. Nu mi-am depus fişa fiscală pentru că nu-mi convine ca statul să îmi ia din 22 de milioane jumătate din ei. Şi ca mine sunt mulţi alţii”, mai spune primarul care se pregăteşte să plece la Strasbourg în calitate de observator european. Pasti lipseşte la sfârşitul săptămânii din judeţ şi se pregăteşte să le vorbească europenilor despre justiţia văzută de la Târgu Cărbuneşti. Iar imaginea, prin prisma celor relatate mai sus, nu are cum să fie una pozitivă.

GIGI CIUNCANU

Din cauza cererii de strămutare,

Ştefănoiu şi Marin, neaudiaţi

Florentin Ştefănoiu şi Ion Marin, doi dintre principalii inculpaţi în cel de-al treilea dosar privind credite luate ilegal de la BCR, care trebuiau să fie audiaţi ieri, au scăpat, din cauza unei cereri de strămutare introdusă de Ion Marin, omul din spatele grupului de firme din Râmnicu Vâlcea care au fost verigi importante în lanţul de firme la capătul căruia se aflau societăţile lui Gabriel Mathyas şi Petre Paul Ţârdea. Creditele de la BCR Novaci erau luate, în primă fază, de Relu Ştefănoiu, care dădea mai departe banii lui Ion Marin. Toţi au profitat de credite luate ilegal, în valoare de multe miliarde de lei. Din cele patru dosare instrumentate şi finalizate de procurorii anticorupţie, doar ultimele două sunt la Târgu Jiu, primele două fiind judecate la Sibiu. Acolo declara Relu Ştefănoiu în momentul în care a fost trimis în judecată că va strămuta şi acest dosar, pentru că acolo „sunt femei frumoase şi muzică bună”, ceea îi place lui. În acest dosar a mai fost o cerere de strămutare care a fost respinsă de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi aceasta este a doua. Până la aflarea deciziei ÎCCJ privind cererea lui Ion Marin, instanţa gorjeană a dat un nou termen fără a mai audia pe cineva.

(A.M.I.)

În zona CET,

Aproape 10.000 de pachete ţigări,
vândute la negru

Doi bărbaţi din Târgu Jiu au fost prinşi de poliţişti în timp ce făceau o tranzacţie cu ţigări şi plase de plastic, la negru, într-o zonă ferită de ochi indiscreţi din zona CET. În ziua de luni, 22 mai, poliţiştii din cadrul Serviciului de Investigarea Fraudelor şi Biroului Poliţiei de Ordine Publică din cadrul Poliţiei municipiului Târgu Jiu l-au prins în flagrant pe Constantin Morcoaşe, în vârstă de 35 ani, din Târgu Jiu, fără ocupaţie, în timp ce vindea din autoturismul proprietate personală cantitatea de 9.958 pachete ţigări, fără timbru, de provenienţă străină. Pe lângă ţigări, bărbatul mai vânduse şi 5.000 bucăţi plase din plastic, lui Gheorghe Ilinca, în vârstă de 34 ani, tot din Târgu Jiu, administrator al SC SORA VAM SRL Târgu Jiu. Tranzacţia dintre cei doi se derula în apropierea C.E.T. Târgu Jiu, într-o zonă cu vegetaţie şi nepopulată, cumpărătorul fiind şi el cu autoturismul său. Constantin Morcoaşe a declarat, în legătură cu marfa vândută la negru şi evaluată la peste 21.000 lei noi, că a achiziţionat-o din oraşul Arad, de la persoane necunoscute, în vederea comercializării. Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Gorj, inspector Daniel Tică, a precizat că toate pachetele de ţigări şi pungile din plastic destinate vânzării la negru au fost confiscate, iar verificările vor continua în vederea identificării altor cumpărători.

