Spectacol caritabil pentru ultimul
cântăreţ la vuvă

Zeci de gorjeni cu suflet s-au strâns în sala Casei de Cultură din Târgu Jiu pentru a participa la spectacolul aniversar al Ansamblului Artistic „Maria Lătăreţu” al Şcolii Populare de Artă. La împlinirea celor patru ani de existenţă ai acestui grup folcloric, manifestarea a fost închinată unei cauze nobile, strângerea de fonduri pentru singurul vuvar al judeţului. La aproape 60 de ani, Ion Diaconescu din Negreni, comuna Licurici, are nevoie de o proteză care l-ar pune din nou pe picioare şi pentru a aduce cântecele vechi ale gorjenilor pe scenă. Din cauza diabetului de care suferă de ani buni, medicii au fost nevoiţi să-i taie un picior afectat.

Folclor pentru proteză

Profesor pentru elevii din Licurici

Ion Diaconescu spune că, atunci când era sănătos, îi învăţa pe copii să cânte în cadrul secţiei externe a Şcolii Populare de Artă din Licurici. „De patru ani, de la nenorocita asta de boală, secţia a rămas goală, fără glasurile copiilor”, afirma emoţionat vuvarul. O posibilă proteză l-ar aduce pe Ion Diaconescu în faţa publicului din toată ţara, de care este legat trup şi suflet. „Aş vrea din tot sufletul să mă reîntorc pe scenă şi să stau din nou în picioare în faţa celor pe care îi îndrăgesc. Împreună cu taraful din satul meu voi putea efectua din nou spectacole şi voi împărtăşi oamenilor frumuseţea cântecelor vechi de sute de ani”, menţionează Diaconescu. Cu toate că este singurul din judeţ şi din ţară care cântă la acest instrument, Ion Diaconescu crede că în judeţul nostru încă se mai păstrează tradiţiile populare datorită unor oameni care nu şi-au pierdut încrederea în reînvierea acestora.

Cântece satirice la nuntă

Cât despre instrumentul vuvă, care seamănă cu o tobă mai mică, Ion Diaconescu spune că este realizat chiar de el. „Este formată dintr-un ciur peste care se aplică o piele de viţel. Aceasta este pusă într-un cerc peste care se dă cu sacâz. Sunetele scoase de vuvă se aseamănă cu cele scoase de buhai”, explica maestrul. Dar vuva nu este singurul instrument cunoscut de Ion Diaconescu. „Am cântat şi la baniţă. Am apărut de nenumărate ori şi la televizor pentru a le prezenta oamenilor acest instrument specific pentru zona Gorjului. Dar aş dori să mă pot deplasa pentru a putea să transmit mai departe cântecele învăţate. Am editat şi două albume de muzică”, povesteşte Diaconescu. Dar dacă buhaiul este folosit în toiul iernii de grupurile de colindători şi face parte din recuzita pentru obiceiurile de iarnă, vuva se foloseşte în special la nunţi. „De obicei, cu ajutorul vuvei se interpretează cântece satirice. Acestea pot cuprinde şi strofe cu conţinut pornografic, unde abundă tot felul de epitete care provoacă hazul audienţei”, mai spune Ion Diaconescu. Departe de urechile copiilor, cântecele satirice sunt interpretate mai ales la nuntă, într-un cadru privat.

ANA ANDREI

Peste 35 de mii de pensionari au dreptul la medicamente ieftine

Pensionarii gorjeni care au venituri cumulate de până la şase sute de lei lunar pot solicita medicilor de familie compensarea cu nouă zeci la sută a medicamentelor. Potrivit datelor oferite de Casa Judeţeană de Pensii (CJP) Gorj, în judeţul nostru există peste 35 de mii de pensionari care vor beneficia de 650 de medicamente ieftine pentru diverse afecţiuni. Pensionarii au dreptul la o singură prescripţie pe lună, în limita a 300 de lei.

