Laszlo Borbely promite case de Crăciun sinistraţilor din Seciuri

Ministrul delegat Laszlo Borbely va solicita Guvernului suplimentarea fondurilor destinate reconstrucţiei de case şi achiziţionării de materiale de construcţii pentru persoanele afectate de calamităţi naturale cu 40 milioane lei noi. Demnitarul din cadrul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului a declarat, pentru agenţiile de presă, că până în luna noiembrie a acestui an, doreşte ca sinistraţii din Gorj să se mute în casele promise de Guvern.

După ce şi-au făcut calculele, oficialii Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi-au dat seama că nu pot finaliza locuinţele sinistraţilor din Rast şi Seciuri în acest an, din lipsă de fonduri.
„O sumă de 18 milioane lei este necesară reconstrucţiei de case pentru persoanele afectate de inundaţii în localităţile riverane Dunării şi a localităţilor afectate de alunecări de teren din judeţul Gorj, iar diferenţa de 22 milioane lei este destinată achiziţiei de materiale de construcţii pentru persoanele afectate de inundaţii, la nivel naţional”, a afirmat Borbely, ieri, pentru agenţiile de presă.
Suma solicitată va fi pusă la dispoziţia Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului din Fondul de rezervă al Guvernului.
Potrivit ministrului delegat, reconstrucţia celor aproximativ 500 de case din localitatea Rast şi din judeţul Gorj, afectate de alunecări de teren, va fi finalizată până la venirea iernii.
„Ne-am angajat să reconstruim casele persoanelor afectate de calamităţi în Rast şi în judeţul Gorj, circa 500 de locuinţe, lucrări care sperăm să fie finalizate până la sfârşitul lunii noiembrie”, a spus Borbely.
Săptămâna viitoare va propune Guvernului aprobarea unui proiect de Ordonanţă de Urgenţă privind predarea caselor construite pentru sinistraţi.
Potrivit proiectului de act normativ, casele construite de autorităţi pentru persoanele rămase fără adăpost în urma avarierii grave sau distrugerii locuinţelor proprii ca urmare a calamităţilor naturale, vor fi predate cu titlu gratuit beneficiarilor acestora, în baza unui proces-verbal de predare-primire.
Sinistraţii nu vor putea să-şi vândă locuinţele primite din partea statului în primii cinci ani. În cazul în care persoanele respective doresc să înstrăineze imobilul înainte de acest termen, sunt obligate să achite statului contravaloarea sumelor cheltuite pentru construcţia locuinţei, actualizată cu indicele de inflaţie.
În Gorj, reconstrucţia caselor pentru sinistraţii din Seciuri a început, însă din cauza timpului nefavorabil din ultimul timp este posibil să nu fie finalizate în termen.

Vin italienii la Peştişani

Edilii comunei Peştişani vor primi vizita oficialilor din Italia în vederea semnării protocolului de înfrăţire cu Regiunea Calabria din sudul peninsulei italiene. Parafarea acestui protocol va avea loc după ce, timp de aproape două săptămâni, oficialităţile comunei Peştişani s-au aflat într-un schimb de experienţă în ţara cizmei. Această vizită a însemnat un pas important în dezvoltarea acestei comune, ai cărei lideri vor să urmeze exemplul italian, pentru a cunoaşte o bunăstare a nivelului de trai şi o creştere a gradului de civilizaţie. În urma vizitei, edilii au ajuns la o concluzie tristă şi anume aceea că patria lui Brâncuşi se află la 20 de ani distanţă de civilizaţia occidentală.

„Calabria şi România, o înfrăţire pentru a creşte împreună”
Sub acest slogan s-a desfăşurat schimbul de experienţă româno-italian la care au participat, în urma invitaţiei italienilor şi pe banii acestora, şi reprezentanţi ai conducerii Primăriei Peştişani. Astfel, primarul Florin Pavel, însoţit de inspectorul pentru integrare europeană, Nicolae Nicolcioiu, împreună cu edilii din Novaci şi Polovragi s-au întâlnit cu Rocco La Valle, preşedintele Comunităţii Montana „Versante dello stretto” şi vicepreşedintele aceleiaşi asociaţii, Nino Micari. În urma întrunirilor s-a stabilit ca, în luna februarie a anului viitor, delegaţia italiană să sosească la Peştişani, pentru a finaliza fraternizarea româno-italiană a comunei lui Brâncuşi cu cea din Italia, Corbetto.

Italienii, un exemplu pentru gorjeni
Potrivit opiniilor primarului Peştişanului, Florin Pavel, nici italienii nu s-au găsit într-o postură fericită la aderarea în Uniunea Europeană (UE). „Aceştia ne-au spus că în momentul aderării Italiei, societatea nu era pregătită pentru absorbţia fondurilor europene. Au reuşit datorită faptului că s-au coagulat în asociaţii în care mai multe comune au încheiat parteneriate pentru a avea forţa atragerii resurselor financiare oferite de către UE”, spune edilul din Peştişani. Potrivit lui Florin Pavel, acelaşi lucru trebuie să se întâmple şi la nivelul judeţului nostru. „Uniunea Europeană oferă bani pentru proiecte mari, adică acelor comunităţi aflate într-o asociaţie capabilă să obţină, dar şi să cheltuiască banii primiţi”, a mai adăugat primarul Pavel.

