Reforma lui Moroşanu

Spitalele rămân deschise, dar
cu paturi mai puţine

Ziua de azi este una decisivă pentru soarta sistemului sanitar din judeţ. Şeful Direcţiei de Sănătate Publică Gorj, Aristică Moroşanu, merge la Bucureşti pentru a se întâlni cu ministrul Eugen Nicolăescu şi a discuta despre reforma din domeniu. „Reforma” presupune deocamdată eliminarea unor paturi din spitale şi păstrarea locurilor de muncă, bolnavii fiind nevoiţi să se trateze în continuare în aceleaşi condiţii.

De reducerea numărului de paturi din spitalele gorjene se vorbeşte din perioada în care Sanda Mischie conducea DSP şi PSD promitea că va eficientiza unităţile sanitare. Acum ne pregătim să intrăm în Uniunea Europeană şi, vrem nu vrem, trebuie să ne facem şi să ne organizăm lucrurile cam cum sunt la vestici. Aşa a ajuns Aristică Moroşanu să stea numai în discuţii şi să ceară tot felul de cifre pe care să le poată azi prezenta ministrului, fără ca vreun angajat al sistemului sanitar să devină şomer.

Spitalul Judeţean, afectat de reformă
„Ne-am gândit la oameni pentru că nu vrem să afectăm situaţia personalului şi să ne punem sindicatele în cap”, a menţionat şeful DSP Gorj. Una peste alta, în câteva zile sau săptămâni vom avea cu 188 de paturi mai puţine în spitalele din judeţ. Cele mai multe vor fi dezafectate în spitalul judeţean din Târgu Jiu, de unde „zboară” 88, o parte dintre acestea – 14 - provenind chiar din secţia medicală condusă de Sanda Mischie. Restul, vreo 50, provin de la Dobriţa, iar celelalte, în funcţie de mărimea spitalelor, de la celelalte unităţi din judeţ.

Presiuni sindicale
Spitalul din Rovinari îşi riscă însă existenţa pentru că directorul de aici Laurenţiu Cosmulescu a venit la negocierile cu Moroşanu cu liderul sindical, situaţie care nu i-a convenit deloc şefului DSP Gorj. „A venit cu liderii pentru a face presiuni. I-am şi comunicat că dacă aşa stau lucrurile voi fi nevoit să îl pun pe liderul sindical în locul său. Nu se poate să se întâmple o asemenea indolenţă, mai ales că poate nu reduceam decât câteva paturi”, spune Moroşanu.
„Dumnealui mi-a spus că are internări, dar de internat e uşor să internezi pentru că orice internat pică bine la buzunar. L-am întrebat de mâncare şi mi-a spus că lucrurile stau bine. Ori eu ştiu că acolo nu se consumă decât orez şi cartofi, iar cu aşa ceva nu se eficientizează sistemul. Domnul ministru ne-a cerut să facem tot ce putem pentru ca bolnavii să o ducă mai bine în spitale. Cei de la Rovinari cred că pot fi trataţi mult mai bine la Târgu Jiu”, afirmă şeful DSP Gorj.
Aristică Moroşanu a plecat la Bucureşti convins că şi-a făcut temele în mare parte. Acesta spune că va fi însoţit de directorii de spitale, pe care la sfârşitul lunii trebuie să îi confirme sau infirme în funcţii. „Mă vor însoţi cu toţii şi atunci când eu voi fi scos la tablă de domnul ministru o să-i ridic şi eu pe dumnealor în picioare pentru a da răspunsurile pe care le au”.