Sunt bani pentru compensate

Potrivit directorului interimar al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate (CJAS) Gorj, Cosma Dumitrescu, pentru a beneficia de această facilitate, gorjenii trebuie să facă dovada faptului că nu mai au şi alte venituri care să depăşească suma impusă de lege. ,,S-a luat decizia ca toate aceste persoane, care ar putea beneficia de noile reglementări, trebuie să facă dovada faptului că nu ating venituri mai mari de şase sute de lei. Astfel, pensionarii trebuie să se prezinte la medicul de familie cu un cupon de pensie din ultima lună, din care să rezulte că suma primită din pensie nu depăşeşte 600 de lei şi să scrie o declaraţie, pe proprie răspundere, în care să precizeze că nu mai realizează şi alte venituri. Această declaraţie trebuie completată de fiecare dată când medicul de familie prescrie fiecărei persoane medicamentele compensate într-un procent de 90%. Există şi o limită în care aceste medicamente pot fi prescrise, şi anume 300 de lei lunar pentru fiecare pensionar”, a declarat Cosma Dumitrescu.

Medicamentele la preţ redus, la mare căutare

Cei mai mulţi beneficiari sunt la sate

Sute de medici de familie din Gorj au primit primele carnete de reţete, prin care sunt acordate medicamente compensate. ,,Cei mai mulţi beneficiari ai acestui program în judeţul nostru provin de la sate, din zonele de munte unde activitatea de bază a fost agricultura şi mai puţin din zonele miniere şi petroliere ale judeţului Gorj”, a concluzionat Cosma Dumitrescu.
Şi farmaciile din municipiul Târgu Jiu au început să se conformeze noilor prevederi. Unităţile farmaceutice şi-au instalat încă soft-ul informatic care permite evidenţierea reţetelor compensate în procent de 90 la sută.

IZABELA BĂLĂNOIU

Terenurile afectate de minerit - prioritatea Consiliului Judeţean

Înfiinţarea unei unităţi specializate a statului pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor afectate de activităţile miniere în Gorj este solicitarea pe care preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, Ion Călinoiu, a făcut-o Guvernului, în aceste zile. „Ca urmare a modificărilor profunde şi complexe, în sens negativ, pe care exploatările de resurse minerale le-au generat timp de şase decenii pe suprafeţe întinse din Gorj, asupra calităţii apelor, aerului şi solului, problema reconstrucţiei ecologice a acestor terenuri a devenit prioritară pentru administraţia judeţeană”, susţinea şeful judeţului. Prin urmare, a fost demarată o campanie de inventariere a situaţiei terenurilor afectate de exploataţiile miniere şi a efectelor socio-economice asupra comunităţilor locale pe teritoriul judeţului Gorj. În baza acestei inventarieri, compartimentele de specialitate din cadrul Consiliul Judeţean Gorj au întocmit o notă de fundamentare privind reconstrucţia ecologică a terenurilor rămase libere de sarcini economice, în sectorul gorjean al Bazinului Minier Oltenia. Prin nota de fundamentare, afirma Călinoiu, se propune înfiinţarea unei unităţi specializate a statului, la nivelul judeţului Gorj, din care să facă parte specialişti din domeniul mediului, ecologizării, pedologi, agrochimişti, care să preia în administraţie cele peste 16.000 de hectare declarate libere de sarcini.

Notă înaintată miniştrilor din Guvern

În obiectul de activitate al noii structuri vor exista activităţi de redare a terenurilor în circuitul agricol, coordonarea reconstrucţiei ecologice a acestora, elaborarea şi implementarea unor programe de măsuri de maximă eficacitate, cu aplicabilitate pe termen scurt şi mediu, accesarea de fonduri nerambursabile atât pentru lucrările de proiectare, cât şi pentru cele de execuţie a lucrărilor, menţionează Ion Călinoiu. Totodată, preşedintele Consiliului Judeţean a mai adăugat că programele de reconstrucţie ecologică şi redare în circuitul agricol a terenurilor eliberate de sarcini economice din Gorj trebuie să fie susţinute financiar, în mod solidar, de către toate ministerele responsabile, precum şi de unităţile de producţie implicate.

