Declinările dosarelor între DNA şi DIICOT au determinat întârzieri în anchete

Raportul de activitate al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pe anul 2005, arată motivele întârzierii soluţionării unor dosare şi prezintă pe larg finalizarea unor anchete declanşate în perioada în care instituţia se numea Parchetul Naţional Anticorupţie şi era condus de Ioan Amarie.
Astfel, în raportul înaintat Senatului se arată că, în anul 2005, procurorii din cadrul Secţiei l (de combatere a corupţiei) au avut de soluţionat un număr de 552 de cauze, din care au soluţionat 281 şi au dispus declinarea sau conexarea în 102 dosare. Au rămas nesoluţionate 169 de cauze, din care 116 erau mai vechi de peste trei luni de la sesizare, iar în 18 era începută urmărirea penală (opt dintre acestea cu peste trei luni).
Din cele 281 cauze soluţionate, în 28 s-au întocmit rechizitorii, iar în 253 s-au adoptat soluţii de netrimitere în judecată.
Raportul prezintă cazurile soluţionate, respectiv trimiterea în judecată a fostului senator Vasile Duţă, acuzat de comiterea a patru infracţiuni de trafic de influenţă. În perioada 2001-2002, Vasile Duţă, în calitate de apărător ales al unor inculpaţi, a pretins şi primit 10.600 de dolari de la rudele acestora, pe care le-a asigurat că va interveni pe lângă magistraţii care soluţionau cauzele respective, în vederea obţinerii unor soluţii favorabile.
De asemenea, în anul 2002, a pretins şi primit de la un cetăţean german un autoturism în valoare de 40.000 de euro, pentru a interveni pe lângă mai mulţi funcţionari publici din cadrul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, în scopul aprobării de către aceştia a contingentelor (respectiv, a numărului de muncitori) pentru realizarea contractelor de lucrări încheiate între firme româneşti şi cele din Germania.

Mischie, în raportul DNA
De asemenea, raportul face referire la trimiterea în judecată a lui Nicolae Mischie, pentru luare de mită şi de primire de foloase necuvenite. Inculpatul Mischie, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Gorj şi preşedinte al Agenţiei de Dezvoltare Regională Sud - Vest Oltenia, i-a favorizat pe reprezentanţii unor agenţi economici (printre care şi pe cel al SC American Romanian Company SA Târgu Cărbuneşti), în scopul obţinerii de către aceştia a unor obiective de investiţii cu finanţare de la bugetul de stat ori din fondurile PHARE.
Pentru sprijinul acordat, Mischie a primit bunuri (un autoturism ARO, în valoare de 189.339.302 de lei vechi) şi a beneficiat de contravaloarea unor servicii (executarea unor lucrări de reparaţii şi îmbunătăţiri la imobilele proprietatea sa), în valoare de patru miliarde de lei vechi.
Secţia a II-a (de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie) a acţionat cu prioritate pentru identificarea, cercetarea şi trimiterea în judecată a persoanelor care au comis acte de corupţie şi care au nesocotit dispoziţiile legale referitoare la regimul bancar, vamal şi al contabilităţii, la fondul funciar, la privatizări şi subvenţii, se arată în raportul de activitate al DNA.

Pasarea dosarelor, motiv de tergiversare
Raportul precizează că „numărul ridicat, totuşi, al dosarelor penale nesoluţionate, cu peste trei luni de la sesizare, înregistrat la sfârşitul anului 2005”, este cauzat, într-o anumită măsură, „şi declinărilor succesive între Departamentul Naţional Anticorupţie şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”.
Concret, faptul că DNA poate ancheta fraude de peste 1.000.000 de euro a determinat transferuri de competenţe între această Direcţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) din cadrul parchetului instanţei supreme. „Nesoluţionarea cu celeritate a unor dosare penale a fost determinată şi de fluctuaţia de personal, precum şi de ocuparea incompletă a posturilor de procurori şi poliţişti (în ultimul trimestru al anului 2005, Secţia de combatere a corupţiei funcţionând cu până la 2/3 din schema de personal operativ)”, se mai arată în raport.
De asemenea, se arată că au existat, însă, şi unele cauze de natură subiectivă, care au influenţat negativ operativitatea şi chiar calitatea urmăririi penale, cum ar fi „neorganizarea corespunzătoare a activităţii de urmărire penală şi neîntocmirea planurilor de anchetă, în toate cauzele, insuficienta folosire a timpului de lucru şi neadministrarea ritmică a probatoriului”.