Centrele de sănătate, preluate de primării
Banii din sistemul sanitar sunt însă puţini sau prost administraţi, indiferent câte paturi s-ar scoate din spitale. În satele sărace ale judeţului oamenii se mulţumesc să fie băgaţi în seamă de medicii de familie pe care îi au, iar o eventuală atenţie medicală la puţinele centre de sănătate existente înseamnă mai mult decât putea spera pacientul de rând. „Noi încercăm să capacităm Consiliile Locale din Logreşti, Căpreni şi Mătăsari să preia aceste centre. Dorim ca spitalele să fie degrevate de astfel de cheltuieli”, spune Moroşanu. Mai rămâne şi ca la primării să se găsească fondurile necesare finanţării acestor centre de sănătate pentru că, în caz contrar, centrele vor fi abandonate în câteva luni, iar bolnavii vor ajunge să doarmă din nou câte doi în puţinele paturi ce vor mai rămâne prin spitalele din judeţ.

GIGI CIUNCANU

SANITAS protestează faţă de reducerea paturilor din spitale

Preşedintele filialei SANITAS Gorj, Valentin Popa, susţine că măsura de eliminare a circa 200 de paturi din spitale este una pompieristică. „Este o măsură precipitată, pompieristică, luată de dragul de-a face reformă. Este, de fapt, o modalitate mai lentă de închidere a spitalelor mai mici, iar la Spitalul Judeţean se va ajunge cu siguranţă la şomaj”. Popa susţine că sindicatul său nu a fost invitat la discuţii pe marginea reformei din sănătate şi crede că măsurile adoptate de ministrul Nicolăescu nu duc deloc la eficientizarea actului medical. Şeful DSP Gorj dă însă asigurări că nu se pune problema restructurării de personal, cel puţin nu deocamdată.

CORINA POPA

Destin dramatic

Roşia de Amaradia va avea
soarta Seciurilor

Vechea zicală că „de ce ţi-e frică nu scapi” se adevereşte din nou printre sinistraţii din Seciurile, care, de voie de nevoie, vor deveni mai devreme sau mai târziu un model pentru vecinii lor din Roşia de Amaradia. Satul respectiv stă şi el pe un deal care a plecat la vale şi a cărui deplasare nu mai poate fi oprită sub nici o formă. În consecinţă, mâine, peste o lună sau peste un an, veţi afla într-o dimineaţă că sute de case din Roşia de Amaradia s-au prăbuşit în câteva clipe şi autorităţile se dau de ceasul morţii să vină în ajutorul celor care vor avea atunci statutul de sinistraţi.
Un studiu geologic şi o expertiză bine realizată de unul dintre cei mai buni experţi în domeniu, profesorul universitar doctor Mircea Florea din Bucureşti, expert atestat de Ministerul Transporturilor, Locuinţei şi Construcţiilor, arată ceea ce localnicii din Roşia de Amaradia ştiau de mai mult timp, de când casele lor au început să crape una câte una, după „modelul” Seciurile. „Autorităţile trebuie să ia în calcul strămutarea satului din cauza alunecărilor de teren”, spune expertul.
Florea a văzut Seciurile în 2001, într-o perioadă în care casele erau la locul lor, iar localnicii vorbeau despre alunecările de teren fără să fie crezuţi de cineva că, într-o noapte, dealul se va scufunda cu agoniseala lor cu tot. Expertul a revenit acum în Roşia de Amaradia şi a tras concluzia că fenomenul alunecărilor de teren este aici mai avansat decât cel de acum cinci ani din Seciurile. În consecinţă, în câteva luni sau ani Roşia de Amaradia va deveni şi ea o amintire, consolidarea dealului pe care sunt ridicate casele fiind o operaţiune deja imposibilă.
Expertul excludea acum cinci ani influenţele negative ale exploatării miniere din zonă în producerea alunecărilor de teren. Acesta nu îşi dă acum cu stângul în dreptul, dar recunoaşte că modul în care a fost realizată drenarea apei şi modul de haldare au avut o contribuţie la situaţia din Seciurile. Este şi acesta un început. Mihai Florea a menţionat şi că Universitatea din Bucureşti este dispusă, contracost, să monitorizeze situaţia din Roşia de Amaradia, dar fondurile pentru aşa ceva nu au existat niciodată şi, probabil, nici nu vor prea exista în curând.
Prefectul Ştefan Popescu Bejat a intrat în posesia studiului respectiv şi spune că îl va discuta cu secretarul de stat din Ministerul Transporturilor Ioan Andreica. Secretarul de stat este aşteptat în Gorj pentru a discuta la faţa locului despre reconstrucţia caselor din Seciurile. Autorităţile nu ştiu deocamdată cum vor fi reconstruite casele, câte camere vor avea şi, mai ales câţi bani se vor cheltui pentru aşa ceva.
Deocamdată Bejat a comunicat Guvernului că în Gorj trebuie reconstruite 323 de case din 20 de localităţi afectate de alunecările de teren. Evident că cele mai multe case, 253, provin din Seciurile, alte 34 fiind din Bustuchin. Despre toate se va discuta pentru reconstruirea la Târgu Cărbuneşti, în celelalte cazuri, care nu au legătură cu Seciurile sau Bustuchinul, casele urmând să fie reconstruite în vechile vetre de sat.

