Nora Mariei Lătăreţu a revenit în Gorj

Solişti de muzică populară din toate colţurile ţării s-au reunit pe scena din Târgu Jiu pentru a ajuta la strângerea fondurilor pentru construirea Casei-Muzeu a Mariei Lătăreţu de la Bălceşti. Înainte de spectacol, fiecare dintre ei şi-a adus aminte de momentele petrecute alături de „privighetoarea Gorjului”. Nora marii artiste, Ioana Lătăreţu, s-a angajat să doteze casa-muzeu cu obiecte personale şi documente ce au aparţinut Mariei Lătăreţu.
Pentru cei 36 de interpreţi prezenţi în maratonul de muzică populară „Te ţin minte, măi, dragă Mărie…”, Maria Lătăreţu a fost modelul pe care l-au urmat în cariera aleasă, de cele mai multe ori fără să îşi dea seama de acest fapt. „Adevărul este că privighetoarea Gorjului a fost şi rămâne mama noastră, a tuturor soliştilor de muzică populară românească”, a spus Nelu Bălăşoiu. Chiar dacă nu a cunoscut-o personal, Valeria Peter Predescu o admiră mult pe Maria Lătăreţu: „Avea o voce de o căldură aparte, expresivitate deosebită şi chiar dacă eu sunt ardeleancă mi-a încălzit mereu sufletul prin versurile interpretate”.

„De 34 de ani păstrez obiectele măicuţei”
Ioana Lătăreţu, nora marii soliste, a revenit în Gorj pentru a lua parte la spectacolul organizat în memoria „măicuţei” sale. Aceasta şi-a anunţat de mai mulţi ani intenţia de a dona toate obiectele care au aparţinut Mariei Lătăreţu şi pe care le deţine pentru a fi expuse în casa-muzeu a acesteia. „Am primit oferte de la muzee pentru ca aceste obiecte să fie expuse, dar am avut dorinţa, de când s-a stins măicuţa mea, pentru că aşa îi spuneam eu, să existe această casă, iar lucrurile pe care le păstrez cu sfinţenie de 34 de ani, le donez cu multă căldură pentru a le putea vedea toţi cei care au iubit-o şi apreciat-o pe Maria Lătăreţu”, a spus Ioana Lătăreţu, cu lacrimi în ochi.

„I-am furat un cântec !”
Polina Manoilă şi-a amintit de prima întâlnire cu marea interpretă gorjeancă de muzică populară ce a avut loc la Sala Radiodifuziunea Română din Bucureşti. „Era în anul 1963, iar eu eram la primele înregistrări şi am avut îndrăzneala de a-i fura un cântec pe care îl iubeam foarte mult «Cireşule, frunză rară», iar ea nu m-a certat, mi-a zis atunci «Mi-ai furat cântecul!»”, îşi aminteşte cu drag Polina Manoilă. Maria Lătăreţu nu s-a supărat pe acest „incident” şi i-a permis Polinei Manoilă să îi mai „fure” şi alte cântece.
Versurile „privighetoarei” au fost preluate şi de alţi solişti, încă din timpul vieţii ei, cu acordul şi încurajarea Mariei Lătăreţu. Printre ei se numără Elena Lefescu Breazu, Mihai Mihalache, Victor Tiţa şi mulţi alţii. Pe toţi aceştia Maria Lătăreţu îi încuraja în spectacole, îi ajuta să îşi înregistreze melodiile şi le dădea un sfat atunci când erau la greu. „Maria Lătăreţu a fost cea care m-a luat de mână şi m-a dus pentru prima dată într-un studio de înregistrări, la radio Craiova, unde am făcut primele mele înregistrări”, a povestit Mihai Mihalache. Viorica Flintaşu a descris-o pe cea care i-a fost şi colegă pe scenă ca fiind „idealul de frumuseţe al versului popular din cântecul românesc care s-a «nuntit» cu florile, frunza codrului, iarba câmpului, apa Gilortului şi Jiului, soarele, luna şi stelele aducându-le mai aproape de noi toţi”.