(M.F.)

Primăria Teleşti, amendată
cu 750 milioane lei vechi

Nepăsarea primarului din comuna Teleşti, Constantin Drăghici, în privinţa curăţeniei pe cursurile de apă, a fost sancţionată de către angajaţii Serviciului de Gospodărirea Apelor (SGA) Gorj. Din cauza modului indolent în care s-a gestionat această situaţie, Primăria Teleşti a fost amendată cu suma de 750 milioane de lei. Potrivit directorului SGA Gorj, Teodor Popescu, în urmă cu două săptămâni, salariaţii instituţiei pe care o conduce au efectuat un control pe raza comunei Teleşti. În urma acestuia, din cauza mizeriei descoperite pe cursurile de apă, s-a încheiat un proces verbal între SGA şi conducerea Primăriei Teleşti prin care aceasta din urmă se obliga ca, până la finele lunii august, să cureţe zonele cu deşeuri.
Reluarea controlului, la începutul acestei luni, a scos în evidenţă faptul că edilul de la Teleşti nu s-a conformat înţelegerii încheiate cu cei de la Serviciul de Gospodărire a Apelor. În atari condiţii, susţine directorul Popescu, angajaţii SGA Gorj au dispus sancţionarea Primăriei Teleşti, cu 750 milioane de lei vechi, pentru neridicarea gunoaielor. „Am găsit gunoaie pe malurile de la Şomăneşti, tocmai în dreptul bisericii. Nu se poate aşa ceva, pentru că însuşi primarul s-a angajat să rezolve problema. Nu a făcut-o, spre deosebire de primarii din Băleşti şi Bâlteni, care şi-au făcut datoria şi au curăţat deşeurile menajere”, a mai adăugat directorul SGA Gorj, Teodor Popescu.

„Nu pot păzi toate apele!”
Edilul-şef al comunei Teleşti, Constantin Drăghici, susţine că amenda a fost aplicată în perioada în care acesta lipsea din comună. Mai mult, şeful administraţiei locale afirmă că i-ar fi imposibil să controleze situaţia deşeurilor menajere pe raza întregii comune. „Am în comună 20 de kilometri de apă şi, chiar dacă aş pune câte un salariat din trei în trei kilometri, tot nu aş reuşi să acopăr toată suprafaţa de apă”, se scuză primarul. De menţionat că administraţia locală de la Teleşti are la dispoziţie, pentru a face curăţenie, angajaţii de la Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat, personal care este folosit îndeosebi la gospodărirea şi înfrumuseţarea localităţilor. Din păcate, edilul şef a ignorat această problemă, drept pentru care, în loc să facă o investiţie de 750 milioane de lei vechi în comună, Constantin Drăghici va plăti o amendă cu aceeaşi valoare pentru modul prost în care şi-a desfăşurat activitatea.