ANA-MARIA ILINCA

Degeaba s-a supărat Manţog

Bujorăscu rămâne blocat măcar două săptămâni în iunie

Secretarul de stat din Ministerul Economiei, Ionel Manţog, a anunţat zilele trecute că este foarte nemulţumit de ritmul în care se lucrează la reluarea circulaţiei pe dealul Bujorăscu. Acesta are toate şansele să rămână în continuare aşa pentru că şoferii vor mai avea de ocolit zona cel puţin două săptămâni, după cum impune situaţia de la faţa locului.
Circulaţia rutieră pe drumul naţional 67, ce face legătura între municipiile Târgu Jiu şi Motru, nu va fi reluată mai devreme de 15 iunie în zona dealului Bujorăscu. Directorul general al Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia, Dan Burlan, a anunţat ieri că varianta care va permite redeschiderea circulaţiei trebuie amenajată la cerinţele impuse de Administraţia Naţională a Drumurilor, şoseaua având statut de drum naţional. Adică nu este suficientă orice potecă umplută cu pietriş pentru a deveni o bretea de legătură.
Burlan precizează că SNLO va cheltui 21 de miliarde de lei vechi pentru a amenaja 1200 de metri care să facă legătura între capetele de drum afectate de alunecarea haldei de teren. Traficul a fost blocat la sfârşitul lunii mai după ce o haldă de steril formată din 19 milioane metri cubi s-a destabilizat şi a alunecat pe şosea, drumul, modernizat acum doi ani, fiind acoperit cu un strat gros de câţiva metri de pământ. Halda de steril aparţine Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia, care este obligată să refacă drumul.
Directorul general declară că luna viitoare traficul va fi redeschis pe un drum pietruit conform tuturor normativelor impuse de lege, asfaltarea şi revenirea traficului la normal urmând să fie finalizate până pe 15 noiembrie. Acesta afirmă că în cursul verii vor fi amenajate şase poduri peste tot atâtea văi pentru ca, la finalul lucrărilor, circulaţia în zonă să se desfăşoare în siguranţă.
Şoferii care doresc să ajungă sau să plece de la Motru au la dispoziţie rute ocolitoare, mai lungi cu zeci sau sute de kilometri, în funcţie de destinaţie. Iar cel de-al doilea municipiu se pregăteşte să îşi serbeze 40 de ani de existenţă fără a avea o legătură directă cu capitala judeţului. La sărbătoarea respectivă sunt aşteptaţi politicieni de vază care vor fi nevoiţi să le spună şoferilor să aleagă un alt traseu pentru că Bujorăscu este blocat de o haldă de steril pe care exploatarea minieră condusă pe vremuri de un alt politician fruntaş al Motrului a pus milioane de tone de steril pe un teren impropriu.

GIGI CIUNCANU

Dacă ne luăm după opinia medicilor,

Gorjul, pregătit pentru aviară

Locuitorii judeţului Gorj pot fi trataţi în eventualitatea izbucniri unei epidemii de gripă la păsări. Potrivit directoarei adjuncte a Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Gorj, Mariana Sfichi, la nivelul judeţului există stocul necesar acoperirii în primă fază a efectelor acestei epidemii. Actualmente, în depozitul antiepidemic al judeţului se află o mie de pastile, „cantitate suficientă pentru prima intervenţie”, consideră Sfichi. Aceasta mai spune că deja s-au făcut demersurile pentru achiziţionarea unei alte cantităţi de Tamiflu în doze ce pot fi administrate şi copiilor sub 12 ani.
Pe de altă parte, trebuie spus că la nivelul secţiei de boli infecţioase, medicamentul Tamiflu a existat într-o perioadă dar în prezent secţia nu dispune de acest medicament susţine medicul-şef Vasilica Ionescu. De menţionat că, potrivit prospectului, medicamentul Tamiflu „previne răspândirea virusului gripal în organism şi astfel ajută la uşurarea sau prevenirea simptomelor care apar la infecţia cu virusul gripal”. Comparativ cu alte judeţe, Gorjul deţine aceeaşi cantitate existentă şi la nivelul altor judeţe cu excepţia judeţului Vâlcea unde deja au fost descoperite focare ale gripei aviare la păsări, mai precizează directoarea adjunctă a DSP Gorj.