GIGI CIUNCANU

Ideea unei familii din Cîlnic a dat roade

Afacere într-un grajd al CAP-ului

O familie din comuna Cîlnic şi-a câştigat faima în toată ţara datorită ţesăturilor pe care le realizează. Într-un fost grajd al CAP-ului, soţii Mihai fac pături şi macaturi pe care le vând ca pâinea caldă. Sunt unici în Gorj iar războaiele pe care le folosesc îi fac unici şi-n regiunea Olteniei. Au mizat pe calitate şi astfel şi-au câştigat respectul încât acum sunt solicitaţi să-şi vândă marfa şi în ţările din Uniunea Europeană.

De la comerţ la ţesătorie
Fost şef de secţie la unul din grupurile centralei de la Rovinari, Lucian Mihai a avut la început o afacere în sectorul alimentaţiei publice. În urmă cu 11 ani a renunţat la serviciu şi cu ajutorul comerţului a reuşit să facă primii paşi în arta ţesutului. „Am ţinut cont de zona subcarpatică şi de faptul că aici exista foarte multă materie primă şi când spun asta mă gândesc la oi”, istoriseşte Lucian, momentul de început al afacerii sale. La acest aspect s-a mai adăugat însă şi „dorinţa de a lucra pături dar şi pasiunea pentru tradiţie”. Începutul a fost destul de greu iar localnicii, după cum spune Mihai, priveau cu scepticism ideea şi eforul său. Ajuns pe meleagurile comunei Cîlnic din dragoste pentru soţia sa, băcăuanul de origine a adus cu sine şi o parte din tradiţia zonei în care s-a născut. Împreună cu soţia sa au reuşit să treacă peste toate vorbele din sat şi cu sprijin din partea administraţiei locale s-au pus pe picioare.

Războaie nemţeşti de dinaintea Războiului
Fabricate în Germania prin anul 1912, războaiele mecanice de ţesut au fost folosite în Polonia iar apoi au ajuns în ţara noastră la fabrica de la Buhuşi din Bacău ce avea peste 12 mii de angajaţi pe vremea vechiului regim, istoriseşte Mihai. De aici au intrat în posesia băcăuanului naturalizat la Gorj. Şi astfel, aducându-şi aparatura de prin Timişoara iar cazanele din cupru pentru vopsit le-a cumpărat de la „Spânu din Strehaia, cel mai renumit vopsitor”, Mihai şi-a demarat afacerea într-un fost grajd al CAP-ului pe care l-a cumpărat în comuna Cîlnic. Până să ajungă în Gorj, moldoveanul zice că ştia de acest judeţ doar din cântecele populare şi din operele lui Constantin Brâncuşi. A ales această zonă deoarece pe aceste meleaguri, mai spune bărbatul, i-au plăcut obiceiurile şi l-au impresionat masa cu trei picioare, oalele de pământ şi nedeile.