Rromii din Bengeşti refuză vaccinarea

Rromi din Bengeşti Ciocadia nu mai vor să fie vaccinaţi a doua oară. În urmă cu aproximativ două luni, Autoritatea de Sănătate Publică (ASP) Gorj a demarat o acţiune de vaccinare a populaţiei din comunitatea de rromi de la Bengeşti-Ciocadia. Vaccinarea s-a efectuat ca urmare a decesului unui copil din această comunitate, deces survenit de la o infecţie provocată de o înţepătură. Cu această ocazie s-a depistat că mai toţi rromii nu făcuseră nici un fel de vaccin, motiv pentru care s-au vaccinat, în prima etapă, 213 persoane. În această perioadă, ASP Gorj a început a doua campanie de vaccinare a populaţiei din comunitatea Bengeşti Ciocadia. Însă, conform celor precizate de directorul adjunct al ASP Gorj, Mariana Sfichi, „de această dată, rezultatele nu sunt cele scontate, întrucât o parte din ei sunt plecaţi în Italia, alţii au refuzat vaccinarea, întrucât după prima vaccinare au avut dureri de mână, iar în cazul altor cinci copii vaccinarea a fost amânată deoarece aceştia avea şi alte afecţiuni a căror prezenţă interzic vaccinarea”. Acţiunea va continua şi în celelalte comunităţi, unde adresabilitatea la sistemul sanitar este scăzută. Celor care au fost vaccinaţi în această a doua etapă li s-a administrat vaccin antitetanic şi, pentru că nu aceştia nu efectuaseră nici vaccinarea antipoliomelitică şi cea antidifterică, li s-au făcut şi astfel de vaccinuri. Sfichi a mai adăugat că „s-au mai efectuat vaccinări şi împotriva rujeolei şi rubeolei, iar în cazul celor care au refuzat a doua etapă a vaccinări, o vom relua în momentul în care se aşteaptă mai puţin şi tot nu vor scăpa”.

C.POPA

Profesorii fără analizele medicale
vor fi sancţionaţi

Cadrele didactice care vor intra la ore fără a avea examenul medical efectuat riscă o sancţiune de 600 lei noi. Aceeaşi sancţiune va fi aplicată şi conducerilor şcolilor în cauză. La începutul fiecărui an şcolar, tot personalul care lucrează în învăţământ va trebui să aibă aviz medical. Pe lângă radiografia pulmonară şi analizele esenţiale, personalul care lucrează în cantine trebuie să mai efectueze un examen coprobacteriologic, coproparazitologic, precum şi un „exudat faringial”, analize specifice celor care lucrează în alimentaţie publică. Şi cei care sunt angrenaţi în distribuirea produselor din programul „Lapte şi Corn” vor fi obligaţi să efectueze aceleaşi analize ca cei care lucrează în cantine. Examenele se pot efectua fie în ambulatorii, fie la medicii de familie. Cât priveşte costul examenelor, acestea sunt fixate de fiecare unitate în parte, cu excepţia examenelor coprobacteriologic şi coproparazitologic, unde preţul este fixat de Ministerul Sănătăţii, şi anume 280 lei noi. Aceste examene sunt necesare şi numai ţinând cont de faptul că, anul trecut, s-au înregistrat 32 cazuri de tuberculoză la elevi şi două la profesori.

În decurs de o lună,

Mischie, naş la două familii din Godineşti

Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Gorj, „Naşul”, cum era arhicunoscut Nicolae Mischie, a început să-şi năşească amicii de familie. În decursul unei luni, acesta a participat în calitate de naş la oficierea a două cununii civile ce au avut loc la sediul Primăriei Godineşti. Edilul şef a comunei, Gheorghe Corbeanu, recunoaşte că Nicolae Mischie a participat la cele două cununii, ultima având loc chiar la sfârşitul săptămânii ce abia s-a încheiat. Printre cei care au avut onoarea ca Naşu' Mischie să le fie naş s-au numărat, după cum mai spune edilul, o familie vecină cu fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Gorj, dar şi unul dintre şoferii instituţiei pe care „Conul Lae”, cum i se mai spunea, a condus-o ani la rând. Dată fiind prezenţa atât de deasă a lui Nicolae Mischie pe la oficierea căsătoriilor la Primăria Godineşti, primarul Gheorghe Corbeanu i-a spus „Naşului”, mai în glumă, mai în serios, că-i va da o jumătate de normă la primărie…

