Monica Macovei - „Femeia Europei 2008”

Fostul ministru al justiţiei, Monica Macovei, a fost aleasă „Femeia Europei 2008”, de către un juriu format din europarlamentari, jurnalişti şi reprezentanţi ai societăţii civile. Premiul i-a fost înmânat de către preşedintele Parlamentului European, Hans-Gert Pöttering, care şi-a exprimat „profunda apreciere” pentru demersurile iniţiate de Macovei în lupta împotriva corupţiei.

„Doresc să îmi exprim profunda apreciere pentru realizările acestor femei excepţionale - excepţionale datorită talentului, datorită impactului muncii lor şi datorită dedicaţiei sincere pentru cauzele susţinute. Dumneavoastră deveniţi astfel un simbol al speranţei şi un model pentru femeile din Uniunea Europeană şi din întreaga lume”, a declarat preşedintele Parlamentului European (PE), Hans-Gert Pöttering, în cadrul ceremoniei de decernare a premiilor care au avut loc miercuri, 12 noiembrie.
Pentru desemnarea laureatei acestui premiu, juriul, compus din reprezentanţi ai societăţii civile, jurnalişti şi europarlamentari, a avut în vedere anumite criterii cum ar fi activitatea dedicată promovării valorilor europene şi a rolului Europei în lume, angajament şi iniţiative personale pentru susţinerea procesului de integrare europeană sau iniţiative originale şi eficiente.
Motivul pentru care Monica Macovei a fost nominalizată pentru premiul AIPFE este faptul că numele ei a devenit sinonim cu eforturile României de a construi un sistem judiciar european în România, în perioada decisivă de pre-aderare la UE. Totodată ea a fost apreciată pentru măsurile introduse pentru combaterea corupţiei, precum obligativitatea declaraţiilor de avere ale demnitarilor şi înfiinţarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).
În prezent, Monica Macovei este consilier special al guvernului Fostei Republici Iugoslavă a Macedoniei (FYROM) pe probleme de combatere a corupţiei şi expert al Comisiei Europene în domeniul pregătirii personalului de specialitate din ţările candidate UE în domeniul combaterii corupţiei şi reformei sistemului judiciar.

Sursa: PE

Comisia Europeana ia măsuri pentru reglementarea agenţiilor de rating

Comisia Europeană a prezentat, miercuri, un pachet legislativ prin care va reglementa activitatea agenţiilor de rating. Noile norme urmăresc garantarea unor rating-uri de înaltă calitate prin eliminarea conflictelor de interese şi transparentizarea activităţilor acestor agenţii. „Aceste reguli foarte stricte sunt necesare pentru a reinstaura în UE încrederea pieţei în activitatea de rating”, a afirmat comisarul pentru piaţa internă şi servicii, Charlie McCreevy.

Propunerea legislativă  introduce o procedură de înregistrare a agenţiilor de rating pentru a permite supraveghetorilor europeni să controleze activităţile agenţiilor de rating ale căror rating-uri sunt utilizate de către instituţiile de credit, firmele de investiţii, societăţile de asigurare şi reasigurare, organismele de plasament colectiv şi fondurile de pensii din Comunitate.
Comisarul pentru piaţa internă şi servicii, Charlie McCreevy, a declarat cu această ocazie: „Vreau ca Europa să aibă un rol de leader în acest domeniu. Propunerea noastră merge mai departe decât regulile care se aplică în alte jurisdicţii. Aceste reguli foarte stricte sunt necesare pentru a reinstaura în Uniunea Europeană încrederea pieţei în activitatea de rating”.
Agenţiile de rating vor trebui să respecte norme stricte pentru a garanta că (I) rating-urile nu sunt afectate de conflicte de interes, (II) agenţiile de rating rămân vigilente cu privire la calitatea metodologiei de rating şi a rating-urilor şi (III) agenţiile de rating acţionează într-o manieră transparentă. Propunerea include şi un sistem eficace de supraveghere în temeiul căruia autorităţile europene de reglementare vor supraveghea agenţiile de rating.

