|
|
| |
|
| |
Simulare de cutremur la
Spitalul Județean Târgu-Jiu

Angajații Salvamont, la mare înălțime |
Sirene asurzitoare, zeci de pompieri, mașini de ambulanță și cățărători de la Salvamont, toate acestea au putut fi văzute, ieri, la Spitalul Județean Târgu-Jiu. Scopul prezenței armatei de oameni a fost acela al verificării modului în care se comportă forțele implicate în gestionarea situațiilor de urgență, în cazul unui cutremur care a afectat grav clădirea unității medicale. Prima reacție în fața dezastrului a fost anunțarea autorităților salvatoare, acestea sosind la câteva minute după apelul telefonic.

Vrem să verificăm și modul de deplasare (
), principalul scop fiind acela de a desfășura activitatea cât mai aproape de realitate, afirma colonelul Liviu Dumitrașcu, inspectorul șef al Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Lt. Col. Dumitru Petrescu Gorj. Numai că realitatea nu fost atât de reală, chiar dacă, în mare, exercițiul a fost un succes. La capitolul bile albe, angajații de la Salvamont au fost la înălțime și la propriu dar și la figurat, escaladând clădirea spitalului și evacuând astfel câțiva bolnavi rămași blocați în urma cutremurului imaginar.
Simulare cu deficiențe

Pompierii salvau doar pacienții fără gratii
|
Lupta cu timpul care se dă în situații de criză i-ar fi învins pe câțiva dintre cei implicați în realizarea exercițiului. De pildă, montarea cortului de către cei de la Crucea Roșie s-a făcut destul de greu, iar pompierii nu au luat în calcul gratiile existente la ultimul etaj al spitalului. În eventualitatea în care, așa cum afirma colonelul Dumitrașcu, în cazul unui cutremur primele care cad sunt lifturile, scările și balcoanele, evacuarea se va face cu alte mijloace, bolnavii de la ultimul palier ar fi rămas neevacuați întrucât pompierii nu au venit pregătiți să taie zăbrelele de la ferestre.