Emblema Gorjului
„Maria Lătăreţu este emblema Gorjului, când aminteşti de acest judeţ primul lucru care îşi vine în minte este numele acesteia”, a afirmat Valeria Peter Predescu. Prin reunirea celor peste 30 de interpreţi la spectacolul „Te ţin minte, măi, dragă Mărie…”, organizatorii vor ca, prin banii strânşi din încasări, donaţii şi sponsorizări, să aducă un omagiu Mariei Lătăreţu prin construirea Casei-Muzeu de la Bălceşti, comuna Bengeşti-Ciocadia. „Dacă nu se vor strânge suficienţi bani pentru construirea casei voi veni cu cărămizile în geantă şi cu sacul de ciment în spate, pe jos, dacă e nevoie, din Bistriţa”, a spus pe un ton serios Valeria Predescu.

LOREDANA ECOVIŢĂ

Mai rău ca pe vremea lui Morega !

Primarii – amendaţi pentru
pământurile neretrocedate

Zile negre se anunţă pentru majoritatea edililor din judeţ în primăvara care încă nu se încumetă să ajungă pe meleagurile noastre. Problemele spinoase ale aplicării legilor retrocedării pădurilor şi pământurilor dau bătăi de cap primarilor de ani de zile, însă de acum încolo, pentru prima dată, vor da şi bătăi de buzunar pentru cei în cauză.
Prefectul Ştefan Popescu Bejat a anunţat că amenzile pe care legea le prevede în cazul neretrocedării la timp a terenurilor încep să fie aplicate. Un ordin emis în acest sens, le dă puteri mai mari angajaţilor Prefecturii, controalele demarate de ceva vreme neţinând cont de coloratura politică a aleşilor locali. Primarii din câteva comune au simţit deja pe buzunarul lor ce înseamnă să nu respecţi etapele prevăzute de lege, amenzile fiind de ordinul zecilor de milioane de lei vechi.
Până şi fostul subprefect Dan Ilie Morega ar putea fi invidios că nu a avut la dispoziţie un asemenea instrument în perioada în care lupta cu primarii pentru a-i pune la muncă. Ştefan Popescu Bejat a menţionat că primarii din Turburea, Bengeşti-Ciocadia şi Bolboşi au fost sancţionaţi cu câte 70 de milioane de lei vechi. Suma respectivă reprezintă salariile pe toată primăvara, chiar dacă primarii au posibilitatea să conteste amenzile primite sau să le plătească din propriul buzunar în termenele prevăzute de lege.
Prefectul a anunţat că alţi primari din judeţ au fost amendaţi cu câte 100 de milioane de lei vechi de Autoritatea Naţională pentru Retrocedarea Proprietăţilor. Reprezentanţi ai Autorităţii au trecut pe la câteva comune înainte de Mărţişor şi au împărăţit amenzi la Tismana, Bălăneşti sau Stoina. Primarul din ultima comună spunea ieri că el nu ştie de nici o amendă, recunoscând, indirect, că banii ar fi fost mai buni pentru vreo primă, aşa cum a obişnuit anul trecut.
„Credem că toate comisiile locale trebuie să trateze cu seriozitate problema, mai ales că nu ne face nici o plăcere să mergem şi să aplicăm sancţiuni. Sunt şi localităţi unde nu am întâlnit asemenea probleme nici noi şi nici cei de la Autoritatea Naţională. De exemplu, la Novaci şi Scoarţa, mai ales la ultima localitate unde eu nu prea am o părere personală atât de bună, nu au existat motive de aplicare a vreunei sancţiuni pentru că cei de acolo şi-au făcut treaba”, spune prefectul.