Noile norme includ următoarele aspecte:
- agenţiile de rating nu pot furniza servicii de consiliere;
- nu li se va permite să noteze instrumentele financiare dacă nu dispun de informaţii de calitate satisfăcătoare pe care să îşi bazeze rating-urile;
- ele trebuie să facă publice modelele, metodologiile şi ipotezele-cheie pe care îşi bazează rating-urile;
- vor fi obligate să publice un raport anual de transparenţă;
- vor fi obligate să creeze un sistem de control intern al calităţii rating-urilor;
- trebuie să aibă cel puţin trei directori independenţi în consiliul de administraţie al căror salariu nu are voie să depindă de performanţele economice ale agenţiei. Aceştia vor fi numiţi pentru un singur mandat care nu poate fi mai lung de cinci ani şi vor putea fi concediaţi doar în caz de abateri profesionale. Cel puţin unul dintre ei trebuie să fie expert în securitizare şi finanţare structurată.

Unele dintre normele propuse se bazează pe standardele stabilite în codul Organizaţiei Internaţionale a Comisiilor de Valori Mobiliare (IOSCO). Propunerea conferă acestor reguli un caracter obligatoriu din punct de vedere juridic. În cazurile în care standardele IOSCO nu sunt suficiente pentru a reinstaura încrederea pieţei şi a garanta protecţia investitorilor, Comisia a propus norme mai stricte.
Comisia a început să elaboreze o propunere legislativă în acest domeniu în vara anului 2007, când au apărut primele semne de practici incorecte în activitatea de rating. Această propunere este rezultatul unei evaluări complete şi exhaustive a impactului, precum şi a unor ample consultări. S-au primit informaţii utile de la Comitetului autorităţilor europene de reglementare a pieţelor valorilor mobiliare şi de la grupul european de experţi în pieţele valorilor mobiliare, state membre, BCE, mari agenţii de rating şi alte părţi interesate (asociaţii profesionale din sectorul asigurărilor, sectorul valorilor mobiliare şi sectorul bancar, furnizori de informaţii etc.).

Context

În octombrie 2007 miniştrii de finanţe din UE au căzut de acord asupra unor concluzii cu privire la criză („Foaia de parcurs Ecofin”) care conţineau şi propunerea de a evalua rolul agenţiilor de rating al creditelor şi de a remedia deficienţele importante. Consiliile UE din 20 iunie şi 16 octombrie au cerut o propunere legislativă care să îmbunătăţească normele privind agenţiile de rating şi supravegherea lor la nivelul UE, considerând că reinstaurarea încrederii si a bunei funcţionari a sistemului financiar este o prioritate.

Sursa:PE

22 oraşe se întrec pentru fonduri pentru dezvoltare urbană

Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest a lansat, joi, la nivel regional, cererea deschisă de planuri integrate şi proiecte pentru Axa prioritară 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - poli urbani de creştere” a Programului Operaţional Regional, domeniul major de intervenţie 1.1 „Planuri integrate de dezvoltare urbană”, sub-domeniul „Centre urbane”.
Din Regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord), beneficiare ale acestui sub-domeniu sunt 22 oraşe şi municipii cu peste 10.000 locuitori, cu excepţia localităţilor Cluj-Napoca (desemnat pol naţional) şi Baia Mare, Oradea, Satu Mare (desemnaţi poli de dezvoltare urbană).
Planul integrat trebuie să cuprindă minimum două proiecte din categorii diferite de operaţiuni, dintre care unul trebuie să privească obligatoriu reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv transportul.

Alocarea financiară orientativă pentru Axa prioritară 1, pentru perioada 2007-2013, pentru Regiunea Nord-Vest este de 168,19 milioane euro. Însă alocarea financiară orientativă în cadrul Axei prioritare 1 pentru „Centre urbane” pentru această primă cerere deschisă de proiecte este de 50,45 milioane euro.
Contribuţia proprie a beneficiarului va fi de minim 2% din valoarea eligibilă a proiectului, pentru proiecte individuale care se referă la infrastructura urbană şi socială, precum şi de minim 50% pentru proiecte individuale care se referă la infrastructura de afaceri.

Valoarea totală a proiectului este cuprinsă între limitele minime şi maxime prevăzute pentru tipul de proiect respectiv, astfel:
- pentru proiecte care se încadrează în „Reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban”, între 1.700.000 lei şi 90.000.000 lei;
- pentru proiecte care se încadrează în „Dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri”, între 1.700.000 lei şi 85.000.000 lei;
- pentru proiecte care se încadrează în „Reabilitarea infrastructurii sociale”, între 350.000 lei şi 3.500.000 lei.
Depunerea Planurilor integrate de dezvoltare urbană şi a cererilor de finanţare pentru proiectele prin care se vor implementa aceste planuri se poate face începând cu data de 2 decembrie 2008, iar termenul limită de depunere este 31 martie 2009.