Peştişaniul, la 20 de ani distanţă de UE
În urma vizitei întreprinse în regiunea sudică a Italiei, oficialii comunei Peştişani au ajuns la concluzia că Peştişaniul este o comună mirifică, dar cu 20 de ani în urmă faţă de civilizaţia occidentală. „Acolo am văzut o infrastructură perfectă, drumurile erau fără gropi, iar agroturismul cunoaşte o dezvoltare mult superioară celei din Peştişani”, afirmă Florin Pavel. În opinia edilului şi comuna „Titanului de la Hobiţa” poate ajunge la stadiul în care se află comunele din Italia, dar condiţionat de existenţa fondurilor. În urma schimbului de experienţă, primarul din Peştişani intenţionează să înfiinţeze un ansamblu folcloric la nivelul comunei, dar să şi amenajeze o piaţă publică a localităţii în care să se desfăşoare manifestările culturale şi cele de interes local.

Brâncuşi, un străin pentru italieni
Renumele Marelui sculptor de la Hobiţa, comuna Peştişani, n-a ajuns însă şi în Regiunea Calabriei. Acest lucru aveau să-l constate şi reprezentanţii Primăriei Peştişani în urma vizitei întreprinse la calabrezi. Din păcate, lobby-ul făcut de autorităţile gorjene nu a fost îndeajuns pentru a face ca numele lui Brâncuşi să fie rostit şi cu accent de italian. Sosirea italienilor în Peştişani va fi un bun prilej pentru a pune pe tapet toate valorile acestei comune, astfel încât sculptorul Constantin Brâncuşi, frumuseţile de pe Valea Bistriţei şi lacurile de pe raza comunei să-i determine pe italieni să revină cât mai des sau chiar să rămână la Peştişani, pentru a investi bani. Totul depinde, însă, de managementul conducerii administraţiei locale, astfel încât distanţa de 20 de ani faţă de Italia să se diminueze cât mai curând. Cert este că vizita în Regiunea Calabriei a oficialilor de la Peştişani a fost o lecţie de viaţă şi un schimb de experienţă ce poate duce la îmbunătăţirea nivelului de trai a urmaşilor lui Brâncuşi.

În această lună,

Fonduri mai puţine pentru gratuite
şi compensate

Suma alocată farmaciilor gorjene, în această lună, pentru medicamentele gratuite şi compensate, este mai mică decât cea din luna august, cu aproximativ 200.000 lei noi. Astfel, în septembrie, fondurile sunt de aproximativ 1.900.000 lei noi pentru toate farmaciile. Din această sumă, 1.100.000 lei sunt pentru medicamente gratuite şi compensate, iar 80.000 lei pentru medicamentele necesare în cazul bolilor cronice.
Prin urmare, începând de ieri, preţ de câteva zile, bolnavii pot găsi medicamente gratuite şi compensate în toate farmaciile. Apoi, până la sfârşitul lunii, acestora nu le rămâne decât să colinde toate farmaciile de la un cap la altul al oraşului, în speranţa că vor găsi medicamentul de care au nevoie. Aşadar, toate farmaciile au primit fonduri noi pentru eliberare de reţete gratuite şi compensate. Şi în această lună au fost eliminate decadele, farmaciile eliberând toate odată, după cum a precizat medicul din cadrul Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Gorj, Elena Popescu.
În ceea ce priveşte noua listă de medicamente gratuite şi compensate, Elena Popescu a mai adăugat că, „până în acest moment, nu am primit nici un fel de precizare legată de noua listă, însă se pare că apariţia acesteia a fost amânată pentru încă o lună”.

Grupurile sanitare ar trebui să fie curate precum nişte farmacii. Aşa „ar trebui” numai că proprietarii acestora preferă să tragă apa după prevederile legii şi trec cu vederea peste modul în care arată WC-urile. „Gândacul”, un simbol al mizeriei, va fi „steaua” acordată fiecărei toalete, arătând astfel gradul de educaţie al acelora care întreţin aceste grupuri sanitare.

Casa de Cultură
Târgu-Jiu et.1

Seamănă cu o budă dintr-o celulă de la Puşcăria Gherla?! Cu toate astea, nu este însă grupul sanitar al unei închisori, ci buda de la etajul unu a clădirii intitulată „Casa de Cultură a municipiului Târgu-Jiu”. Peisajul din grupul sanitar al acestei clădiri este unul dezolant pentru că aici wc-ul nu are capac, faianţa de pe pereţi are peste un deceniu, iar gresia încă nu s-a inventat pentru conducerea acestei instituţii. Săpunul şi hârtia igienică sunt în buda de la Casa de Cultură a municipiului Târgu-Jiu obiecte de lux aşa că, nu le căutaţi pentru că, oricum, nu le găsiţi. Păstraţi-vă totuşi gradul de cultură la un nivel atât de ridicat încât să vă abţineţi a vă face nevoile în buda de la Casa de Cultură. Decât să vă uşuraţi pe la uşa vreunui birou, mai bine folosiţi-o pe aceasta…

- mediu toxic
- ca în fundu' grădinii
- daca nu ai de ales
- acceptabil
- modelul occidental şi în Gorj