GIGI CIUNCANU

Gorjenii se înghesuie la subvenţiile
pentru centralele termice

Gorjenii au depus cele mai multe cereri din ţară pentru a primi subvenţiile date de stat la cumpărarea unei centrale termice noi. Şeful Direcţiei de Muncă Vasile Picioruş a anunţat că instituţia pe care o conduce a înregistrat 115 cereri în acest sens, în timp ce în judeţe mult mai mari decât Gorjul numărul cererilor nu ajunge nici la 10. Conform lui Picioruş, subvenţia respectivă este oferită familiilor care nu înregistrează venituri mai mari decât salariul minim pe economie pentru fiecare membru.
Şeful Direcţiei Muncii afirmă că aproape 60 de cereri au fost deja aprobate, fapt care a făcut ca şi numărul firmelor acreditate pentru a colabora la programul respectiv să crească de la una la trei. Vasile Picioruş apreciază că după finalizarea reţelei de gaze în municipiul Motru numărul cererilor va fi şi mai mare.

GIGI CIUNCANU

Medicamente nedecontate la Bustuchin

Farmacia din Bustuchin care a reuşit „performanţa“ de a depăşi plafonul alocat pentru eliberarea de medicamente gratuite şi compensate cu 3,5 miliarde de lei nu şi-a recuperat până în prezent banii de la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) Gorj. Speranţa Vână, şefa CJAS Gorj, a precizat că „situaţia a fost deja trimisă la Casa Naţională de Sănătate, însă nici până în prezent nu am primit nimic, nici un fel de reglementare cu privire la faptul dacă aceste depăşiri ale farmaciei vor fi sau nu decontate de către noi”. Deocamdată, farmacia din Bustuchin a depăşit plafonul alocat la gratuite şi compensate pe propria răspundere, întrucât farmaciile au fost anunţate din timp că trebuie să respecte plafonul pe care îl primesc.

CORINA POPA

Padocuri pentru câinii Ţicleniului

Zilele în libertate ale maidanezilor din oraşul Ţicleni sunt numărate. Administraţia locală de aici va amenaja un spaţiu în care vor fi închişi toţii câinii fără stăpân găsiţi pe raza localităţii. Viceprimarul oraşului, Constantin Ţârcă afirmă că în fostele boxe de porci ale liceului din localitate va fi amenajat un padoc. De întreţinerea acestora dar şi de gestionarea câinilor comunitari se va ocupa Serviciul Public de Gospodărire al oraşului Ţicleni.
În aceeaşi ordine de idei, viceprimarul Ţârcă mai spune că se va trece la amendarea acelora care vor fi găsiţi vinovaţi de faptul că şi-au lăsat câinii în libertate pe străzile din localitate. „Vom face acţiune cu cei de la Poliţia Comunitară astfel încât fiecare cetăţean să conştientizeze că nu îi este permis să-şi lase câinele slobod şi să pună în pericol siguranţa celorlalţi localnici”, susţine Ţârcă. Acelaşi edil mai adaugă faptul că, la ora actuală, există în jur de 200 de maidanezi pe raza localităţii Ţicleni.

IRINEL CEURANU

Examene de probă pentru
elevii gorjeni

4955 de elevi gorjeni din 157 de unităţi şcolare au susţinut ieri simularea testelor naţionale la limba şi literatura română. Gheorghe Gămăneci, inspector şcolar general adjunct al Inspectoratului Şcolar Judeţean Gorj, a precizat că „subiectele au avut un grad mediu de dificultate şi s-au bazat pe creativitatea elevilor şi nu pe învăţatul mecanic, pe comentarii, fapt ce a permis abordarea cât mai bine a fiecărui subiect”. Elevii au avut de redactat o compunere în care să motiveze că una dintre operele literare studiate, pe parcursul celor patru ani, este o fabulă, de rezolvat un test de gramatică şi de compus o scrisoare pe o anumită temă. Gămăneci a mai precizat că „în ceea ce priveşte derularea examenului nu am primit nici un semnal negativ, toţi cei implicaţi au dat dovadă de răspundere, iar prin aceste simulării de teste se va putea cunoaşte nivelul de pregătire al elevilor”.

CORINA POPA