Sursa: Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest

Executivul a aprobat Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă 2013-2030

Guvernul a aprobat Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă la orizontul anilor 2013-2020-2030. Documentul urmează prescripţiile metodologice ale Comisiei Europene şi reprezintă un proiect comun al executivului, prin Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, şi al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, prin Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă.

Strategia stabileşte obiective concrete pentru trecerea, într-un interval de timp rezonabil şi realist, la un nou model de dezvoltare propriu Uniunii Europene şi larg împărtăşit pe plan mondial – cel al dezvoltării durabile. Elaborarea Strategiei este rezultatul obligaţiei asumate de România în calitate de stat membru al Uniunii Europene conform obiectivelor convenite la nivel comunitar, în special cele statuate în Tratatul de aderare, în Strategia Lisabona pentru creştere şi locuri de muncă şi în Strategia reînnoită a UE pentru Dezvoltare Durabilă din 2006.
În urma dezbaterii cuprinzătoare a proiectului la nivel naţional şi regional, cu implicarea activă a factorilor interesaţi şi cu sprijinul conceptual al Academiei Române, Strategia propune o viziune a dezvoltării României în perspective următoarelor două decenii, cu obiective care transced durata ciclurilor electorale şi preferinţele politice conjuncturale:
- Orizont 2013: Încorporarea organică a principiilor şi practicilor dezvoltării durabile în ansamblul programelor şi politicilor publice ale României;
- Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual al ţărilor Uniunii Europene la principalii indicatori ai dezvoltării durabile;
- Orizont 2030: Apropierea semnificativă a României de nivelul mediu din acel an al ţărilor UE.
Îndeplinirea acestor obiective strategice va asigura, pe termen mediu şi lung, o creştere economică ridicată şi, în consecinţă, o reducere substanţială a decalajelor economico-sociale dintre România şi celelalte state membre ale UE. Prin prisma indicatorului sintetic prin care se măsoară procesul de convergenţă reală, se creează astfel condiţiile ca produsul intern brut pe cap de locuitor al României să depăşească în anul 2013 media UE din acel moment, să se apropie de media UE în anul 2020 şi să fie uşor superior nivelului mediu european în anul 2030.
Direcţiile principale de acţiune, detaliate pe sectoare şi orizonturi de timp sunt:
- Corelarea raţională a obiectivelor de dezvoltare, inclusiv a programelor investiţionale în profil inter-sectorial şi regional, cu potenţialul şi capacitatea de susţinere a capitalului natural;
- Modernizarea accelerată a sistemelor de educaţie şi formare profesională, sănătate publică şi servicii sociale, ţinând seama de evoluţiile demografice şi de impactul acestora pe piaţa muncii;
- Folosirea generalizată a celor mai bune tehnologii existente, din punct de vedere economic şi ecologic, în deciziile investiţionale; introducerea fermă a criteriilor de eco-eficientă în toate activităţile de producţie şi servicii;
- Anticiparea efectelor schimbărilor climatice şi elaborarea din timp a unor planuri de măsuri pentru situaţii de criză generate de fenomene naturale sau antropice;
- Asigurarea securităţii şi siguranţei alimentare prin valorificarea avantajelor comparative ale României, fără a face rabat de la exigenţele privind menţinerea fertilităţii solului, conservarea biodiversităţii şi protejarea mediului;
- Identificarea unor surse suplimentare de finanţare pentru realizarea unor proiecte şi programe de anvergură, în special în domeniile infrastructurii, energiei, protecţiei mediului, siguranţei alimentare, educaţiei, sănătăţii şi serviciilor sociale;
- Protecţia şi punerea în valoare a patrimoniului cultural şi natural naţional; racordarea la normele şi standardele europene privind calitatea vieţii.
Pentru ducerea la îndeplinire a obiectivelor şi măsurilor formulate în Strategie, Hotărârea de Guvern stabileşte mecanismele de implementare, monitorizare şi raportare la nivelul autorităţilor publice precum şi cele de consultare a societăţii civile şi a cetăţenilor pe întreg parcursul procesului. Încă din anul 2009 va începe procesul de reevaluare complexă a documentelor programatice, strategiilor şi programelor naţionale, sectoriale şi regionale pentru a le pune de acord cu principiile şi practicile dezvoltării durabile şi cu evoluţia dinamică a reglementarilor UE.

Sursa: EurActiv.ro