În august,

Peste 300 de şomeri şi-au găsit
un loc de muncă

Cursurile de recalificare organizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Gorj au ajutat un număr de 313 şomeri să îşi găsească un loc de muncă, în cursul lunii august. În această lună, AJOFM Gorj organizează cursuri de recalificare pentru meseriile: brutar, croitor, zidar-pietrar-tencuitor, cosmetician, zugrav-vopsitor şi lucrător în comerţ. Acestea sunt destinate şomerilor din Motru, Târgu Jiu, Turceni şi Săuleşti. Atât şomerii indemnizaţi cât şi cei neindemnizaţi, care nu au putut ocupa loc de munca după absolvirea unei instituţii de învăţământ sau după satisfacerea stagiului militar, precum şi cei care au venituri lunare mai mici decât salariul minim brut pe economie, beneficiază de gratuitate.
În acest an au fost organizate de AJOFM Gorj 34 de cursuri de calificare, la care au participat 788 de persoane. În prezent se desfăşoară 18 cursuri, frecventate de 421 de gorjeni, din care 386 sunt şomeri şi 16 deţinuţi.

Primarul din Săcelu nu a făcut mare lucru

Viceprimar în vechiul mandat, Dănuţ Rentea n-a promis nimic, dar, totuşi a fost ales pe scaunul de primar al comunei Săcelu. Alegerea sa pe această funcţie este motivată, de către edil, prin prisma faptului că „oamenii au văzut că am făcut câte ceva în 2000-2004 şi m-au ales”. Din păcate, Dănuţ de la Săcelu nu s-a mai ţinut de treabă în mandatul de primar, lucru pe care chiar el însuşi îl recunoaşte. „Mare lucru nu s-a prea făcut, pentru că am avut nişte programe mai vechi pe care le-am finalizat în aceşti ani”, afirmă întâiul gospodar al comunei. Cu alte cuvinte, la jumătatea mandatului, Dănuţ Rentea „a finisat” lucrările începute în mandatul anterior, adică introducerea apei potabile. Cât despre gazele naturale, aici „este o problemă dificilă”, susţine primarul, deoarece, din motive obiective nu s-a putut da drumul la investiţie. De asemenea, tot „nimic” s-a făcut şi în privinţa asfaltării drumurilor. În ceea ce priveşte investitorii, în ciuda zonei renumite pentru efectele terapeutice ale Băilor din Săcelu, actualul primar nu a făcut nimic, deoarece „investitorii au venit şi apoi au plecat”, ca şi cum n-ar fi sosit vreodată în aceste locuri.

Aceste rânduri nu sunt un elogiu adus primarilor ci o critică uşoară pentru a le da acestora un imbold să-şi merite salariul.

Neagoe, mulţumit de cantonament
-A fost dur cantonamentu'? Au fugit din greu, pe deal?
-Aiureală! A fost viaţă, la Sinaia şi Predeal…!

Condescu şi indiferenţa consilierilor pentru „Municipal”
-De când vrem să facem baza din material sintetic,
Unanim, consilierii şi-au dat înc'odată-n petic…!

Abuzul secretarului din Alimpeşti
-Ca să scap de cetăţenii de pe toată-această rază,
Deci, să-i trambalez pe drumuri, bag în joc cuvântul…pază!

Referendum îngreunat din cauza consumului de făsui
-Dom' primare din Băleşti, a mers treaba ca pe role?
-I-am chemat la divizare…s-au chitit toţi pe fasole!

Ţăranu' Victor Ponta bronzat la greu
-Fi-ţi-ar pielea ta să-ţi fie! Unde naiba te-ai bronzat?
-Eroare! În concediu, m-am băgat coşar prin sat…!

Vin italienii la Peştişani!
- E o istorică şansă! Pe ce fapte mari sunt puşi?
-Deocamdată au în „studiu” urmaşele lui Brâncuşi…

Raliul A.C.R.-istului Berbecel, câştigat de marele rival
-Bolovane – aveţi coşmaruri? E vreo fantomă ostilă?
-Da! Una motorizată, poartă numele Ciufrilă…!

NELU POCHEA