Tone de lână transformate în pături
Procedeul nu este unul foarte simplu, fiind mult de muncă, spune Mihai. O dată spălată, lâna este pusă în cazane pentru a fi vopsită cu ajutorul unor reţete vechi de zeci de ani şi păstrate cu mare sfinţenie. Apoi, din aceasta se fac aşa-zisele „suveici oarbe” cu care se încarcă războiul şi se lucrează mecanizat pe războaiele de la începutul secolului trecut. „Acum există războaie moderne care au un randament mai bun dar lucrează cu fir subţire. Acestea pe care le am eu lucrează cu fir gros, astfel încât o pătură din asta e atât de groasă că poţi dormi pe zăpadă fără să simţi”, spune meşteşugarul. După ce au fost ţesute, păturile trec printr-un alt procedeu şi anume acela al „flauşatului”. Maşina de flauşat face ca pătura să fie pufoasă iar puful rămas în urma procedurii poate fi folosit pentru umplerea saltelelor sau a pernelor. O dată încheiată şi această etapă păturile pot fi vândute pe piaţă.

O pătură de patru kilograme
Calitatea unei pături de lână, după cum spune Mihai din Cîlnic, se vede şi după greutate. Ceea ce se găseşte pe piaţa nu sunt pături din lână pură ci doar în amestec cu material sintetic. O pătură veritabilă şi de calitate are circa patru kilograme sau chiar mai mult, calitatea fiind în funcţie de firul folosit. Pe piaţă, o astfel de pătură se poate cumpăra cu 1,3 milioane de lei. Ţesătorii din Cîlnic realizează aceste obiecte cu lâna clientului, cei mai interesaţi de aceste produse fiind însă oamenii simplii. Pe lângă aceştia, au mai călcat pragul casei lui Mihai şi patroni de hoteluri din Rânca ce au cumpărat pături pentru a-şi dota cabanele.
Datorită renumelui câştigat prin calitatea produselor, ţesătorii au primit comenzi şi din alte regiuni ale ţării dar şi din ţări precum Italia şi Franţa. În aceste ţări, Mihai nu a putut însă vinde întrucât i se cereau mii de pături iar tehnologia pe care o deţine nu-i permite să producă astfel de cantităţi. Meşteşugarul spune că a reinvestit toţi banii pe care i-a câştigat pentru că s-a bazat pe principiul „calitatea bate preţul”. A ales să facă „lucruri de valoare şi de durată”, având satisfacţia că a „păstrat tradiţia” şi a dus renumele Gorjului în toată ţara, punând astfel „câştigul material, pe ultimul loc”.

IRINEL CEURANU

După râie,

Păduchi în tabăra de la Seciuri

Trei persoane din tabăra de la Seciuri din Roşia de Amaradia au fost găsite cu păduchi de către medici. Conform celor afirmate de către Mariana Sfichi, directoarea adjunctă a Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Gorj, o fetiţă de cinci ani, tatăl acesteia Aristică şi bunica, toţi membrii ai familiei Şain, cazaţi în locuinţa modulară cu numărul trei din tabără, au fost deja trataţi împotriva păduchilor. „Au fost deparazitaţi, au fost înlocuite cearşafurile iar tratamentul va fi reluat din şapte în şapte zile, timp de trei săptămâni”, susţine Sfichi.
Aceasta spune că apariţia păduchilor se datorează igienei precare şi nu a apărut din cauza condiţiilor existente în tabăra de la Seciuri ci ca urmare a condiţiilor din vechea gospodărie a familiei. Potrivit directoarei Sfichi, DSP-ul are deja pregătite 200 de flacoane pentru tratarea păduchilor, un singur flacon fiind îndeajuns pentru lecuirea a zece persoane. De menţionat că în ciuda faptului că medicii au tratat de păduchi un număr de trei persoane, la nivelul conducerii locale se ştia doar de una singură, lucru confirmat şi de către viceprimarul Liviu Cotoşman dar infirmat de către adjuncta DSP.