„Până în anul 1990, conform legislaţiei existente la acel moment, activitatea minieră din Gorj s-a dezvoltat cu respectarea prevederilor de amenajarea anticipată a unor terenuri neproductive atât în judeţul nostru, cât şi în alte judeţe, fără a se aştepta eliberarea de sarcini economice a terenurilor afectate”, afirma şeful consiliului Judeţean Gorj. Totodată, preşedintele Ion Călinoiu solicită Guvernului înfiinţarea unei unităţi specializate a statului pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor afectate de activităţile miniere în Gorj. Mai trebuie precizat că nota preşedintelui Ion Călinoiu a fost înaintată, în cursul zilei de vineri, primului-ministru al României, Emil Boc, dar şi miniştrilor Dan Nica, Adriean Videanu, Ilie Sârbu, Gheorghe Pogea şi Nicolae Nemirschi.

(I.C.)

Investiţii şi blocări

Firmele private din domeniul extracţiei cărbunelui nu şi-au reluat decât parţial activitatea. Astfel, ei au livrat ce mai aveau prin stocuri, lăsând majoritatea angajaţilor în concedii fără plată sau în şomaj tehnic. Astfel, datorită blocajului politic de la nivel de judeţ şi mascat de la nivel naţional, aceşti angajaţi vor ajunge să facă şi Sărbătorile de Paşti fără bani. Şefii administrativi ai firmelor cât şi patronii lor au fost obligaţi de lege să achiziţioneze cântare de mare capacitate, pe care să cântărească tirurile ce vor transporta cărbunele pe drumurile publice, chiar la ieşirea pe aceste drumuri. Cum încă nu se ştie dacă acest gen de activitate va mai fi profitabil pentru investitori, unii dintre ei de bună credinţă, nu doar profitori pe seama resurselor Gorjului, această investiţie nu va putea fi recuperată în totalitate. Numai amenajarea unei platforme betonate, apte să reziste metrologic funcţionării unui cântar de mare capacitate, necesită cumpărare de teren, amenajare şi construcţie de platformă, servitute la reţea de apă pentru că tirurile trebuie să plece pe drumurile publice cu roţile curate. Cântarul în sine poate fi achiziţionat şi la mâna a doua, la un preţ de 100.000 de lei, o sumă considerabilă, greu de suportat în condiţii de recesiune. Dar cum investitorii din domeniul privat al extracţiei cărbunelui au linii de credit şi au investit în aceste firme (pe care nu o dată le-am lăudat pentru supleţea lor) întreaga lor avere, putem deduce că aceste investiţii seamănă a disperare, în ciuda faptului că falimentul şi lichidările sunt ameninţătoare. Liniile de credit, oricât ar fi de sprijinite, sunt linii de credit purtătoare de dobânzi şi împovărătoare în situaţia în care blocajul financiar continuă. Strategia energetică naţională nu poate fi modificată aleatoriu şi fără să se ţină cont de acest sistem, care nu poartă birocraţie şi care nu este obligat la restructurări succesive pentru salvarea ei. Din păcate, noii veniţi la complexele energetice, cât şi la beneficiarii exploatării cărbunelui motrean nu au găsit cele mai bune soluţii de răspuns şi nici nu manifestă interes de susţinere a unui lanţ de producţie, din multe puncte de vedere avantajos pentru structurile energetice actuale. Odată şi odată adevărurile trebuie spuse. Contractele de anduranţă trebuie protejate de lege, altfel agenţii economici privaţi vor fi falimentaţi, indiferent de opţiunea lor politică, fiindcă de culoare nu poate fi vorba în afaceri. Aspectul social al celor care rămân fără bani prin concedierea de la aceste firme ar trebui să îi preocupe pe administratorii calificaţi de la nivel de localitate şi judeţ, altfel s-ar putea să asistăm la scene şi scenarii disperate şi chiar la victime ale nepăsării politice faţă de lumea de rând.

C. BUNILĂ

Grupurile sanitare ar trebui să fie curate precum nişte farmacii. Aşa „ar trebui” numai că proprietarii acestora preferă să tragă apa după prevederile legii şi trec cu vederea peste modul în care arată WC-urile.
„Gândacul”, un simbol al mizeriei, va fi „steaua” acordată fiecărei toalete, arătând astfel gradul de educaţie al acelora care întreţin aceste grupuri sanitare.