600 milioane euro până în 2013 pentru promovarea ciclismului în oraşe

Comisia Europeană promovează ciclismul ca un mod sigur şi sănătos de circulaţie în oraşe şi alocă fonduri de peste 600 milioane euro până în 2013 pentru realizarea de piste pentru biciclişti, a declarat vicepreşedintele CE, Antonio Tajani, responsabil pentru transport. „Trebuie să promovăm acest tip de transport, care ar diminua emisiile de gaze cu efect de seră în oraşe. Însă trebuie să ne asigurăm că este şi sigur. De altfel, aproape jumătate din călătoriile prin oraş cu maşina sunt mai scurte de 5 kilometri, fapt ce confirmă potenţialul mare de folosire a bicicletelor”, a mai spus Tajani.

Pentru a promova un ciclism sigur, UE acordă finanţare pentru dezvoltarea infrastructurii, de exemplu prin fondurile structurale şi de coeziune. „18% din personalul Comisiei vin la birou fie pe jos fie cu bicicleta, în fiecare zi”, a spus vicepreşedintele Siim Kallas, comisar pentru afaceri administrative; bicicletele de serviciu pot fi folosite pentru a merge între clădirile Comisiei şi constituie un adevărat succes pentru politica noastră de mobilitate pentru personal, laolaltă cu multe facilităţi pentru biciclişti - precum suporturile de biciclete şi duşurile”.

Sursa: Finantare.ro, CE

Proiectul ASSOCLIC

Asociaţia Ateliere Fără frontiere a gândit un instrument de combatere a situaţiei actuale în domeniul utilizării calculatoarelor, şi anume proiectul ASSOCLIC. Acesta este răspunsul la nevoile de material informatic, prin echiparea cu calculatoare recondiţionate a ONG-urilor şi instituţiilor din România care dezvoltă programe de acces la educaţie, formare şi integrare a persoanelor defavorizate, ce îşi exprimă aceste nevoi prin intermediul unor proiecte.

Primul proiect de echipare din august 2007 a permis să constatăm nu numai calitatea excepţională a proiectelor propuse de ONG-urile din România, dar şi nevoile imense, reale şi exprimate ale acestor structuri în materie de calculatoare, necesare la punerea în practică a acţiunii lor în favoarea educaţiei şi integrării copiilor şi tinerilor în dificultate.

Asociaţia Ateliere Fără Frontiere vizează:
-  Identificarea în România a structurilor şi actorilor care folosesc informatica ca unealtă de educaţie şi integrare socială
-  Selecţionarea şi dotarea celor mai bune proiecte cu material informatic recondiţionat şi dotat cu programe adaptate pentru a face ca iniţiativele lor să devină realitate
-  Valorizarea iniţiativelor cele mai remarcabile şi a bunelor practici

ASSOCLIC 2009 va fi organizat în două etape, cu tematică şi orientare geografică diferite; prin acest proiect ne propunem să echipăm aproximativ 50 asociaţii la nivel naţional, 400 packuri informatice vor fi distribuite.
Prima etapă se va desfăşura în mai-iunie 2009 şi are drept tematică problematica urbană a publicului aflat în situaţie de excluziune socială, din zona geografică Bucureşti-Ilfov (copii şi tineri defavorizaţi, instituţionalizaţi sau cu dizabilităţi, grupurile marginalizate sau vulnerabile precum populaţia de etnie romă, persoane cu statut de imigrant, etc.). Cele mai bune proiecte vor fi selecţionate de un juriu şi premiate cu calculatoare.

E-reţete medicale, cu bani
din fonduri structurale

Ministerul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale şi cel al sănătăţii au semnat pe 14 mai primul contract de finanţare în domeniul e-sanatatii. Sistemul Naţional de Prescripţie Electronică va însemna centralizarea, transferul şi schimbul de informaţii între medicii prescriptori, case de asigurări de sănătate şi farmacii.

Contractul este finanţat prin Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice”, având ca beneficiar Ministerul Sănătăţii, pentru proiectul „Implementarea sistemului naţional de prescripţie electronică”. Punerea în practică a Proiectului va duce la eficientizarea proceselor de prescriere şi eliberare a reţetelor odată cu informatizarea sistemului. Se vor elimina astfel erorile de medicaţie şi neregulile care apar în sistemul actual de prescripţie. De asemenea, se va îmbunătăţi sistemul de monitorizare şi control al consumului de medicamente.

Proiectul are un buget total de 88.714.500 lei (71.000.000 lei  - finanţarea nerambursabilă acordată de Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale prin Fondul European de Dezvoltare Regională şi Bugetul de Stat şi 17.714.500 lei -  contribuţia Ministerului Sănătăţii) şi presupune atât achiziţia de echipamente şi aplicaţii informatice, cât şi instruirea utilizatorilor.
Potenţialii beneficiari ai proiectului vor fi cele 44 de Case de Asigurări de Sănătate, 5.350 farmacii şi aproximativ 30.000 medici care au contract cu casele judeţene de asigurări de sănătate, dar şi cei aproximativ 12.000.000 de asiguraţi  din sistemul asigurărilor de sănătate din România.

Securitatea pacientului va fi principalul beneficiu al proiectului, prin eliminarea  erorilor cauzate de scrisul de mână ilizibil, de interacţiuni între medicamente scăpate din vedere, dozare sau frecvenţă de administrare incorecte, prescrierea unor medicamente scoase din uz, alergii ignorate, plan terapeutic neactualizat.

