Comitetul Regiunilor:
vocea guvernului local

Damiana Pîrvu

Comitetul Regiunilor (CR) este cea mai nouă instituţie comunitară şi a fost înfiinţată prin Tratatul de la Maastricht, în anul 1992, ca răspuns la cererea organizaţiilor locale şi regionale de a fi reprezentate în cadrul UE. Este un organ consultativ, ale cărui opinii sunt cerute şi luate în considerare de către Consiliul UE, Parlament şi Comisie, în domenii ce interferează cu interesele locale şi regionale, cum ar fi: educaţia, cultura, sănătatea, coeziunea economică şi socială. Comitetul Regiunilor este constituit din 344 de reprezentanţi ai autorităţilor locale şi regionale, numiţi de către Consiliul Uniunii Europene, la recomandarea statelor membre, pentru o perioadă de patru ani. Regulile privind consultarea Comitetului Regiunilor sunt identice cu cele referitoare la consultarea ECOSOC. Comitetului Regiunilor i se recunoaşte dreptul de a avea iniţiativa emiterii avizelor în cazurile în care consideră util. Numărul membrilor CE este de 350, reprezentanţi ai autorităţilor locale şi regionale, numiţi de către Consiliul Uniunii Europene, la recomandarea statelor membre. Aceştia sunt aleşi pe o perioadă de 4 ani, desfăşurându-şi activitatea în exclusivitate pe baza propunerilor venite din partea SM. Potrivit Tratatului CE, Comitetul Regiunilor este obligatoriu consultat în legătură cu: acţiunile de încurajare în domeniul educaţiei, culturii, sănătăţii publice, orientările şi proiectele referitoare le reţelele transeuropene, acţiunile specifice în domeniul coeziunii, definirea misiunilor, obiectivelor prioritare şi organizării fondurilor structurale, ca şi a regulilor aplicabile fondurilor, crearea Fondului de coeziune.

Activitatea CR reflectă trei principii de bază ale activităţii UE:

1 - principiul subsidiarităţii: UE nu trebuie să-şi asume sarcini ce se potrivesc mai bine administraţiilor naţionale, locale sau regionale;

2 - principiul proximităţii: toate nivelurile de guvernare trebuie să aibă drept scop apropierea de cetăţeni, printr-o organizare corespunzătoare a activităţii lor;

3 - principiul parteneriatului: colaborarea şi implicarea în procesul de decizie a autorităţilor de la nivel european, naţional, regional şi local, în vederea realizării unei guvernări europene solide.

Ne vor sau NU britanicii ?

Lidia Dumitru

Marea Britanie şi Irlanda vor restricţiona fluxul de imigranţi din Bulgaria şi România după ce Bucureştiul şi Sofia vor adera la Uniunea Europeană, în ianuarie.

Măsurile de control anunţate de ambele ţări reprezintă o replică la îngrijorarea crescândă din cadrul Uniunii în legătură cu afluxul de muncitori imigranţi care îi privează pe localnici de locuri de muncă şi aglomerează serviciile publice după extinderea UE din 2004.
Măsuri similare vor fi aplicate, se pare, de multe state membre UE, deşi Slovacia a anunţat că va adopta politica uşilor deschise, săptămâna trecută. Restricţiile impuse de Londra vor fi reexaminate anual, potrivit NewsIn. Acestea au ca scop limitarea numărului de muncitori necalificaţi sosiţi din cele două state. „Marea Britanie va menţine măsurile de control în legătură cu accesul României şi Bulgariei pe piaţa muncii pe perioada de tranziţie”, a declarat ministrul de interne, John Reid.
Aceste măsuri intervin după ce Londra a subestimat cu mult numărul muncitorilor est-europeni ce au venit în Marea Britanie după extinderea către est a UE, iar guvernul condus de Tony Blair se afla sub presiunea publică în urma creşterii imigraţiei.
În replică, Bulgaria a anunţat că ia în considerare impunerea unor măsuri de reciprocitate în cazul Marii Britanii. „Considerăm (...) că o astfel de decizie ne pune într-o poziţie inegală faţă de cele zece state noi membre care au aderat la UE în 2004”, a explicat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Dimitar Tancev. „Posibilitatea unor măsuri de reciprocitate din partea Bulgariei va fi discutată pentru Marea Britanie sau orice alte state membre UE ce vor impune restricţii circulaţiei libere a muncitorilor”, a adăugat acesta.
Londra a câştigat susţinerea noilor state membre UE când le-a oferit acces nelimitat muncitorilor provenind din aceste ţări. Suedia şi Irlanda au fost singurele state membre UE, cu excepţia Marii Britanii, ce au adoptat politica uşilor deschise. Guvernul londonez, însă, a anunţat în august că peste 400.000 de muncitori din cele opt ţări comuniste au emigrat în Marea Britanie, un număr cu mult mai mare decât cel estimat de autorităţi, între 5.000 şi 13.000 de imigranţi anual.
Comisia Europeană a anunţat că nu recomandă impunerea de restricţii, dar a adăugat că decizia aparţine statelor membre. Criticii acestor măsuri consideră că astfel mai mulţi imigranţi vor fi încurajaţi să lucreze ilegal, deoarece bulgarii şi românii vor avea libertatea de a locui şi călători pe întreg teritoriul Uniunii din 1 ianuarie 2007.
Muncitorii necalificaţi din România şi Marea Britanie vor avea acces doar la sectorul agricol şi cel alimentar, iar numărul celor care vor primi permis de muncă va fi limitat, a precizat Reid. Muncitorii calificaţi trebuie să demonstreze că vor ocupa slujbe ce nu pot fi făcute de rezidenţi şi să treacă o serie de teste în legătură cu veniturile si calificările. Studenţii pot avea slujbe part-time dacă sunt înscrişi la facultăţi recunoscute. Antreprenorii au dreptul de a-şi pune pe picioare afaceri, aşa cum prevede tratatul de aderare la UE. „Aşteptăm venirea muncitorilor români şi bulgari aici, dacă se vor supune regulilor noastre (...) şi legii noastre”, a explicat Reid. Noile măsuri nu vor afecta muncitorii din ţările ce au aderat la Uniunea Europeană în 2004.

NEWSFLASH

Elena Dumitraşcu

Schimbări în domeniul impozitării, după aderare

De la data aderării, România va trebui să se conformeze regulamentelor europene care sunt obligatorii în domeniul impozitării directe şi indirecte. Acestea sunt stabilite în Tratatul de Aderare a României la UE, însă alegerea formelor şi metodelor de implementare vor fi stabilite de fiecare stat în parte.

România ar putea intra în spaţiul Schengen în 2012

Comisia Naţională de auto-evaluare Schengen a aprobat proiectul Strategiei Naţionale privind aderarea României, acesta detaliind măsurile care se impun în fiecare din direcţiile de activitate: construcţia instituţională, componentă de investiţii, achiziţii de mijloace tehnice şi pregătirea adecvată a personalului implicat în proiect. Ministrul Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga a declarat că România are nevoie de 5 ani pentru îndeplinirea condiţiilor.

Germania cere clauză de salvgardare pentru România

Creştini-sociali germani cer Comisiei Europene să activeze clauza de salvgardare pentru justiţie şi combaterea corupţiei, înainte de aderarea României şi Bulgariei. Secretarul de stat în MIE, Leonard Orban susţine că aceste critici nu vor avea efecte negative asupra ratificării.