Perna de salvare, un bibelou al exercițiului |
Au venit însă pregătiți să taie copacii ce stăteau în calea pernei gonflabile de salvare, aceasta putând fi folosită, după cum preciza colonelul de la ISU, doar dacă era lipită de zid. În cazul de față, umflarea acesteia s-a făcut degeaba deoarece a fost folosită doar ca decor întrucât a fost umplută cu aer mult prea departe de clădire. În ciuda acestor mici inadvertențe, exercițiul a fost considerat un succes, prin acesta urmărindu-se modul în care cooperează structurile angrenate în managementul situațiilor de urgență, în speță Salvamont, Crucea Roșie, Jandarmeria și Poliția, după cum concluziona căpitanul Traian Șuță.
IRINEL CEURANU |
| |
|
| |
Economiile, la vedere!
Directorul general al Societății Naționale a Lignitului Oltenia, Daniel Burlan, a transmis ieri, în scris, care sunt reducerile semnificative realizate în cadrul unității miniere ca urmare a programului anticriză negociat și aprobat cu sindicatele miniere. Acesta demers a survenit ca urmare a declarațiilor făcute de liberalul Ion Răuț, care a criticat aceste măsuri impuse de conducerea SNLO, numindu-l pe Burlan drept ,,șef de echipă și nu manager al societății, nefiind total de acord cu economiile anunțate de șeful unității pe timp de criză. ,,Conducerea SNL Oltenia SA Târgu-Jiu își exprimă nedumerirea în ceea ce privește modul eronat în care unele persoane neautorizate înțeleg să comenteze public programul anticriză al societății, se arată în comunicatul de presă semnat de directorul Burlan. Răuț consideră însă că este în măsură să analizeze situația de la SNLO, deoarece a muncit ani de zile în sistemul energetic, cunoscându-l astfel și pe cel minier. De asemenea, Răuț a precizat că nu a putut identifica economiile făcute de conducerea SNLO, care a anunțat măsuri anticriză, doar din enumerarea făcută în declarațiile publice ale lui Burlan.
În replică, directorul general al SNLO a enumerat care sunt economiile realizate de unitatea minieră pe baza programului anticriză aprobat în luna februarie. Reducerea cheltuielilor cu utilajele auxiliare este astfel exemplificată, făcându-se o comparație simplă cu cea înregistrată anul trecut. ,,Utilajele auxiliare se reduc de la 303 la 209 și se reduc și costurile, astfel încât, dacă în anul 2008 aveam cheltuieli de 61.273.718 lei, în 2009 costurile vor fi de 43.879.067 lei, adică mai puțin cu 17.394.614 lei, explică Burlan. La capitolul închirieri vehicule marfă cu șofer, ,,dacă în anul 2008 costurile erau de 23.230.181 lei, în 2009 ele vor fi de 18.646.479 lei. Se poate observa, deci, o diferență de cost de 4.583.701 lei, susține șeful SNLO. La autoturisme se va face o economie de 1.004.598 lei pe an, la deservirea generală se face o economie de 2.429.350 lei, la serviciile de pază se face o reducere de 710.133 lei, la serviciile miniere generale se va face o reducere de 2.429.350 de lei, reducerile cu baza materială vor fi de 38.862.807 lei, consumul de motorină va fi redus cu 1.486.540 de lei, iar convorbirile telefonice cu aproximativ 4000 de lei. Directorul enumeră și alte reduceri privind personalul, prin trimiterea în concediu de așteptare a 173 de salariați din subteran, posturile TESA, Operativ și CFL cu până la 10% și redistribuiri de la activitatea de subteran la cea de carieră.
ANAMARIA STOICA |
| |
|
| |
Scandal între dascăli
Elevii de la Școala Generală Crețești nici nu au ajuns bine la școală ieri dimineață că au și fost trimiși înapoi acasă din cauza certurilor iscate între profesorii din unitate. Hotărârea de a-i trimite pe cei 50 de elevi acasă a fost luată după ce dascălii au observat că sălile de clasă nu erau încălzite, iar femeia de serviciu nu era la locul de muncă. La nivelul acestei unități s-au format două tabere, majoritatea profesorilor susținând-o pe fosta coordonatoare a școlii, Daniela Pandia, și soția actualului director care a fost pus în funcție recent. Acuzațiile merg spre Viorica Cioplea, cea care s-a certat cu femeia de serviciu, motiv pentru care aceasta nu a mai venit dimineața la școală pentru a face focul în sobe. Pentru a se răzbuna pe actuala profesoară coordonatoare a școlii, cadrele didactice au decis să trimită elevii acasă. După ce micuții au plecat, profesorii au continuat scandalul în cancelarie preț de zeci de minute.
Scandal anchetat
Scandalul a ajuns și la urechile conducerii Inspectoratului Școlar Județean Gorj, care a deschis o anchetă pentru a afla cine se face vinovat de cele întâmplate. Azi dimineață (n.r. ieri dimineață), la prima oră, profesorii au constatat că e frig în clase și au hotărât să trimită toți cei 50 de copii acasă. Noi am trimis la fața locului o comisie care să să-i audieze pe toți cei implicați în acest scandal. În urma declarațiilor de la fața locului, vom întocmi o comisie care va hotărî dacă s-a greșit și dacă s-au respectat sarcinile manageriale. Erau în sarcina profesorului coordonator să stabilească dacă sobele sunt încălzite, spune inspectorul general Dorin Tașcău. Tot acesta mai declară că cei implicați în acest scandal vor fi sancționați conform statutului personalului didactic. Tașcău nu s-a pronunțat referitor la sancțiunile pe care le vor suferi profesorii de la școala din Crețești. Unitatea din Crețești este o structură a Școlii Generale George Uscătescu din Târgu-Cărbunești.
(A.A.) |
| |
|
| |
Nicoleta, în continuare secretară de prefect
Tânăra Nicoleta Popescu răspunde și acum de serviciul de secretariat al prefectului Ion Florescu, deși a ocupat această funcție în fosta cancelarie, unsprezece luni, anul trecut, odată cu numirea ex-prefectului Victor Banța. Membra PNL Gorj a rămas, se pare, și pe gustul actualului prefect Ion Florescu, deși pesedistul și-a ales în funcții doar apropiați ai partidului ori a membrilor acestei formațiuni politice. Nicoleta a intrat însă în posesia funcției de referent cu studii medii, câștigate prin concurs și rezervată câteva luni de zile, dar a fost solicitată să se ocupe, din cauza experienței, în continuare, de secretariat. În cazul în care va fi schimbată, subprefectul Liviu Andrei a declarat că ar putea să o primească să se ocupe de secretariatul care deservește birourile celor doi subprefecți deși pentru același post, ocupat în prezent de vechea angajată Nicolița Corobea, se bate și fosta secretară a prefectului Ștefan Popescu Bejat, Hermina Mareș, beneficiara unui concediu medical record în Prefectura Gorj, în timpul administrației Banța.
(A.S.) |
| |
|
| |
|
| |
|
|