În Colegiu 4 Gorj, parte a Colegiului 1 Senat, mișcările electorale sunt uneori subtile în sensul că, de cele mai multe ori, deputații acționează singuri pentru că senatorii care au teritorii de trei ori mai mari au altfel de program. Spre cinstea lor, deputații și senatorii, indiferent de culoarea lor politică, le vorbesc alegătorilor despre echipe. Eugen Vâlceanu, de exemplu, știe că face echipă cu Ion Florescu, iar Ion Florescu are localități în care este cunoscut ca subprefect, ca director în consiliul județean, ca deputat, ca senator, dar mai ales ca om, pentru că Ion Florescu a avut întotdeauna deschidere pentru toată lumea. A stat de vorbă cu omul simplu, cu pensionarii, cu preoții, cu profesorii. Eugen Vâlceanu promovează interesul de partid și oamenii partidului între care nu uită să-i amintească pe primarii locului, pe primarul Florin Cîrciumaru, pe președintele Consiliului Județean Ion Călinoiu, pe primarul municipiului Motru, Dorin Hanu, dorind să sublinieze calitatea valorică a echipei din care face parte. Ce nu poate spune lumii este legat de pământurile sale de la Covrigi, comuna Văgiulești, pe care le-a cedat unor familii cu mult înainte de a intra în competiția pentru Camera Deputaților.
În colegiul 3, Scarlat Iriza se pregătește să doneze averea sa din Sărdănești dacă se va face acolo termocentrala de care se vorbește. Dar să revenim la Colegiu 4, acolo unde liberalii și democrat-liberalii se înfruntă în domeniul minier, pentru că nu poate fi vorba de o înțelegere în pierdere pentru nimeni, atât Vasile Crețan cât și Nicu Gheorghescu părând să nu renunțe la luptă, deși liderii de sindicat portocalii, Rușeț și Militaru, par a avea mai multe resurse financiare. Dacă cei doi liberali, bine manageriați de Ion Cojocaru, oferă informațiile cerute oricărui cetățean, Rușeț și Militaru sunt deschiși numai cu ai lor, ceilalți părându-li-se a fi adversari antedeclarați.
Tandemul portocaliu folosește tot felul de subterfugii ciudate. De exemplu, la ușa motrenilor bat întotdeauna echipe feminine formate, de regulă, dintr-o femeie de vârsta a doua și una tânără care, acolo unde li se deschide ușa, împart pliante ca și cum ar vrea să scape de ele, considerând că pliantele spun totul despre candidați. Multă lume se întreabă cine este Rușeț care, deși locuiește în Motru, nu prea este un personaj cunoscut.
Despre Militaru se mai știe câte ceva și, de când cu zvonurile de campanie, cu petrecerile și cu aranjamentele, dar mai ales de când cu conflictele cu Nicu Gheorghescu, lumea pare din ce în ce mai curioasă să știe ce face el. Din această cauză alt tandem minier, Ion Răducu - Senat și Diana Vânturici Deputați, de la PRM, se află într-un con de umbră grație probabil și prestației lui Vadim sau a migrației lui Petrescu. Despre ceilalți candidați nimeni nu știe nimic și pentru că totul este o nebuloasă oamenii se tot întrebă și în mod paradoxal sunt din ce în ce mai nehotărâți.
Din surse credibile se pare că marea bătălie se va da în 30 noiembrie, când vor fi puse la dispoziție mașini și vor fi vizate persoane care să poată fi aduse la vot. Senatorul Florescu spune că ar fi auzit despre asemenea planuri dar nu crede că în acea zi ar putea fi cumpărate voturile. În plus, doar cine ar avea o firmă privată cu mulți șoferi angajați ar putea face un asemenea exercițiu costisitor pentru că ar trebui plătit combustibilul, ziua de lucru și mâncarea. După știința mea, acționarii majoritari de la Carserv, între care se află și Server Militaru, ar putea cere angajaților un asemenea efort, dar nu văd cum ar putea împărți voturile lui Rușeț și lui Crețan fără să aprindă un pui de scandal.
La mijlocul săptămânii, liberalii și democrat-liberalii motreni s-au întâlnit la o petrecere aniversară a unor scorpioni portocalii. Ce s-a discutat acolo rămâne strict confidențial. Cert este că singurul partid care aduce angajații unor firme sindicale, profesori și alte categorii sociale la discuții politice este PDL, chiar dacă aceste acțiuni sunt oarecum forțate. Ceilalți candidați pentru alegerile uninominale preferă să meargă din poartă în poartă și se folosesc cu brio numai de activul de partid.
Cum legile din România induc un coeficient important de probabilitate, face fiecare cum îl taie capul și probabil că așa se va întâmpla și cu cetățeanul care are amabilitatea să vină la vot. Tocmai de aceea cred că în acest moment, în ciuda sondajelor asigurătoare, rezultatul scrutinului este unul imprevizibil.