În prezent, un număr de aproximativ de 35 de proiecte ale unităţilor sanitare publice sunt în procesul de evaluare în vederea finanţării din fonduri structurale proiectele fiind depuse în cadrul operaţiunii 4 „Susţinerea implementării de soluţii de e-sanatate şi asigurarea conexiunii la broadband, acolo unde este necesar” – la nivel local.

Sursa: MCSI

Nou instrument online pentru monitorizarea deputaţilor şi partidelor
în PE

Un instrument online de monitorizare a activităţii europarlamentarilor relevă faptul că aceştia tind să voteze în funcţie de linia familiei politice şi mai puţin în conformitate cu interese naţionale. Votewatch.eu este însă deja contestat, în special din cauza caracterului său exclusiv „cantitativ”.

Instrumentul VoteWatch.eu, organizaţie non-guvernamentală independentă cu sediul la Bruxelles a lansat portalul prin care cetăţenii pot monitoriza activităţile Membrilor Parlamentului European din toate statele membre. Portalul conţine opţiunile de vot, activităţile parlamentare şi prezenţa pe durata întregului mandat 2004-2009, datele urmând a fi actualizate şi pe parcursul următoarei legislaturi (www.votewatch.eu).
Portalul este construit de o echipă de cercetători formată din Sara Hagemann (European Policy Center Bruxelles), Simon Hix (London School of Economics and Political Science), Doru Frantescu (Institutul QVORUM Bucuresti) şi Abdul Noury (Universite Libre de Bruxelles).

Sara Hagemann, care conduce proiectul, a arătat că „iniţiativa nu îşi propune să fie o campanie împotriva unor europarlamentari, dar că Europa are nevoie de o democraţie mai puternică şi de aceea dorim ca instituţiile europene să lucreze mai transparent, astfel încât cetăţenii să înţeleagă mai bine felul în care eurodeputaţii votează pe chestiuni care le influenţează viaţa.”
Doru Frântescu a explicat că „portalul se adresează unui public variat, de la cetăţeni până la specialişti în afacerile europene, dată fiind complexitatea informaţiilor care pot fi regăsite aici, ceea ce îl şi face primul de acest gen din Europa. Frântescu a subliniat faptul că s-a urmărit prezentarea unor date factuale legate de activitatea europarlamentarilor, pentru ca orice cetăţean să poată urmări cu uşurinţă cum este reprezentat de aleşi la Bruxelles şi Strasbourg”.

Observaţii statistice interesante

Baza de date permite şi colectarea unor indicii privind comportamentul de vot al grupurilor politice ce activează la nivel european. Doru Frântescu a declarat că „rezultatele statistice ne arată cu claritate tendinţa tot mai pregnantă către o politică de partid în Parlamentul European, în sensul că europarlamentarii votează tot mai mult pe linie ideologică, şi nu pe linie naţională. Astfel, coeziunea Grupurilor Politice Europene, la care partidele naţionale aderă, este mult mai mare decât cea a delegaţiilor naţionale. Prin urmare se poate spune că europarlamentarii reprezintă, în funcţie de familia politică din care fac parte, anumite segmente sociale trans-naţionale, mai degrabă decât interesele ţării din care provin, un fenomen firesc în contextul procesului de europenizare.”

În plus, deoarece la nivel european nu avem partide la putere şi partide de opoziţie, dinamica coaliţiilor politice este una foarte interesantă. Spre exemplu, „datele ne arată cu claritate faptul că Grupul Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE) acţionează ca un grup pivot între cele două mari grupuri, cel Creştin-Democrat şi cel Socialist. Astfel, ALDE se coalizează de regulă cu socialiştii (PSE), pe domenii precum libertăţile civile, dezvoltare sau egalitate de gen, dar preferă o coaliţie de centru-dreapta alături de Creştin-Democraţi (PPE) atunci când la vot se supun propuneri din domeniile piaţa internă sau economie”, a conchis Doru Frântescu. Portalul prezintă modul în care se formează coaliţia majoritară pe fiecare dintre voturile, precum şi o varietate de statistici asupra tendinţelor politice din legislativul european.

Contestat din prima zi

Delegaţia europarlamentară PSD a făcut câteva precizări privind lansarea site-ului votewatch.eu:
- Problema de bază privind analiza oferită de Votewatch este faptul că se bazează strict pe indicatori cantitativi, nereprezentativi pentru o evaluare cuprinzătoare - şi deci corectă - a activităţii europarlamentare. Europarlamentarii PSD au subliniat, în repetate rânduri, necesitatea unei evaluări calitative a activităţii din PE. [...].
- Criteriile folosite pentru departajarea deputaţilor europeni sunt înşelătoare ca precizie: prezenţa şi „fidelitatea” faţă de grupul politic sau ţară de origine. Cineva poate fi prezent „pasiv” la toate şedinţele PE, simpla prezenţă netransformând persoana respectivă într-un deputat activ. Totodată, interesul naţional poate cere un vot diferit de cel al Grupului politic, justificând lipsa „fidelităţii” faţă de familia politică. Şi mai interesant însă este cum poate un site cantitativ să definească fidelitatea eurodeputatului faţă de ţara de origine, reflectată în voturi: cine defineşte interesul naţional, site-ul?! Şi cum îl „numără”?!

Surse: Qvorum, PSE