IRINEL CEURANU

Minerii motreni trimit ajutoare la Seciuri

Minerii de la Cariera Roşiuţa au trimis săptămâna trecută la Seciuri contravaloarea mesei pe trei schimburi, în valoare de 54 milioane lei ROL. Ajutoarele au constat în alimente neperisabile, care au fost distribuite sinistraţilor, în prezenţa reprezentanţilor sindicatelor, conduşi de secretarul Nelu Roşca. Săptămâna acesta şi minerii de la Cariera Lupoaia vor trimite ajutoare la Roşia de Amaradia. Potrivit spuselor liderului sindicatelor libere, Constantin Ureche, ajutoarele vor fi în valoare de 60 milioane lei vechi şi vor consta în alimente. Ultimele detalii se stabilesc la începutul săptămânii, urmând ca în viitor toate sindicatele din minerit să repete asemenea gesturi de solidaritate umană.

C. BUNILĂ

„Comori strămoşeşti” la Motru

Mineritul a construit cu 30 de ani în urmă două vile aşezate faţă în faţă cu Primăria Motru şi cu noua Catedrală Ortodoxă. În urmă cu câţiva ani o vilă a fost cedată municipalităţii, în ea aşezându-se Grădiniţa nr. 4. Un grup de educatori de excepţie, conduşi de Ileana Râmescu, au reuşit să adauge pregătirii preşcolarilor lucruri interesante an de an. Anul acesta, pe 23 mai, la ora 10.00, în grădina Grădiniţei nr. 4, copiii au interpretat în faţa unor invitaţi de marcă, între care Victoria Vladu, inspector şcolar la ISJ Gorj, Gina Petrescu, director ISJ Mehedinţi, senator Ilie Petrescu şi a părinţilor o şezătoare cu caracter festiv „Comori strămoşeşti”. Copiii s-au dovedit adevăraţi artişti, surprinzându-şi părinţii prezenţi în număr mare să-i admire. Programul acţiunii organizate de Ileana Râmescu şi Grădiniţa nr. 4 a continuat toată ziua, în program fiind cuprinse vizite la Clubul Copiilor, un vernisaj al unei expoziţii de lucrări, realizate de cei mai puri creatori de frumos. Clubul Copiilor şi Ansamblul „Brâuleţul” al acestei instituţii au oferit un program artistic minunat. Liderul sindical Cristea Fluerătoru a avut o contribuţie aparte în organizarea unui dineu în cinstea oaspeţilor Grădiniţei nr.4, iar toată după-amiaza s-a desfăşurat un adevărat regal cultural, susţinut de profesorii Motrului. Programul grădiniţei motrene poate fi considerat un eveniment cultural, care precede, în mod fericit, manifestările „Zilelor municipiului Motru”.
Gina Petrescu, directoarea ISJ Mehedinţi, a declarat: „A fost minunat. Un program de vis la care şi-au adus contribuţii esenţiale copiii. Este un exemplu pentru noi şi vom face demersuri să putem oferi şi noi asemenea programe mehedinţenilor”.

C. BUNILĂ

Amendată pentru că a tăiat copacii

O societate comercială ce efectua lucrări de exploatare a masei lemnoase a fost sancţionată contravenţional de către Garda de Mediu. Angajaţii SC Vidal Construct SRL, cu sediul social în comuna Bumbeşti-Piţic, au fost descoperiţi tăind arborii în zona Ocolului Silvic Peşteana din comuna Bâlteni fără a avea autorizaţie de mediu. În aceste condiţii, comisarul şef al Gărzii de Mediu Gorj spune că firma în cauză a fost amendată cu 350 milioane de lei, totodată sistându-i-se activitatea. Până la data aplicării sancţiunii, Ilie afirmă că salariaţii societăţii tăiaseră circa 200 metri cubi de masă lemnoasă.

(I.C.)