IRINEL CEURANU

DSV verifica păsările din
gospodăriile gorjene

De câteva zile, Direcţia Sanitar-Veterinară Gorj a început controalele şi în gospodăriile populaţiei. Până în prezent s-au verificat 500 de gospodării, unde nu s-a constatat nici o problemă, toate păsările fiind declarate „clinic sănătoase”. Majoritate oamenilor au înţeles că trebuie să-şi ţină orătăniile în curte, iar primarii au sarcina să întocmească o evidenţă cu numărul de zburătoare existent în fiecare localitate. „Verificările la gospodării continuă, însă până în prezent nu avem nici o suspiciune de gripă aviară în judeţ”, susţine şeful DSV Gorj, Ion Iliuţă.

(C.P.)

Lecţii interactive în şcolile din Gorj

Şcolile şi liceele din judeţul Gorj au intrat, de anul trecut, într-un program de dotare cu laboratoare informatice pentru susţinerea de lecţii interactive, a cărui cea de-a patra etapă s-a finalizat în această lună, fiind implementat de două firme din Gorj. Liceele din judeţul nostru au fost cuprinse în cea de-a treia etapă, desfăşurată anul trecut, iar anul acesta au intrat şcolile din Gorj, 70 de unităţi şcolare având acum laboratoare informatizate. De la fiecare şcoală au fost instruiţi minim şase cadre didactice, administratorul şi secretara şi s-au susţinut deja lecţii interactive de chimie, biologie, matematică, istorie, geografie, fizică şi limba română la şcoli din Albeni, Pociovaliştea, Prigoria, Rădineşti, Bumbeşti-Piţic, Runcu, Peştişani şi Padeş. În acest program vor fi introduse apoi şcolile de învăţământ primar. La fiecare şcoală au fost aduse câte 10 calculatoare, un scanner şi un server. Programul din care face parte această acţiune se numeşte SEI (Sistem Educaţional Informatizat) – Tehnologia Informaţiei.

(A.M.I.)

Partenerii

Nişte şnapani oarecare, nişte constructori banali,
Au bătut palma-n afaceri cu un fel de papagali…
Zise un şnapan constructor (cred că-i şef peste băieţi):
- Bă vere, eu v-am cipcit că sunteţi nişte ciumeţi,
Ştiu că nu aveţi habar ce înseamnă o lucrare,
De aceea, măgăreaţa cade la voi pe spinare!
La noi toată şmecheria este să ne curgă leul,
De cârpeala care-o facem va răspunde ANL-ul!?
- Da bă, domnule director, dacă va cădea tavanul…?
- Ce eşti fraier partenere, asta se-ntâmplă la anul!
Noi atunci suntem departe, ne daţi banii, umplem sacu',
Tragem o iscălitură şi plecăm la mama dracu'!
- Da bă, dar dac-o mierleşte vreunul căzând molozul?
- Uite vere ce-ntrebare, de ce se teme mofluzul!
Păi dacă pică de sus, doar nu pe noi ne loveşte.
Cade-n cap la un noroc, la care se nimereşte…
Eu ştiindu-vă de fraieri, iau o mătură-n spinare,
Şi mă bag pe meserie procedând la constatare.
Bocănesc la caterincă şi-n tavane şi-n pereţi
Voi luaţi guşă ca la carte că doară sunteţi ciumeţi!
Vă mai iau la o vrăjeală, c-a fost prost materialu'
Pa şi pu, la revedere, sărut mâna, salut calu'!
- De-ai ca noi ai mai găsit pe unde săltaţi la blocuri?
- Să fiu sincer, aşa fraieri nu găseşti în orice locuri!

NELU POCHEA